Acordul, care ar putea „ucide” Nistrul

nistrul

După o tergiversare de 10 ani, autoritățile ucrainene par să nu mai aibă răbdare în chestiunea nodului hidroenergetic de la Novodnestrovsc și insistă pentru încheierea acordului până la finele anului curent într-o astfel de formulă care, potrivit ecologiștilor, va ucide, de fapt, fluviul.

La finele lunii octombrie 38 de organizații neguvernamentale din Republica Moldova și Ucraina și-au manifestat în cadrul unui Forum ecologic, desfășurat la Tiraspol, îngrijorarea în privința evoluției negocierii dintre guvernele celor două țări în privința nodului energetic de la Novodnestrovsk, regiunea Cernăuți, o chestiune spinoasă, care nu se lasă soluționată de aproape 10 ani.

Acordul este avantajos doar pentru oligarhii din spatele proiectului

Într-o declarație comună, participanții la Forum au atenționat că Nistrul, principalul rezervor de apă pentru Republica Moldova dar și regiunea Odessa din Ucraina, riscă să piardă o bună parte a debitului de apă, care s-ar răsfrânge catastrofal asupra ecosistemelor din bazinul fluviului.

Temerile ecologiștilor sunt alimentate de înțelegerile șefilor de guverne de la Chișinău și Kiev de a semna până la finele anului Acordul de funcționare a Complexului hidroenergetic de la Novodnestrovsk în forma lui actuală.

Considerăm că acordul în forma lui actuală convine doar hidro-energeticienilor, mai exact,  acelor oligarhi, care sunt interesați de el”, se spune în adresare.

Ce înseamnă, practic, acest acord?

În preambulul proiectului Acordului este o trimitere la respectarea de către părți a Convenției privind apele transfrontaliere (Helsinki, 1992), la care fac parte atât R. Moldova cât și Ucraina. Această Convenție presupune asigurarea utilizării apelor transfrontaliere într-un mod rațional și echitabil precum și gestionarea apelor astfel încât necesitățile actualei generații să nu le afecteze pe cele ale generațiilor viitoare.

Totodată, în Convenție este fixat principiul „poluatorul, plătește”.

Iată că niciuna din aceste prevederi nu se regăsește în proiectul Acordului pregătit pentru semnare de partea moldovenească și cea ucraineană.

Mai mult, Republica Moldova urmează să dea în arendă, pe o perioadă de 49 de ani, malul său din dreptul lacului de acumulare de la Novodnestrovsk.  

De asemenea, proiectul nu presupune nici un mecanism de compensare a daunelor ce vor fi provocate de funcționarea hidrocentralei. Sunt inevitabile pierderile în ce privește capacitatea de auto-curățare a râului, a rezervelor de apă, a alimentării cu apă potabilă și a posibilităților de irigare, dar și a rezervelor de pește.

De asemenea, proiectul acordului nu ia în calcul planurile de construcție pe Nistrul superior, în regiunile Ivano-Frankivsk, Ternopil și Cernăuți a unei cascade din șase hidrocentrale, care vor deveni, de fapt, parte a nodului de la Novodnestrovsk.

Evident, implementarea Acordului în starea lui actuală, va conduce la degradarea în continuare a râului, fapt care se va răsfrânge negativ asupra economiei și a statutului social al cetățenilor republicii Moldova, dar și asupra stării părții ucrainene a deltei Nistrului, asupra naturii și a condițiilor de trai. Deficitul de apă în Nistru va deveni un fenomen obișnuit”, comentează proiectul Acordului ecologistul Ilie Trombițchi, director al Asociației Internaționale Ecologice a Păstrătorilor Râului Nistru „Eco-Tiras”.

Schimbare de atitudine a Chișinăului

Deși pericolele ce le comportă proiectul de la Novodnestrovsk sunt evidente, autoritățile moldovenești sunt surprinzător de conciliante deși chiar în luna mai a anului curent Parlamentul de la Chișinău își exprima profunda îngrijorare la acest subiect.

Printre cauzele, ce au condus la această situație deplorabilă, se evidențiază activitatea hidrocentralei de la Novodnestrovsk , situată pe teritoriul Ucrainei, care influențează extrem de negativ starea ecosistemului fluviului. Anume funcționarea nodului hidraulic ucrainean provoacă în ultimul timp un deficit tot mai acut de apă în Nistru. În primăvara și vara anului trecut nivelul apei în Nistru a coborât la o cotă critică, de doar 30 la sută din nivelul normal, din această cauză alimentarea cu apă a Chișinăului fiind în pericol. Parlamentul își exprima îngrijorarea privind intenția Kievului de a monta și pune în exploatare noi turbine la Centrala Hidroelectrică de la Novodnestrovsk dar și de construcția pe Nistru, în apropiere de Ternopil, Ivano-Frankivsk și Cernăuți a unei cascade din șase hidroelectrocentrale. În opinia experților, inclusiv celor ucraineni, astfel de proiecte pot spori activitatea seismică în regiune, comportă riscul eroziunii solului și a alunecărilor de teren, înrăutățirea calității apei, încălcarea ecosistemelor Nistrului Inferior și Mijlociu, deltei, chiar să se răsfrângă negativ asupra ecosistemului Mării Negre și, în final, să creeze dificultăți semnificative în vederea asigurării Republicii Moldova cu apă”, se spune într-o hotărâre a legislativului.

25 de întreprinderi în schimbul „uciderii” Nistrului

Însă deja către toamnă poziția Chișinăului s-a schimbat radical, guvernul fiind gata să accepte varianta ucraineană a acordului, potrivit ecologiștilor.

Potrivit lui Trombițki, această loialitate a Chișinăului este legată de o serie de proprietăți moldovenești de pe teritoriul Ucrainei, pe care Kievul ar fi dispus să le recunoască în schimbul unui acord favorabil privind exploatarea centralei de la Novodnestrovsk.

Este vorba despre 25 de întreprinderi moldovenești, deschise încă în perioada sovietică pe teritoriul Ucrainei: două cariere de granit și 23 de case de odihnă, majoritatea într-o stare deplorabilă. De asemenea Ucraina va accepta delimitarea unui segment nesemnificativ al hotarului comun și va avea o atitudine loială în conflictul transnistrean.

În schimb Chișinăul trebuie să accepte, potrivit lui Trombițchi, „omorârea garantată a fluviului, de la nodul de la Novodnestrovsk până la mare, inclusiv pe teritoriul Ucrainei, în regiunea Odessa”.

Deși semnarea Acordului este tergiversată deja de un deceniu, în această toamnă partea ucraineană a pierdut, se pare, răbdarea și insistă pe o soluționare cât mai grabnică. În cadrul ultimei întrevederi de la Chișinău de la începutul lunii octombrie, premierii Moldovei și Ucrainei, Pavel Filip și Vladimir Groisman, au discutat între altele și problema semnării acordului privind Nodul Hidroenergetic Dnestrovsk. 

Atitudine de loc prietenească a Ucrainei

Complexul hidroenergetic Dnestrovsk este alcătuit actualmente din următoarele componente: Centrala hidroelectrică Dnestrovsk nr. 1 şi Centrala hidroelectrică Dnestrovsk nr. 2, lacul-tampon situat între cele două obiective, pe o lungime de 22 km, şi o centrală de acumulare. Complexul respectiv a fost proiectat în perioada sovietică, însă a fost finalizat de statul ucrainean, în pofida avertizărilor oamenilor de ştiinţă şi societăţii civile din R. Moldova şi Ucraina.

Pentru moment, complexul este dotat cu trei turbine, însă autorităţile ucrainene planifică să instaleze încă patru, în total şapte.

Apa aruncată în Nistru din rezervor este tehnologică. Din cauza turbinelor instalate de către partea ucraineană în barajul de la Naslavcea, actuala Centrală hidroelectrică Dnestrovsk nr. 2, debitul pe Nistru pe teritoriul R. Moldova este determinat de intensitatea producerii electricităţii la această centrală hidroelectrică.

Barajul de la Naslavcea trebuia împărţit între R. Moldova şi Ucraina, după convenţiile internaţionale, apa din lacul-tampon şi din Nistru trebuia să fie utilizată 50/50. Toate obiectivele construite de Ucraina trebuiau coordonate cu R. Moldova”, spune Ilie Trombiţchi.

De remarcat că acest obiectiv ocupă 20 ha din teritoriul R. Moldova. Deşi complexul este situat parţial pe malul drept al Nistrului şi deşi, conform Dreptului internaţional, în cazul Centralei hidroelectrice nr. 2, hotarul dintre cele două state este stabilit pe şenal, Kievul consideră că obiectivul aparţine exclusiv Ucrainei. Acest raţionament este invocat de fiecare dată de către autorităţile ucrainene pentru a-şi justifica acţiunile unilaterale.

Ce recomandă ecologiștii

Poziția ecologiștilor moldoveni este următoarea: termenul maxim de concesiune trebuie să se constituie la 49 de ani. Transmiterea statului vecin în arendă a teritoriului de pe acest segment al frontierei de stat trebuie limitată prin teritoriul barajului și terenurile adiacente acestuia. Malul bazinului nu trebuie în niciun caz cedat Ucrainei, pentru a evita consecințele dureroase.

Totodată, ecologiștii insistă că o condiție principială de încheiere a Acordului privind nodul hidroenergetic din partea Republicii Moldova trebuie fie ca Ucraina să renunțe la construcțiile hidroenergetice ulterioare pe Nistru, inclusiv cascada din șase hidrocentrale pe cursul superior al râului, planificat de Kiev, deoarece debitul Nistrului și așa se va reduce considerabil din cauza modificărilor climatice și a impactului activității umane asupra râului.

La urma urmelor”, spune Ilie Trombițchi, „Ucraina este un stat care a semnat un acord de asociere cu Uniunea Europeană și trebuie să respecte angajamentele asumate în cadrul acordurilor bilaterale și multilaterale privind cursurile de apă transfrontaliere”.

C.I.

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj

twelve + one =