Negocierile în problema Transnistriei, din nou suspendate

transnistria

Deși o parte a presei de la Chișinău anunța că Republicii Moldova i se pregătește un nou plan de federalizare de genul Planului Kozak, noua rundă de negocieri, derulată la Bratislava, a fost suspendată fără a se ajunge la niciun consens. Care este, de fapt poziția guvernului format din forțe politice pro-rusești și pro-occidentale în problema transnistreană?

Runda de negocieri în problema Transnistriei, în formatul 5+2, care s-a desfășurat la Bratislava în perioada 9-10 octombrie, a fost suspendată, fără să fi fost semnat procesul verbal final al întrunirii. Anunțul a fost făcut pentru agenția oficială rusească TASS de ambasadorul cu misiuni speciale de la Moscova, Serghei Gubarev.

Au decis să oprească ceasul

Participanții la întrunirea de la Bratislava au decis să „oprească ceasul”. Asta înseamnă că întâlnirea nu s-a încheiat și va continua, printr-un acord reciproc, într-un viitor previzibil, atunci când vor fi coordonate data și locul. Cauza este foarte simplă. Părțile nu au reușit să ajungă la un compromis pe marginea problemelor discutate”, a spus Gubarev.

Peste câteva ore și agenția guvernamentală de știri Moldpres a spus același lucru însă într-un mod mult mai întortocheat.

Mediatorii și observatorii au lansat apelul de a fi depuse eforturi conjugate întru realizarea plenară a angajamentelor asumate, au salutat reluarea contactelor directe dintre negociatorii politici din partea Chișinăului și Tiraspolului și au încurajat părțile să desfășoare un lucru ritmic la toate nivelele, orientat spre obținerea unor rezultate tangibile”, scrie Moldpres.

Soluțiile de reglementare ale lui Dodon, un nou plan Kozak?

Reuniunea de la Bratislava a fost așteptată cu un interes sporit după ce acum o lună președintele Igor Dodon anunța că a găsit o soluție pentru reglementarea diferendului. „Președinția Republicii Moldova a elaborat un concept prin care Transnistria ar urma să primească statut special sub forma unei autonomii foarte puternice”, anunța Dodon într-un interviu pentru portalul Spiegel.de.

Mi-aș imagina că Transnistria din statul moldovenesc primește un statut special sub forma unei autonomii foarte puternice. Președinția noastră a elaborat un concept pe care îl vom prezenta partenerilor noștri de coaliție”, afirma la acel moment Dodon.

Declarația lui Dodon a fost criticată dur de opinia publică de dreapta de la Chișinău dar a provocat și nedumeriri printre partenerii de coaliție a socialiștilor, inclusiv a premierului Maia Sandu.

Nu au fost discuții în acest sens la nivel politic. Nu știu despre ce vorbește domnul Dodon. Noi rămânem pe aceleaşi poziţii: soluționarea politică a acestei probleme trebuie făcută cu stricta respectare a integrității teritoriale a Republicii Moldova, cu o anumită autonomie pentru Transnistria. De exemplu, după modelul Găgăuziei”, declarase Sandu.

La rândul său, comentatorul politic Nicolae Negru spunea că ar fi vorba despre un nou plan Kozak, referindu-se la renumitul plan propus de Rusia în 2003 și care a provocat proteste puternice la Chișinău.

Președintele Igor Dodon ar intenționa să înlocuiască termenul de „federalizare”, care a scandalizat opinia publică din R. Moldova, cu „autonomie foarte puternică” pentru Transnistria, fiind vorba, de fapt, despre același proiect de federalizare al lui Dmitri Kozak”, spunea comentatorul .

Tiraspolul primește dominație asupra Chișinăului

Președintele a insistat însă pe acest concept, din exterior auzindu-se voci care spuneau că totuși consilierii prezidențiali au mers în Occident, în mai multe metropole, unde au prezentat eventualul plan de soluționare a problemei transnistrene.

Ce presupune acest proiect? Ion Leahu, fost membru permanent al Comisiei Unificate de Control, o structură comună de supraveghere a zonelor de delimitare a teritoriilor controlate de autoritățile moldovenești și cele nerecunoscute de la Tiraspol, practic este vorba despre același document Kozak, puțin modificat, care presupune două formațiuni statale, care formează un stat comun și nu se știe care din ele are prioritate. „În ambele documente partea transnistreană primește drept de veto asupra problemelor care țin, chipurile, de interesele ei, dar de interesele ei poate să țină orișice. Așa că în caz că reprezentanții acestei formațiuni statale sunt învestiți cu drept de veto, asta înseamnă că Tiraspolul primește dominație asupra Chișinăului.”, a menționat Leahu într-un interviu pentru postul de radio Europa Liberă.

Politica Guvernului: Secarea fluxurilor de contrabandă și demontarea schemelor de corupție

Tot în cadrul unui interviu recent pentru Europa Liberă, premierul Maia Sandu menționa că nu vede cum președintele Dodon ar putea să decidă ceva pe problema transnistreană.

Pe problema conflictului transnistrean nu există condiții nici externe și nici interne, pentru ca să avem soluția politică, nu există în majoritatea parlamentară consens pe această soluție”, a spus premierul moldovean.

În ce privește poziția guvernului Sandu privind soluționarea diferendului, acesta se axează mai mult pe practicile anticorupție și mai puțin pe negocierile, care iată că de 27 de ani nu dau niciun rezultat.

Noi am spus de la bun început că ce putem să facem în condițiile actuale este să luptăm cu schemele de corupție, de aceea am și anulat regimul duty-free instaurat de Guvernul Filip pe teritoriul regiunii transnistrene. Discutăm foarte insistent și productiv, aș zice eu, cu guvernarea de la Kiev ca să instalăm mai multe puncte de control comun la frontiera dintre Ucraina și Transnistria”, spunea premierul. Aceste măsuri, potrivit premierului, ar priva regiunea secesionistă de fluxuri importante din finanțele provenite din tranzitul de mărfuri de contrabandă și alte activități ilicite, practicate de la bun început cu acordul tacit atât a părții moldovene cât și a celei ucrainene.

Ion Leahu apreciază această poziție. „Mie, de exemplu, îmi place foarte mult modul în care concepe această situație dna premier Maia Sandu. Ea foarte corect s-a pronunțat că mai întâi este nevoie de a exclude contrabanda, de a exclude fluxurile criminale de mijloace bănești și apoi se vor crea condiții reale pentru a soluționa această problemă, pornind de la faptul că în situația în care regimul de la Tiraspol va fi izolat de aceste torente criminale, ilegale, el o să-și piardă interesul față de regiune, față de această formațiune în genere. Și atunci, cu ceilalți care au să rămână s-ar putea de pornit lucrul”, a menționat expertul.

Pași mici în direcții diferite?

Maia Sandu a criticat și așa numita „politică a pașilor mici”, pe care s-au axat eforturile Chișinăului în ultimii ani și care a presupus o serie de pași unilaterali din partea Guvernului moldovean, a unor cedări de fapt în favoarea regimului de la Tiraspol fără ca acesta să facă vreun pas similar în răspuns.

Nu este clară finalitatea procesului către care se merge cu acești „pași mici”, pentru că, pe de o parte, noi și ceilalți participanți la acest proces spunem că orice soluționare a conflictului transnistrean trebuie să se facă cu respectarea integrității teritoriale a Republicii Moldova, pe de altă parte auzim regimul de la Tiraspol, care spune în continuare că își dorește să se separe de Republica Moldova. Și atunci, eu mă întreb: ce se urmărește prin acești „pași mici”, dacă două părți au obiective diferite?”, accentuează premierul moldovean.

De ce insistă Dodon pe dosarul transnistrean

Care este atunci rostul activității fervente a lui Dodon pe dosarul transnistrean? Potrivit lui Leahu, ar fi vorba despre o încercare a acestuia de a ieși în evidență măcar cu ceva.

Domnia sa caută din răsputeri variante și posibilități pentru a ieși în fruntea politicii interne și externe a Republicii Moldova și în situația în care n-o poate face pe domeniul economic sau social, el a decis sau cineva i-a sugerat ideea să accentueze eforturile pe dimensiunea transnistreană”, spune expertul.

Însă Leahu a mai spus că la sfârșitul lunii septembrie, în cadrul Forumului economic moldo-rus, Dmitri Kozak i-a solicitat lui Dodon să nu avanseze pe direcția transnistreană din mai multe considerente, invocând că este o problemă foarte și foarte sensibilă, multilaterală care nu necesită grabă și chiar a spus că nici Transnistria, nici Rusia astăzi nu sunt gata pentru o abordare mai activă.

Chislea Ion

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj

eleven − ten =