Cine sunt candidații pentru circumscripția 50 pentru alegerile parlamentare din 20 octombrie?

parlamentare

La 20 octombrie 2019, în Republica Moldova vor avea loc alegeri parlamentare noi în circumscripțiile uninominale unde candidatul ales în funcția de deputat în urma alegerilor din 24 februarie 2019 fie a obținut o altă funcție, fie și-a depus mandatul din alte motive. Printre aceste circumscripții electorale se află și circumscripția uninominală nr. 50 acolo unde, în urmă cu aproape 8 luni, alegerile legislative au fost câștigate de liderul Partidului Acțiune și Solidaritate, Maia Sandu, care ulterior a fost numită în funcția de prim-ministru al R. Moldova.

Care este circumscripția electorală Nr. 50?

Potrivit noului sistem legislativ electoral din R. Moldova, în cadrul alegerilor legislative din 24 februarie 2019, cei 101 deputați în parlamentul de la Chișinău au fost aleși pe baza unei circumscripții naționale și pe baza circumscripțiilor uninominale. Astfel, pe baza circumscripțiilor naționale au fost aleși 50 de deputați, în timp ce restul de 51 au fost aleși pe baza circumscripțiilor uninominale.

Ca urmare a rezultatelor obținute în cadrul scrutinului din iarnă, în legislativul moldovean au intrat următoarele formațiuni politice: Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (35 mandate de deputat), Partidul Democrat din Moldova (30 mandate), Blocul ACUM (26 mandate), Partidul Șor (7 mandate) la care se mai adăugaseră la acea vreme 3 candidați independenți care au câștigat în propriile circumscripții uninominale.

Normele în vigoare au impus constituirea acelor circumscripții uninominale (care se suprapuneau cu teritorii din diverse raioane ale Republicii Moldova) ce urmau să dea 51 aleși în noul legislativ. Circumscripția uninominală nr. 50 a fost circumscripția care se referea la zonele situate la vest de Republica Moldova. Această circumscripție este echivalentă cu votul pe care diaspora moldovenească (din Uniunea Europeană) îl acordă candidaților. Pe lângă această circumscripție situată în afara Republicii Moldova, mai erau alte câteva circumscripții similare: circumscripția Nr. 49 (Rusia și CSI) și circumscripția Nr. 51 (SUA și Canada). Toate aceste circumscripții sunt importante în procesul de monitorizare deoarece astfel se poate observa modul în care diaspora votează în cadrul alegerilor legislative din Republica Moldova.

Cine a câștigat alegerile în circumscripția nr. 50 la alegerile din 24 februarie 2019?

În această ordine de idei, trebuie menționat faptul că în cadrul alegerilor din 24 februarie nu a existat luptă electorală pentru funcția de deputat din partea circumscripției uninominale nr. 50, lider detașat fiind liderul PAS (co-președinte al Blocului ACUM), Maia Sandu cu 80,78% dintre voturi. La mare distanță, pe locul al doilea s-a clasat Vadim Rotari din partea PSRM, care a acumulat 3,85% dintre voturi. Pe locul al treilea s-a poziționat Olga Copți din partea PDM, cu 3,56% dintre voturi.

Pentru alegerile parlamentare din 20 octombrie pentru un post de deputat din partea circumscripției uninominale nr. 50 s-au înscris 11 candidați

Un aspect important este faptul că în cursa electorală pentru circumscripția nr. 50 nu avem nici un candidat din partea PSRM. Din partea Partidului Național Liberal, este Vitalia Pavlicenco, unul dintre membrii fondatori ai acestei formațiuni politice. Fost deputat, filolog de profesie, Pavlicenco este cunoscută ca lider politic pro european și pro unionist din Republica Moldova, cele două curente fiind promovate intens în activitatea sa politică

Al doilea candidat care, prin prisma partidului politic care o susține, ar avea șanse să câștige un mandat de deputat, este Galina Sajin, jurnalist de profesie. Atuul Galinei Sajin este faptul că nu este implicată în scandaluri și că are susținerea Blocului ACUM. Printre elementele programului electoral al Galinei Sajin se află o serie de prevederi cu caracter social care, în mod special, au ca scop ajutorarea diasporei moldovenești: „Am decis să mă implic politic după alegerile prezidențiale din 2016, fiind ferm convinsă că membrii diasporei trebuie să ducă o viață bună și merită să se poată întoarce într-o țară unde există oportunități și beneficiază de siguranța zilei de mâine”, „am sprijinit peste 13 proiecte destinate moldovenilor din diasporă și am lucrat constant pentru a crea o rețea de suport pentru cei plecați. Consider necesar ca statul să participe în aceste activități de suport, deoarece de mai bine de 20 de ani economia țării beneficiază constant de remitențele noastre”. Potrivit Galinei Sajin, scopul său va fi „crearea unei relații calitative de ajutor reciproc între și membrii diasporei”. Din câte se știe până în momentul de față, Galina Sajin singurul incident în care a fost implicată este cel în care a făcut spotul electoral, alături de lidera PAS – Maia Sandu, în fața Parlamentului Republicii Moldova. Aceasta a fost penalizată ca urmare a unei plângeri depusă la Judecătoria Chișinău din partea Partidului Unității Naționale, formațiune politică condusă de istoricul Anatol Șalaru. Judecătoria Chișinău a luat act de documentul PUN și a decis în devafoarea lui Sajin, interzicându-i să mai difuzeze spotul. Totuși, aceasta a păstrat spotul electoral blurând imaginea Legislativului. 

Un al treilea candidat înscris în cursa electorală este avocatul Ion Dron, candidat independent la funcția de deputat. Avocat de meserie, Ion Dron vine cu propuneri legate de reforma justiției și intenționează să solicite guvernanților să adopte un „pact al justiției”: Asociaţia pe care o conduc va expedia către Parlament, Guvern şi Consiliul Superior al Magistraturii o cerere prin care va solicita organizarea de consultări şi dezbateri publice cu societatea civilă în vederea elaborării unui pact pentru justiţie. De asemenea, vom solicita semnarea de către autorităţile celor trei puteri a acestui document, care să reprezinte forma juridică a promisiunilor de reformare a justiţiei.

Carolina Panico este un alt candidat independent înscris în cursa electorală despre care electoratul cunoaște foarte puține. La fel ca Ion Dron, Carolina Panico activează în domeniul jurdic, iar din datele depuse pe site-ul Comitetului Electoral al Republicii Moldova reiese faptul că este angajată la pretura (primăria) sectorului Botanica din Chișinău.

Mai cunoscut decât ultimii doi candidați este Dorin Drușciac, datorită faptului că acesta este membru al Partidului Unității Naționale și susținut de liderul acesteia, Anatol Șalaru. Dorin Drușciac se prezintă drept un susținător al valorilor românești declarându-se un unionist convins. De asemenea, acesta este, la nivel declarativ, un susținător al diasporei moldovenești. Un aspect foarte interesant este faptul că Dorin Drușciac este specializat în fizică nucleară și relații internaționale și are titlul de doctor în fizică.

Vasile Calmațui este un alt candidat înscris în cursa electorală. Fost candidat din partea Partidului Liberal pentru funcția de deputat pentru diasporă pe circumscripția nr. 50 în cadrul alegerilor din 24 februarie 2019, Vasile Calmațui candidează independent mizând pe voturile moldovenilor din România, așa cum reiese din discursul său electoral. De profesie, Vasile Calmațui este inginer.

Un alt candidat independent pentru funcția de deputat este Valentin Haraz, de profesie inginer mecanic.

Anatolie Ursu, membru al Partidului Popular Românesc, este un alt candidat înscris în cursa electorală. Absolvent al facultății de relații internaționale, Anatolie Ursu este reprezentantul mișcării unioniste din Republica Moldova.

Ilie Rotaru este cel de-al nouălea candidat, tot un candidat independent, înscris în cursa electorală și reprezintă breasla avocaților (membru al Uniunii Avocaților din Republica Moldova și al Baroului Iași).

Cel de-al zecelea candidat (tot independent) este Iurie Bojoncă, candidat din partea Partidului Liberal Democrat din Moldova, profesor de limbă și literatură română.

Ultimul candidat (tot independent) din lista tuturor candidaților pentru funcția de deputat din partea circumscripției uninominale nr. 50 este Aleksandr Roșco, licențiat în drept, jurist, prim-vicepreședinte al Partidului Politic „Stânga Europeană”.

După cum se poate observa din lista enumerată mai sus, observăm faptul potrivit căruia candidații înscriși în cursa electorală au fie studii juridice, fie studii în domeniul relațiilor internaționale, fie studii în domenii tehnice. Mulți dintre aceștia activează în domeniul juridic, la instituții de stat precum „Poșta Moldovei”, instituții de învățământ, precum și în sectorul activismului de diverse forme. Pe lângă studiile superioare, pe care le regăsim la mai toți dintre candidații, mesajele sunt, oarecum similare: toți cei 11 candidați se declară pro europeni, susținători ai românismului sau a diasporei moldovenești.

Galina Sajin are prima șansă de a câștiga un post de deputat de pe lista circumscripției uninominale nr.50

Datele analizate în cadrul acestui articol mă fac să cred că Galina Sajin va fi, cel mai probabil, câștigătoarea scrutinului din 20 octombrie. De ce spun acest lucru? Cetățenii moldoveni, de regulă, votează candidații în funcție de apartenența la partide politice. Din acest motiv, Galina Sajin are sprijinul celui mai important partid înscris în cursa electorală pentru alegerile din 20 octombrie 2019 pe listele circumscripției uninominale nr. 50 (la vest de Republica Moldova) – Blocul ACUM. Mergând pe logica potrivit căreia alegătorii votează mai degrabă partidul decât candidatul, aș risca să presupun faptul potrivit căruia Galina Sajin va câștiga în circumscripția 50.

Gheorghe Cazacu

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj

3 × 5 =