Ambasadorul Rusiei în Republica Moldova cere Chișinăului consolidarea statutului limbii ruse prin lege

limbii ruse

Ambasadorul Rusiei la Chișinău, Oleg Vasnețov, a cerut reprezentanților guvernării de la Chișinău să „consolideze prin lege” statutul limbii ruse în Republica Moldova. Reprezentantul Kremlinului consideră că limba rusă are rolul de „limbă de comunicare interetnică” în Republica Moldova și, drept urmare, a cerut guvernanților de la Chișinău să protejeze legal limba rusă pe teritoriul Republicii Moldova. În comunicatul oficial al Ambasadei Federației Ruse în Republica Moldova se arată că „Statutul limbii ruse în R. Moldova trebuie întărit prin lege, iar instituţiile de învăţământ cu predare în limba rusă trebuie păstrate. Despre aceasta a discutat Ambasadorul Rusiei la Chişinău, Oleg Vasneţov, în cadrul unei întrevederi cu Nicolae Radiţa, directorul Agenţiei Relaţii Interetnice. Părțile au organizat un schimb de opinii concentrat asupra situației actuale între organizațiile etnice, acordând o atenție deosebită situației comunităților ruse din republică. Ambasadorul Rusiei s-a concentrat pe necesitatea consolidării legislative a statutului limbii ruse ca instrument de comunicare internațională și păstrarea instituțiilor de învățământ cu limba de instruire rusă”, este arătat într-un comunicat al ambasade.

Propunere ce a fost criticată la Chișinău

Propunerea ambasadorului Rusiei în Republica Moldova a avut parte de numeroase critici in ultimele zile. Unul dintre cei care s-au opus propunerii făcute de către ambasadorul rus este Petru Bogatu care a catalogat această propunere drept o intruziune în politica internă a Republicii Moldova: „Este un amestec grosolan in treburile interne [ale Republicii Moldova] și arată faptul că Moscova nu mai acționează ca în trecut. Ei șantajează guvernul Sandu, dacă doriți: sau voi faceți așa cum noi considerăm potrivit, supunându-vă intereselor noastre, intereselor Rusiei, sau vă veți strânge lucrurile și veți pleca”.

Același Petru Bogatu consideră că doleanțele Moscovei nu sunt îndreptățite luând în considerare faptul că recent în Rusia a fost adoptată o lege care interzice studierea obligatorie a altor limbi naționale în școli; așa copiii carelilor, mordovilor, udmurților, osetinilor vor studia doar limba rusă: „Rusia este o țară în care nu sunt respectate limbile minorităților naționale. Ea nu are dreptul moral de a îi învăța pe alții, pe noi sau pe alte țări, deoarece ea desfășoară politici dure de rusificare”, spune Petru Bogatu.

„Vulturii lui Ghimpu” au reacționat furios la apelul lui Oleg Vasnețov la adresa autorităților moldovenești de a respecta drepturile cetățenilor rusofoni din Republica Moldova: „Ghimpu se află în război împotriva Rusiei. De această dată însă, lupta este dusă împotriva ambasadorului rus – Oleg Vasnețov”.

După înfrângerea lui Dorin Chirtoacă in alegerile locale unde a acumulat doar 10% din voturi, „liberalii, sub conducerea lui Ghimpu, au început să încropească „note de protest”: „astfel de declarații ar trebui să îngrijoreze MAEIE și guvernul. Astfel de declarații nu sunt nimic altceva decât amestec în treburile interne ale Republicii Moldova, dar Rusia continuă să promoveze tezele sovietice și imperialiste și vede Republica Moldova drept vasalul său. Astfel, Rusia, prin sateliții săi, încearcă să impună propria politică așa cum au făcut-o „tovarășii” de la Kremlin față de românii de pe malul stâng al Prutului”, se arată într-un comunicat de presă al Partidului Liberal.

De această dată, se arată în critică formulată de unele resurse de limbă rusă din Republica Moldova, spre surprinderea publicului, liberalii s-au lipsit de sintagme precum „tabcurile rusești”, „mâna Moscovei” și „rolul lui Putin. Este uimitor cum „phoenix-ul liberal” a renăscut din propria cenușă: înfrângere dură a Partidului Liberal la alegerile parlamentare, dar, în schimb, a obținut 10% dintre voturi, prin Dorin Chirtoacă, la Chișinău. Probabil ultimul făcut a oferit posibilitatea outsiderilor politici moldoveni să facă declarații politice cu rezonanță și să învețe pe cei din guvernarea actuală cum se face treaba.

Adevărul este că nu trebuie uitat că, până recent, la guvernare, o guvernare ce ne-a rămas în minte exact prin dosarele penale împotriva lui Dorin Chirtoacă și prin declarațiile, adesea fără logică, ale lui Mihai Ghimpu (…) Ne vom descurca fără ei, fiind prieteni cu minoritățile naționale din Republica Moldova și comunicând cu acestea în marea limbă rusă, lucru care, apropo, nu [ne] încurcă să vorbim și să învățăm in limba de stat. Una nu o exclude pe cealaltă, chiar invers”.

Limba rusă se numără printre limbile cele mai răspândite pe teritoriul Republicii Moldova

Conform datelor recensământului populației din 2014, 54,6% dintre cetățenii Republicii Moldova vorbesc limba moldovenească. În același timp însă, vorbitorii de limbă română constituie 24% dintre cetățenii Republicii Moldova în timp ce 14,5% dintre cetățeni sunt vorbitori de limbă rusăv. De asemenea, structura etnică a Republicii Moldova, conform datelor recensământului populației din Republica Moldova, arată faptul potrivit căruia moldovenii reprezintă 75% din populație, românii reprezentau 7,0% din populație (triplare a procentajului față de recensământul populației din 2004), 6,6% sunt etnici ucraineni, iar 4,1% sunt ruși. De asemenea, datele recensământului arată faptul potrivit căruia cea mai răspândită limbă maternă în Republica Moldova este limba moldovenească. Aici se mai adaugă vorbitorii ce au româna că limbă maternă. În recensămintele din 2004 se face diferență între etnicii „moldoveni” și cei „români”, precum și între limbile română și cea „moldovenească”. Acesta este motivul pentru care există mențiunile de „ român” și „moldovean”. Continuând argumentația potrivit căreia Republica Moldova este o țară divizată din punct de vedere etnic și lingvistic, trebuie menționat faptul potrivit căruia limba română este limba maternă a majorității populației Republicii Moldova din cele mai multe raioane ale țării, excepție făcând Găgăuzia și alte câteva raioane localizate în zona de sud a Republicii Moldova. Dacă este să ne uităm peste harta celor mai vorbite limbi de obicei în raioanele Republicii Moldova, vom observa faptul că, deși limba română/moldovenească este cea mai vorbită limbă maternă în raioanele Republicii Moldova, limba rusă este destul de răspândită în calitate de limbă vorbită de obicei, mai ales în mediul urban (vezi harta cu structura limbilor vorbite de obicei în orașe precum Bălți și Chișinău).

Prezența etnicilor rusofoni în Republica Moldova este o necesitate pentru Rusia

Sub pretextul protejării minorităților naționale rusofone, Federația Rusă urmărește să controleze situația din Republica Moldova. Astfel de ocazii au fost și vor fi mereu folosite de către reprezentanții Kremlinului pentru a putea promova propriile interese nu doar in Republica Moldova, ci și în cazul Ucrainei, Georgiei, toate fiind state în care există minorități rusofone.

Solicitare venită în contextul aproprierii turului al doilea al alegerilor locale din Chișinău

Această solicitare venită din partea ambasadorului rus în Moldova nu a venit absolut întâmplător, aceasta are o semnificație aparte. Nu trebuie uitat faptul potrivit căruia la finele săptămânii viitoare cetățenii moldoveni din mai multe localități, inclusiv în Chișinău (unde miza este foarte mare), vor avea de ales un nou primar. În capitala Republicii Moldova vor concura Andrei Năstase (Blocul ACUM) și Ion Ceban (PSRM), iar ieșirea, în aceste zile, la rampă a ambasadorului Federației Ruse în Republica Moldova poate fi considerată drept o formă de susținere pentru candidatul socialiștilor pentru funcția de primar al Chișinăului.

Gheorghe Cazacu

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj

12 − nine =