Calitatea democrației din Republica Moldova rămâne scăzută

moldova

Evenimentele politice desfășurate pe parcursul ultimei luni la Chișinău atestă o calitate scăzută a procesului democratic și a stabilității în țară. Dizolvarea Parlamentului, numirea președintelui acestui for, desemnarea unui nou prim-ministru și refuzul lui Pavel Filip și a guvernului său de a preda puterea noului guvern condus de Maia Sandu etc. sunt evenimente ce au atras atenția întregii lumi asupra situației din Republica Moldova. De asemenea, ultimele schimbări din Moldova arată că țara este un exemplu clasic de stat aflat în tranziție de la un regim politic totalitar spre unul democratic, iar tranziția, în mod cert, este departe de a se fi încheiat. Aici trebuie să ne aducem aminte și de recentele evenimente care arată că democrația moldovenească este una slabă. În această ordine de idei, voi menționa evenimente precum fuga lui Vlad Plahotniuciii din Republica Moldova sau cea a lui Constantin Botnari (cel căruia i se mai spune „portofelul” lui Plahotniuciii) sau situația incertă din jurul lui Ilan Șoriv despre care unii cred că ar fi fugit din țară alături de liderul democratv. Toate acestea, dar și multe altele arată foarte clar faptul potrivit căruia calitatea democrației din Republica Moldova și slăbiciunea statului de drept în această țară.

Cronologia evenimentelor din iunie 2019

Ultima perioadă a fost plină de evenimente care au încurcat situația politică din Republica Moldova. Cronologia pe care o voi schița mai jos arată faptul că tranziția spre democrație în Republica Moldova nu este nici pe departe încheiată și este nevoie de măcar încă un deceniu până când un regim democratic cât de cât palpabil va funcționa în Republica Moldova. În această ordine de idei trebuie amintit faptul potrivit căruia situația a fost îngreunată de imposibilitatea formării unei coaliții de guvernare, de numirea unui nou prim-ministru și formarea unui legislativ și executiv funcțional. În această ordine de idei trebuie amintit faptul că în data de 8 iunie 2019, „în temeiul art. 98 alin. (1) și alin. (2) din Constituția Republicii Moldova”, articol în care se spune că „după consultarea fracțiunilor parlamentare, Președintele Republicii Moldova desemnează un candidat pentru funcția de Prim-ministru” (art. 98 alin. (1)) precum și faptul potrivit căruia „candidatul pentru funcția de Prim-ministru va cere, în termen de 15 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului de activitate și a întregii liste a Guvernului” (art. 98 alin. (2))vi, președintele Igor a desemnat-o pe lidera P.A.S., Maia Sandu, la funcția de Prim-ministru al Republicii Moldovaviiviii. Tot în data de 8 iunie curent, Zinaida Greceanîi a fost aleasă în funcția de președinte al parlamentului Republicii Moldovaix. Toate aceste evenimente au dus la mai multe reacții din partea altor formațiuni parlamentare și ale Curții Constituționale din Republica Moldova. Mai întâi trebuie amintit faptul potrivit căruia fostul prim-ministru, Pavel Filip, a fost numit în calitate de președinte interimar al Republicii Moldovaxxixiixiiixiv. Acesta a trimis o sesizare la adresa Curții Constituționale a Republicii Moldova prin care a solicitat „constatarea circumstanțelor care justifică dizolvarea Parlamentului din legislatura a X-a ca urmare a imposibilității formării Guvernului Republicii Moldova în termenul prevăzut de art. 85 alin. (1) din Constituțiexv în care se spune că „în cazul imposibilității formării Guvernului sau al blocării procedurii de adoptare a legilor timp de 3 luni, Președintele Republicii Moldova, după consultarea fracțiunilor parlamentare, poate să dizolve Parlamentulxvixvii. De asemenea, Curtea Constituțională a Republicii Moldova, pe baza unor sesizări din partea unor deputați ai Partidului Democratxviiixix, a declarat „neconstituțională Hotărârea adoptată de deputații Parlamentului Republicii Moldova de legislatura a X-a din 8 iunie 2019 pentru alegerea doamnei Zinaida Greceanîi în funcția de Președinte al Parlamentului”, a declarat „neconstituționale, ab initio, actele legislative (legile, hotărârile) adoptate de deputații Parlamentului Republicii Moldova de legislatura a X-a la data de 8 iunie 2019 și ulteriorxx. Tot în aceeași ordine de idei, Curtea Constituțională a declarat „neconstituțional Decretul Președintelui Republicii Moldova din 8 iunie 2019 privind desemnarea candidatului la funcția de Prim-ministru al Republicii Moldova”, precum și „Decretul Președintelui Republicii Moldova din 8 iunie 2019 privind numirea Guvernului Republicii Moldovaxxi. Situația a dus la posibilitatea organizării de alegeri anticipate în Republica Moldovaxxii. Cu toate acestea însă, cel puțin pentru moment, nu este nevoie de alegeri anticipate deoarece aceste decizii au dus, așa cum s-au exprimat mai mulți specialiști, la formarea unei „dualități” a puterii la Chișinăuxxiiixxivxxvxxvixxvii. Ca urmare a unor presiuni interne și externe, guvernul condus de Maia Sandu și Parlamentul în fruntea căruia se află Zinaida Greceanîi au fost recunoscutexxviiixxix, iar Curtea Constituțională a anulat propriile decizii din perioada 7-9 iunie 2019xxx. În această perioadă însă, Parlamentul Republicii Moldova a condamnat Curtea Constituțională pentru „tentativă de uzurpare a puterii de statxxxi. Toate aceste evenimente vin să sublinieze faptul că democrația din Republica Moldova are un caracter deficitar și mai este mult până când vom vedea progrese în acest domeniu.

Democrația din Republica Moldova „pică” examenele potrivit unor evaluări internaționale

Unele organizații internaționale care fac evaluări ale calității democrației în diferite state ale lumii arată că în Republica Moldova calitatea democrației se află la unul din nivelele inferioare. Acest lucru este demonstrat de un studiu care analizează calitatea diferitelor aspecte referitoare la societățile democratice (sau în curs de democratizare). Acest studiu este realizat pe o scară de la 1 la 7 unde 1 reprezintă cel mai înalt nivel de progres al democrației în timp ce 7 reprezintă cel mai jos nivel al progresului democrației. Vezi tabelul de mai jos:

Figura 1. calitatea democrației din Republica Moldovaxxxii

Republica Moldova – stat măcinat de crize politice

Republica Moldova este un stat în care crizele politice par să aibă un caracter perpetuu. Evoluțiile politice din întreaga perioadă a existenței statului moldovean independent demonstrează acest fapt și arată faptul că țara se află în mijlocul uni proces de tranziție de la totalitarism spre democrație care nu se va încheia prea curând. Să fie Moldova o țară în care crizele politice să se țină lanț? Cu părere de rău aici trebuie să spun un „da” categoric. Drept argument în acest sens servește numărul mare de alegeri parlamentare anticipate în Republica Moldova. Astfel din cele 9 scrutine parlamentare din 1994 până în 2019, 4 au avut caracter de alegeri anticipate (drept dovadă a se vedea alegerile parlamentare din 27 februarie 1994xxxiii, 25 februarie 2001xxxivxxxv, 29 iulie 2009xxxvixxxvii și 28 noiembrie 2010xxxviiixxxix) precum și alte situații de criză din Republica Moldova cum ar fi imposibilitatea alegerii șefului statului în mai multe rânduri în perioada 2001-2016 (perioadă în care președintele republicii Moldova era ales de către Parlamentxl), „furtul miliardului”xli sau alegerile invalidate pentru postul de primar general al Chișinăului din vara lui 2018xlii. Toate acestea arată că în cazul Republicii Moldova nu se poate discuta despre un regim democratic bine închegat. La fel de bine însă, se poate discuta despre caracterul „nefinalizat” al tranziției spre democrație al Republicii Moldova. Din acest considerente putem sublinia faptul că în Moldova trebuie să ne așteptăm în continuare la perpetuarea crizelor politice.

Criza din iunie 2019 – cauzată de un sistem electoral prost conceput și de interese meschine

Evenimentele prezentate mai sus duc la câteva concluzii care sunt cât se poate de logice pentru situația din Republica Moldova. În primul rând, situația agravată a fot cauzată de un sistem electoral inadecvat pentru Republica Moldova. În această ordine de idei trebuie amintit faptul potrivit căruia în cadrul alegerilor parlamentare din data de 24 februarie 2019 a fost folosit un sistem electoral mixt în care alegerea deputaților s-a făcut prin două metode: 51 deputați au fost aleși pe baza circumscripțiilor uninominale, iar restul de 50 pe baza circumscripției naționalexliii. Acest sistem și-a demonstrat ineficiența și trebuie revizuit. La acestea mai adăugăm și interesele formațiunilor politice din Republica Moldova și a forțelor externe și obținem ingredientele pentru o criză de proporții în Republica Moldova.

Ce se poate face pentru ca astfel de crize să fie evitate?

În cazul Moldovei se pune întrebarea dacă forma de guvernare de tip „republică parlamentară” este una potrivită pentru a asigura buna desfășurare a procesului democratic din Republica Moldova? În egală măsură însă, se pune întrebarea care formă de guvernare ar fi mai bună – republica semi-prezidențială sau cea prezidențială? Oricum ar fi, oricare dintre cele două forme de guvernare ar fi mai bună decât varianta actuală din Republica Moldova. În altă ordine de idei, este necesară revizuirea formei de guvernare a Republicii Moldova în regim de urgență.

Posibilă evoluție ulterioară a evenimentelor în Republica Moldova

În ceea ce privește situația din Moldova trebuie menționat că riscul alegerilor anticipate nu a trecut încă. De asemenea, politicienii de la Chișinău vor trebui să modifice sistemul electoral și, mai important, este nevoie ca în următorii câțiva ani să se facă demersurile necesare pentru a schimba forma de guvernare într-o republică semi-prezidențială sau una prezidențială. Dincolo de toate acestea, situația din Republica Moldova va continua să rămână instabilă încă o bună perioadă de timp, iar alegerile anticipate ar putea fi o soluție temporară, de moment, pentru clarificarea situației politice.

Gheorghe Cazacu


xi https://www.constcourt.md/download.php?file=cHVibGljL2NjZG9jL3Nlc2l6YXJpLzExM2ZfMjAxOS4wNi4wOC5wZGY%3D

xv http://www.constcourt.md/download.php?file=cHVibGljL2NjZG9jL3Nlc2l6YXJpLzExNGZfMjAxOS4wNi4wOS5wZGY%3D

xviii https://www.constcourt.md/download.php?file=cHVibGljL2NjZG9jL3Nlc2l6YXJpLzExMWFfMjAxOS4wNi4wOC5wZGY%3D

xix https://www.constcourt.md/ccdocview.php?l=ro&tip=hotariri&docid=700

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj

3 × one =