ZEL „Bălți” – reper pentru revitalizarea industriei moldovenești

ZEL „Bălți”

În primăvara anului 2010, un grup de oameni motivați și determinați au reușit să creeze și să lanseze activitatea Zonei Economice Libere „Bălți”, care a devenit în câțiva ani un reper în procesul de revitalizare a industriei R. Moldova și dezvoltare regională.

Cum a început?

Totul a început cu dorința conducerii grupului DRÄXLMAIER să-și deschidă o unitate de producție într-una din zonele economice libere din R. Moldova, în primul rând datorită experiențelor nefericite avute cu procedurile vamale din statele unde aveau deschise fabrici: tergiversări în încheierea actelor vamale care generau la rândul lor prelungirea nejustificată a timpului în care componentele de automotive ajungeau cu întârziere de la producător la utilizatorul final.

Conducerea grupului a avut mai multe încercări la guvernul de la Chișinău pentru a obține acceptul de a deschide o fabrică în R. Moldova, dar de fiecare dată s-a lovit de un zid al ignoranței sau de rea voință. În anul 2009, Ciobanu Marin a intrat în contact cu conducerea grupului german și după 2 încercări a reușit să inițieze procedurile pentru crearea unei noi zone libere în R. Moldova și anume la Bălți. De ce Bălți? Pentru că această localitate este a doua ca mărime din R. Moldova, este situată într-o poziție geografică avantajoasă (în apropiere de traseului rutier internațional Cernăuți – Chișinău – Odessa, Aeroportului Internațional Bălți și Aeroportului Liber Mărculești) și există parcele de teren libere și întinse ca suprafață (peste 136 ha).

După lansarea din luna martie 2010, Zona Economică Liberă „Bălți” a cunoscut o dezvoltare continuă și dinamică, marcată de realizarea unor proiecte de importanță strategică pentru R. Moldova. În pofida faptului că ZEL „Bălți” este cea mai „tânără” dintre cele 7 zone economice libere din R. Moldova, aceasta s-a dezvoltat cel mai dinamic. Nu se greșește cu nimic dacă ZEL „Bălți” poate fi considerată un model de referință pentru celelalte structuri similare, care și-a îndreptățit pe deplin scopul pentru care a fost creată.

ZEL „Bălți” – reper pentru revitalizarea industriei moldovenești

Acest lucru a fost posibil grație eforturilor depuse de către echipa condusă prin exemplul propriu de către administratorul principal al ZEL „Bălți”, doctor în economie Marin Ciobanu, dar îndeosebi a capacității acestuia de a înțelege așteptările și de a veni în întâmpinarea nevoilor investitorilor.

Datorită tenacității și a capacității de vizionar de care dispune, domnul Marin Ciobanu a reușit, de multe ori, să depășească stereotipurile și prejudecățile existente.

Eu nu stau în birou și aștept să vină reprezentanții multinaționalelor la mine. Dacă aud că o corporație transnațională intenționează să-și deschidă o nouă unitate de producție, în minutul doi mi-am luat servieta, m-am urcat în avion și am zburat la sediul corporației respective, unde în baza recomandărilor primite discut cu membrii conducerii și îi conving să investească în R. Moldova.” a descris pe scurt modul său de acțiune domnul Marin Ciobanu

Cu alte cuvinte, dezvoltarea ZEL „Bălți” nu s-a putut realiza fără Marin Ciobanu. De ce spun acest lucru? Hai să aruncăm o scurtă privire în istoria recentă a acestui om: în anul 2009 și-a început activitatea ca și manager de proiect în R. Moldova pentru DRÄXLMAIER, iar după înființarea ZEL „Bălți” în 2010 a fost numit administrator principal al acestei zone economice și a contribuit la dezvoltarea ei până în anul 2016 când a fost demis de către ministrul economiei de atunci (neoficial, pe motiv de neobediență față de conducerea politică de la Chișinău), dar a fost repus în funcție în anul 2017. De ce? Guvernul de la Chișinău nu a fost deloc mulțumit de prestația celui care l-a înlocuit pe Ciobanu – nu a existat nicio evoluție în perioada respectivă, iar companiile existente dădeau semne de nerăbdare.

Dezvoltarea unei strategii bine pusă la punct a repus R. Moldova pe harta investițiilor companiilor multinaționale, cu proiecte investiționale de zeci de milioane de USD. Până la finalul anului 2018, s-a reușit atragerea de investiții de peste 200 milioane USD precum și crearea a peste 12.000 locuri de muncă directe și aproximativ 20.000 de locuri de muncă indirecte, ZEL „Bălți” devenind un centru de revitalizare industrială și dezvoltare regională.

Cel mai mare rezident din ZEL „Bălți” este Grupul DRÄXLMAIER, care furnizează celor mai mari producători de automobile sisteme de cablaje moderne, interioare luxoase, componente electrice și electronice și sisteme de stocare pentru asigurarea mobilității electrice și asigură la ora actuală locuri de muncă pentru peste 5.000 de persoane, aduse zilnic la muncă din șase raioane. Produsele care se fabrică la Bălți sunt livrate direct către uzinele BMW din Germania și Marea Britanie. Prima fabrică a fost construită pe scheletul unei clădiri existente, iar alte două fabrici au fost ridicate de la zero, ultima destinație investițională a DRAXLMAIER fiind în municipiul Cahul.

Prezența DRAXLMAIER în R. Moldova a însemnat și venirea, în anul 2012, a companiei austriece GEBAUER&GRILLER, producător de cablu și cablaje pentru industria auto, trenurile de mare viteză, telecomunicații, care furnizează aproximativ 80% din ceea ce produce către DRAXLMAIER. Compania internațională GEBAUER&GRILLER, cu sediul central în Austria, are un renume de peste 70 de ani în piața internațională a cablurilor industriale, fiind unul dintre cei mai mari producători de cabluri și fire din cupru, aluminiu și oțel pentru industria automotive și ascensoare de capacitate sporită. Fabrica nr.1 ridicată în ZEL Bălți are 103 angajați și o cifră de afaceri de 120 de milioane de euro. A fost construită deja Fabrica nr.2, iar numărul angajaților va ajunge la 600.

Filiala din Republica Moldova este condusă de un român care s-a născut la Bistrița. Dan Călin Botean, în vârstă de 37 de ani și a construit de la zero proiectul GEBAUER&GRILLER din Republica Moldova, care a povestit că „a fost o provocare. Am fost patru manageri cu experiență automotive, din România, din zona de Vest, am preluat această provocare de a veni în Republica Moldova și de a face un greenfield, pentru că această zonă și locația în care ne aflăm era complet gri, rămășițe din fostele fabrici, depozite. Cei de la DRAXLMAIER cu care noi colaborăm de mai bine de 20 de ani pe segmentul de producere de cabluri ne-au cerut acest lucru. În industria automotive se practică aceste apropieri în ideea în care discutăm despre faptul că furnizorul își urmează clientul. Planurile noastre au început în anul 2012 când s-a luat decizia la nivelul boardului de management în Austria, la Viena, și am realizat acest proiect de succes, ulterior lansând și a doua fabrică în ZEL „Bălți” unde producem cablaje și care este mult mai mare.”

În prezent, ZEL „Bălți” administrează 11 subzone (Bălți, Fălești, Strășeni, Rezina, Orhei, Chișinău, Căușeni, Cimișlia, Ștefan Vodă și Cahul), amplasate în 5 raioane cuprinzând toate cele 3 regiuni de dezvoltare ale țării – Nord, Centru și Sud și se află în continuă expansiune.

Etapa următoare a dezvoltării ZEL Balți

Referindu-se la viitorul ZEL „Bălți”, domnul Marin Ciobanu a subliniat faptul că „este posibil să mai atragem 1-2 mari investitori transnaționali, dar trebuie să privim în viitor și la provocările care ne așteaptă. Din această cauză consider că este absolut necesară crearea unei platforme de cooperare între întreprinderi prin consolidarea rețelelor de furnizori și producători ai produselor finite pentru reducerea unor costuri, modernizare, diversificare și creșterea calității producției. Astfel, am în vedere dezvoltarea companiilor autohtone care furnizează componente pentru marile companii de automotive, doar că trebuie parcurse anumite etape. O primă etapă a fost constituirea în luna martie 2019 a „Automotive Cluster Moldova” care are în vedere valorificarea interconexiunilor dintre firme, administrația locală și centrală, instituțiile de cercetare și cele de instruire, după modelul „Triple helix”.

Domnul Ciobanu a adăugat că există deja o bază de date cu 200 de companii care doresc să facă parte din această platformă, iar Asociația Patronală din Industria Prelucrătoare duce tratative în prezent pentru aducerea TUV în R. Moldova. Astfel, companiile moldovenești din sectorul de automotive se vor putea califica la standardele cerute de marile companii multinaționale de automotive.

Cum a fost rezolvată problema forței de muncă?

Domnul Marin Ciobanu este convins de faptul că „abilitățile și capacitățile profesionale ale angajaților oricărei întreprinderi, indiferent de industrie sau domeniu de activitate, reprezintă factorul-cheie de succes al acesteia. Performanța și gradul înalt de competitivitate al întreprinderilor, în special al celor producătoare, cu potențial de export, constituie acea temelie care asigură o dezvoltare economică durabilă și ascendentă a R. Moldova”.

În acest context, Republica Moldova este pe cale să-și piardă avantajul competitiv pe care îl are, având în vedere forța de muncă ieftină, disponibilă și relativ calificată. Problema constă în neconcordanța cererii forței de muncă cu oferta sistemului educațional, precum și nivelul de pregătire al specialiștilor care, cu regret, după absolvirea studiilor, nu dispun de calități și abilități necesare angajatorului.

Principala cauză a deficienței abilităților profesionale rezidă în programele de studii care nu sunt constant corelate și flexibile cerințelor mediului de afaceri, precum și instrumentele și metodele de predare ce nu asigură aplicabilitatea la locul de muncă.

Pentru a acoperi aceste deficiențe, domnul Marin Ciobanu a reușit să impună implementarea unui proiect de-al său mai vechi – înființarea unei instituții de învățământ profesional-tehnic. Astfel a apărut Colegiul de Inginerie de la Strășeni, care este prima instituție din R. Moldova în care se implementează învățământul profesional-tehnic în sistem dual, preluat de la modelul german.

În această ordine de idei, sistemul dual implementat în cadrul Colegiului de Inginerie din Strășeni oferă posibilitatea absolvenților de liceu să îmbine pregătirea teoretico-științifică cu cea practică, acesta fiind o alternativă atractivă pentru studiile universitare. Alternarea etapelor de studii teoretice cu cele practice în halele și birourile întreprinderilor va conduce la integrarea lejeră în companie după absolvire.

Cel mai important este, însă, că ZEL „Bălți” continuă să se dezvolte, potențialul său nefiind încă pe deplin valorificat. Sunt convins că experiența pozitivă acumulată ca rezultat al muncii echipei ZEL „Bălți” va putea sta la temelia unei noi pagini în dezvoltarea industrială și economică a R. Moldova per ansamblu.

Facilitățile fiscale și vamale oferite de ZEL „Bălți”

Facilitati fiscale:

  1. Scutire de 50% din cota impozitului stabilită în RM pentru venitul obținut din exportul mărfurilor (serviciilor) originare din zona economică liberă în afara teritoriului R. Moldova
  2. Scutire de 25% din cota impozitului stabilită în RM pentru venitul obținut din alte activități decît exportul de mărfuri (servicii)
  3. Scutire totală timp de 3 ani de plata impozitului pe venitul obținut din exportul mărfurilor (serviciilor) originare din zona economică liberă în afara teritoriului RM, drept rezultat al investirii în zona liberă a cel puțin un milion USD
  4. Scutire totală timp de 5 ani de plata impozitului pe venitul obținut din exportul mărfurilor (serviciilor) originare din zona economică liberă în afara teritoriului RM, drept rezultat al investirii în zona liberă a cel puțin cinci milioane USD
  5. T.V.A. nu se aplică mărfurilor (serviciilor) livrate în interiorul zonelor libere
  6. Cota zero a T.V.A. pentru mărfurile (serviciile) livrate în zona liberă din afara Republicii Moldova, mărfurile (serviciile) livrate din zona liberă în afara Republicii Moldova, mărfurile (serviciile) livrate în zona liberă din restul teritoriului Republicii Moldova, mărfurile (serviciile) livrate de către rezidenții diferitor zone libere din Republica Moldova unul altuia
  7. Scutire de plata accizelor pentru mărfurile introduse în zona liberă din afara Republicii Moldova, din alte zone libere, din restul teritoriului Republicii Moldova, precum și mărfurile originare din această zonă și exportate în afara Republicii Moldova
  8. Nu sunt supuse accizelor livrările de mărfuri efectuate în interiorul zonei libere și livrările de mărfuri dintr-o zonă liberă în alta

Facilități vamale

Zona liberă reprezintă cea mai complexă formă a regimurilor vamale suspensive. Legislația Republicii Moldova prevede introducerea mărfurilor pe teritoriul zonei libere, bine delimitată de restul teritoriului național, în vederea prelucrării și comercializării lor pe terțe piețe, fără aplicarea restricțiilor tarifare și retarifare ale regimului vamal în comparație cu teritoriul național, corespunzător spațiului rezervat zonei vamale libere.

Pe teritoriul zonelor libere regimul vamal este asigurat de către serviciul vamal zonal al Serviciului Vamal de Stat a cărui activitate este coordonată sub aspect organizatoric cu Administrația.

Conform prevederilor legale, pe teritoriul zonelor libere se stabilește regimul de declarare obligatorie în vamă a mărfurilor (serviciilor) introduse și scoase de pe acest teritoriu. Introducerea zilnică în zona liberă a mărfurilor autohtone în scopuri necomerciale, având valoarea totală indicată în documentele de însoțire a acestora, care nu va depăși 500 de euro inclusiv, se realizează fără completarea declarației vamale.

Sunt scutite de taxe vamale mărfurile și alte obiecte:

  • introduse în zona liberă pentru consum final;
  • scoase din zona liberă pe teritoriul vamal al Republicii Moldova fiind originare din această zonă;
  • scoase din zona liberă în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, fiind originare din această zonă;
  • scoase prin zona liberă în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, indiferent de origine.

Se consideră originare din zona liberă mărfurile, produse integral sau prelucrate integral în această zonă, dacă:

  • intervine schimbarea poziției mărfii (a codului de clasificare a mărfii) în nomenclatorul mărfurilor la nivelul unuia din primele patru semne;
  • costul mărfurilor declarate ce se exportă depășește costul mărfurilor introduse în zona liberă din cauza creșterii cu peste 35 la sută a ponderii cheltuielilor proprii.

Asupra mărfurilor (serviciilor) care n-au fost prelucrate suficient în zona liberă, la scoaterea lor din zonă pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova se extind prevederile legislației vamale, în partea ce se referă la conținutul componenței importului.

Livrările de mărfuri (servicii) în zonele libere de pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova sunt asimilate exportului, iar livrarea mărfurilor (serviciilor) din zona liberă pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova sunt asimilate importului și se reglementează în conformitate cu legislația.

Mărfurile (serviciile) aflate în zona liberă pînă la momentul traversării frontierelor ei au regim de circulație liberă și se transmit de la un rezident la altul fără perfectarea declarației vamale

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj

5 + nine =