Revigorarea turismului balnear, posibilă prin REGIO

Băile Felix

Stațiunile balneare din România au un potențial uriaș de a atrage turiști. Este însă nevoie de investiții importante pentru ca acestea să-și recapete strălucirea. Programul REGIO reprezintă, în actuala perioadă de programare bugetară, șansa turismului balnear.

În 2020, la mai bine de trei decenii de la căderea regimului comunist din România, una dintre cele mai importante stațiuni balneare din țară ar trebui să arate ca o destinație similară din statele cu tradiție în turism. Dezvoltarea infrastructurii din Băile Felix se face cu bani europeni, prin Regio, Axa Prioritară 7, Prioritatea de investiții 7.1. Proiectul are trei componente: Reabilitarea rețelelor edilitare, a carosabilului pe două străzi din localitate și realizarea unei promenade pe una dintre cele două străzi, dar și a unei piste de biciclete. De asemenea, în centrul stațiunii vor exista o fântână arteziană, o toaletă publică, locuri de parcare, puncte Wi-Fi și alte câteva facilități menite să încurajeze turismul.

La 280 kilometri de Băile Felix, spre Est, în Parcul Național Munții Rodnei, se află una dintre cele mai vechi stațiuni balneare din România: Sângeorz Băi. Este recunoscută ca atare din secolul al XVII-lea, doar că facilitățile turistice au rămas cam în aceeași perioadă. La cel mai mare hotel din localitate, Hebe, călătorii curioși de facilitățile existente sunt întâmpinați din spatele ușilor glisante, cu senzori – dar totuși blocate –, de o recepționeră care te pune la punct din prima: „E închis!”. Autoritățile locale au semnat la sfârșitul anului trecut un contract de finanțare pentru un proiect pe Axa 7: „SOS (Sat-Oraș-Stațiune) Aqua Primus”. Obiectivul este valorificarea apelor minerale din această zonă aflată la poalele Munților Rodnei, recunoscute pentru proprietățile lor curative.

Potențial irosit

Infrastructura din stațiunile turistice ale României se află într-un stadiu ridicat de degradare, iar acest lucru descurajează turismul, dar și potențialii investitori privați. Ca în orice altă problemă structurală care erodează potențialul economic, și în turismul balnear există un cerc vicios. Insuficiența fondurilor publice a permis degradarea infrastructurii, cerute de antreprenori pentru a face, la rândul lor, alte investiții: un hotel, o pensiune, un centru cu facilități medicale sau de relaxare și alte facilități similare.

România este totuși o țară cu tradiție în turismul balnear, dar performanța a fost influențată negativ de încremenirea în timp a tot ceea ce înseamnă ofertă pentru turist. În proporție covârșitoare, serviciile din aceste stațiuni sunt axate pe tratarea afecțiunilor reumatice și pe tratamentul pentru afecțiunile respiratorii (saline terapeutice). Se impune o aliniere cu oferta existentă în satele care atrag turiști, respectiv o abordare de stațiune complexă, axată pe terapia împotriva îmbătrânirii. Clientela mai tânără trebuie atrasă pentru a asigura sustenabilitatea investițiilor, dar și pentru beneficiile aduse direct acestui segment în domeniul prevenției.

Premise corecte

Prin numărul mare de izvoare minerale terapeutice, dar și un personal medical și paramedical bine pregătit, România are un avantaj unic care trebuie valorificat. Avantajul competitiv al sectorului balnear se referă la calitatea factorilor de cură, a izvoarelor minerale, dar și la gradul lor de răspândire pe teritoriul țării. Astfel, peste o treime din apele minerale din Europa sunt concentrate în România, adică aproximativ 8.000 de izvoare, fiind folosite doar 2.000. Este anormal să ai ape de o calitate atât de ridicată, dar să nu le poți valorifica în beneficiul comunității și al turiștilor. De la aceste premise pleacă și Axa 7 din Regio, care se concentrează pe turism.

În cadrul priorității de investiții 7.1 se pot solicita fonduri pentru dezvoltarea infrastructurii din stațiunile turistice și balneare, pentru amenajarea obiectivelor turistice naturale, pentru construirea unor facilități de agrement, de tipul zone speciale pentru sport, locuri de joacă pentru copii, amfiteatre în aer liber, dar și pentru activități de marketing sau promovare. Un proiect depus pe această prioritate trebuie să aibă valoarea minimă de 100.000 de euro și nu poate depăși ca valoare totală maximă 5 milioane de euro, beneficiarul contribuind financiar cu o cotă de 2% din valoarea totală a proiectului.

Proiecte eligibile

Cine poate depune cereri de finanțare? Sunt eligibile primăriile localităților atestate ca stațiuni turistice, sau parteneriate între acestea, având prioritate la finanțare stațiunile balneare. Prin aceste proiecte, se urmăresc stimularea circulației turistice, avansul încasărilor obținute din turism, creșterea eficienței economice și a competitivității destinațiilor turistice, dar și creșterea numărului mediu de salariați în stațiunile turistice. Investițiile propuse trebuie să facă parte dintr-o strategie de dezvoltare locală, elaborată de autoritatea publică locală în parteneriat cu actorii privați, aprobată potrivit prevederilor legale și care să contribuie la valorificarea durabilă a resurselor turistice locale.

Este obligatorie, de asemenea, derularea unui proces de consultare publică în privința investițiilor propuse, realizat anterior depunerii cererii de finanțare de către solicitant, pentru un termen de 30 de zile. În urma consultării publice, solicitantul va realiza o întâlnire împreună cu entitățile implicate în dezvoltarea locală, respectiv structuri asociative, reprezentanți ai societății civile, mediul de afaceri, pentru obținerea printr-un acord de principiu, a susținerii proiectului cu investiții ulterioare.

Miza: evoluțiile demografice

Dezvoltarea locală prin turism va contribui la creșterea economică a unor zone aflate în declin economic, dar care au un potențial turistic valoros. Aceasta este o altă premisă a Axei 7. Creșterea economică antrenează crearea de noi locuri de muncă într-o economie diversificată, reducându-se gradul de dependență față de agricultură, de ramuri economice tradiționale sau aflate în dificultate. Transporturile, construcțiile, agricultura, artizanatul și comerțul cu amănuntul vor avea beneficii indirecte din dezvoltarea turismului, ducând la apariția unor oportunități diverse pentru afacerile mici.

O miză importantă în dezvoltarea infrastructurii din stațiunile balneare este legată de evoluțiile demografice, dar și de comportamentele sau așteptările turiștilor. Se preconizează că, în 2020, ponderea persoanelor de peste 65 de ani va fi de aproximativ 20% din totalul populației Uniunii Europene, reprezentând un potențial enorm, în termeni de piață. Astfel, este necesară o adaptare a sectorului, în contextul în care serviciile de îngrijire a sănătății cerute de aceștia devin tot mai căutate.

Pariul pe turismul intern

Criza economică din perioada 2009-2013 a crescut interesul pentru turismul intern, în condițiile în care fondurile disponibile pentru plecări în afara țării s-au redus. Astfel, sosirile turiștilor înregistrate în 2013, în stațiunile turistice, au crescut cu peste 17% față de 2009, creșterile cele mai importante înregistrându-se în stațiunile montane (peste 49%) și cele balneare (peste 6%). În acest context, nu este de ignorat faptul că și capacitatea de cazare turistică a urmat aceeași tendință, în aceeași perioadă, cu aproape 19% în stațiunile turistice (11% în stațiunile balneare, 47% în stațiunile montane).

Implementarea proiectelor finanțate prin Regio, Axa 7, se va realiza numai în stațiunile turistice definite conform Hotărârii de Guvern 852 din 2008, pentru aprobarea normelor și criteriilor de atestare a stațiunilor turistice, precum și pe teritoriul Deltei Dunării.

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj

twenty − 11 =