FAKE NEWS vs. UE? Dezinformarea digitală și post-adevărul în contextul alegerilor europene

fake news

În contextul în care știrile false reprezintă una dintre marile probleme ale democrației, Chamber of Excellence in International Affairs (CEIA) a organizat luni, 10 iunie, la Camera Deputaților, dezbaterea „Fake News vs. UE? Dezinformarea digitală și post-adevărul în contextul alegerilor europene”. Evenimentul găzduit de Uniunea Salvați România a fost prilejuit de lansarea volumului „GHID PRACTIC DE FACT-CHECKING” apărut la editura Top-Form cu suportul financiar al poporului american, prin Departamentul de Stat al SUA.

Știrile false sunt un real pericol care subminează capacitatea unei întregi societăți de a se angaja într-un discurs rațional bazat pe date comune iar efectele pe care acestea le generează sunt simțite la scară largă de către noi toți. În același timp, știrile ,,standard” își pierd valoarea în fața informațiilor care nu sunt susținute de fapte reale și senzaționalul ajunge să învingă uneori adevărul. Printre participanții la această dezbatere s-au numărat atât specialiști în domeniul știrilor false, parlamentari, reprezentanți din partea Ambasadei SUA în România, jurnaliști, cadre didactice și studenți.

În deschiderea dezbaterii președintele CEIA, Răzvan Munteanu, a menționat faptul că ghidul se adresează studenților, jurnaliștilor, experților și reprezentanților societății civile și este extrem de util în contextul erei informaționale. „Această carte oferă o serie de instrumente pe care le puteți folosi, unele sunt foarte simple și vă ajuta să identificați dacă o poză este trucată, cine se află în spatele site-urile sau metadatele din spatele documentelor. Aș mai aminti și câteva concepte foarte importante. În literatura anglo-saxonă se face distincția între fake-news și false-news. Altfel spus, nu orice știre care este falsă o putem încadra la dezinformare. O eroare jurnalistică nu este neapărat fake-news, chiar dacă unii cititori cred în știrile site-urilor de pamflet”.

La eveniment a participat şi deputatul PNL Ovidiu Raeţchi care a spus că „fake news e mai mult decât o ştire falsă şi chiar decât o dezinformare, este o ştire falsă care are o agendă ideologică în spate”.

„Cu sprijinul colegilor din USR, am depus anul trecut un proiect de lege pe subiectul fake news, încercând să fac din educaţia media o materie şcolară care să aibă un prim nivel gimnazial, unde copiii să se familiarizeze cu elemente de bază ale comunicării – ce este Facebook, care sunt capcanele, urmând ca în clasa a noua să studieze şi nişte exemple concrete de fake news (…) După ce ai fost confruntat cu o ştire falsă sau două înveţi să le recunoşti pattern-ul şi în momentul în care vezi o astfel de ştire o pui la îndoială. Nu sunt convins că o să vedem legea pusă repede în practică nu ştiu în ce măsură sistemul de educaţie din România are capacitatea să ofere profesori la nivel naţional care să gestioneze corect o astfel de materie pe termen scurt. (…) În mod categoric, în următorul deceniu educaţia media va deveni o materie obligatorie în şcoli”, a spus Raeţchi.

Faptul că știrile false pot influența alegeri este o realitate deja cunoscută iar faptul că această problemă ,,funcționează în democrație este pentru că noi (românii) suntem obișnuiți să dezbatem adevărul” a fost de părere jurnalistul Lucian Mândruță. În România, în 26 mai, tocmai au avut loc alegerile pentru Parlamentul European. A fost o campanie grea care nu a fost lipsită de prezența știrilor false. ,,Suntem la un click distanță de minciună și la un click distanță de adevăr. În campania pentru europarlamentare, partidul Uniunea Salvați România a fost asociat eronat cu un clip video în care Iisus chema oamenii la vot. La fel, campania a avut și un caz de deep-fake – cazul interviului cercetătorului Adrian Presură; precum și blitz-fake – știrea virală cu accidentul de mașină al lui Dacian Cioloș. Nu trebuie să uităm faptul că și cei mai experimentați jurnaliști și analiști politici au căzut în capcana dezinformării. Așa că nimeni nu este infailibil” a declarat Nicolae Țîbrigan, expert-colaborator în cadrul CEIA. Acesta este prima serie de alegeri din seria celor 4: europarlamentare, prezidențiale, locale și parlamentare.

Mai mult decât atât, în pragul alegerilor europene de la finalul lunii mai, multe state europene, mai ales cele din Europa de Est, s-au confruntat cu o serie de crize și provocări instituționale care ar putea adânci și mai mult clivajele interne la nivelul societăților. În schimb, însăși perioada de campanie pentru alegerile europene fusese afectată de teama că Rusia ar putea să încerce să influențeze rezultatele alegerilor prin diverse campanii și atacuri cibernetice. Dar ceea ce s-a identificat pe site-urile afiliate propagandei pro-Kremlin indică mai degrabă o lentoare. Mult mai accentuate au fost dezinformările de natură domestică unde s-a pus accent narațiuni anti-europene și chiar anti-americane.

Strategia propagandei pro-Kremlin a constat în promovarea doar a câtorva personaje politice structurate în tipologii: femeia victimă/luptătoarea demnă; eroul revoluționar care a demascat dublul standard al alimentelor; președintele – autor al unor planuri de destabilizare. Principalele narațiuni anti-UE au pivotat în jurul a patru teme centrale: 1) UE și instituțiile sale sunt în descompunere, și doar populiștii (suveraniștii) ar putea-o salva; 2) Summit-ul de la Sibiu reprezintă o uniune pentru atacarea naționalismului și o trădare a intereselor țării; 3) Românii nu sunt interesați de alegerile europene și 4) Parlamentul European nu este important deoarece europarlamentarii ar fi niște nulități dirijate de birocrați europeni (o narațiune conexă cu cea de România – colonie a Occidentului).

Dacă e să analizăm din această perspectivă România, am putea constata că dezinformările digitale au drept miză punerea în discuție a fundamentelor democrației liberale și a cooperării în cadrul UE sau NATO.

Despre teoriile conspiraționiste, jurnalistul Lucian Mîndruță a menționat că acestea nu sunt noi, ci sunt doar refolosite în diverse contexte. „Toate aceste fake-newsuri despre care am vorbit până acum au o problemă pe care nimeni nu o conștientizează – ele fac public. Și fac public pentru că românul este condiționat să le creadă din școală. Fake-newsul este construit cu materialul clientului. Când te duci la școală afli despre români că sunt sinteza unică a două popoare minunate din care unul era genial și celălalt viteaz. Că nu au pierdut niciodată vreun război, că au stat în calea furtunilor, că au avut cea mai bogată țară jefuită de alte popoare. Repet, astea toate sunt în cartea de română”.

În baza acestui „excepționalism construit” cel care vrea să separe publicul de politica de alianțe a României va folosi programa școlară – narațiunile memoriei sociale. „Acum avem construcții care au început acum 10 ani și care și-au propus să separe mentalul psihic al românului de Occident. Acesta este un efort de lungă durată. Și vă dau vestea prostă că aceste narațiuni au efecte imediate, ele funcționează”.

,,Arma pe care noi o avem și pe care o putem folosi pentru a identifica fake news-ul este educația. Sunt de părere că, șansele ca o persoană informată să cadă în plasa întinsă a dezinformării sunt mult mai mici. Găsesc ghidul practic de fact-checking extrem de folositor pentru că prezintă clar și detaliat diverse aspecte precum recunoașterea unei știri false, ne ajută să ne dăm seama cine se află în spatele unui site ș.a. USR susține informarea cetățenilor pentru a se feri din calea știrilor false, jurnalismul independente și de calitate” a declarat senatoarea USR, Silvia Dinică.

În cadrul întâlnirii Consilierul pentru Presă şi Cultură de la Ambasada SUA, Merry Miller, a declarat faptul că SUA sprijină o Românie unită în Europa și că îi încurajează pe români ,,să fie vigilenţi la informaţii şi să le privească în mod critic, să-şi pună întrebări, să fie atenţi la senzaţional, poveşti conspirative. Dezinformarea este una dintre cele mai mari ameninţări ale acestei perioade şi voi sunteţi în prima linie”.

Pentru sustenabilitatea unor astfel de proiecte este necesară o continuă coordonare între instituțiile statului, societatea civilă, mediul academic și mediul politic. Ghidul lansat în cadrul acestei dezbateri este disponibil online pe site-ul ceia.ro și reprezintă un instrument util pentru toate persoanele interesate de combaterea și demascarea dezinformării și propagandei în spațiul informațional din România.

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj

16 − 5 =