România își consolidează statutul firesc de cel mai mare partener comercial al Republicii Moldova

Integrare Europeană

Exporturile de mărfuri moldovenești în România au ajuns să le depășească de patru ori pe cele în Rusia și de două ori de cele orientate spre întreaga Comunitate a Statelor Independente. În plus, România este țara cu care R. Moldova are cel mai mare sold comercial pozitiv iar mărfurile exportate peste Prut au, de regulă, o valoare adăugată înaltă.

Cel mai bun sold comercial

Potrivit Biroului National de statistică de la Chișinău, în primele trei luni ale anului în curs, peste Prut au fost exportate mărfuri moldovenești în valoare de 195,5 milioane de dolari, și au fost importate produse în valoare de 180,1 milioane de dolari. Drept urmare, pentru prima dată în ultimii ani în comerțul bilateral dintre cele două state românești a fost înregistrat un sold pozitiv pentru Republica Moldova, care se cifrează la 15,4 milioane de dolari.

Următoarele în topul destinațiilor mărfurilor moldovenești sunt Italia cu 82 milioane, Turcia cu 73 milioane, Germania cu 63 de milioane și Federația Rusă cu un volum de 52 milioane de dolari. De remarcat că până acum cinci ani, Rusia domina fără drept de apel topul exporturilor moldovenești iar în anul 2000 deținea o cotă de peste 40 la sută din volumul exporturilor efectuate de către companiile din Republica Moldova pe când României îi reveneau circa cinci la sută. Această stare de fapt era exploatată electoral din plin de propaganda rusească și cea a partidelor prorusești de la Chișinău, care nu pregetau să afirme că Rusia este marele binefăcător al moldovenilor deoarece le procură produsele.

Iată că acum trendul s-a inversat, Republica Moldova exportă de patru ori mai mult în România față de Rusia și de două ori mai mult față de întreg spațiul CSI (10 foste republici sovietice) și nu există nicio campanie propagandistică în acest sens.

Și, potrivit trendului, ponderea urmează să crească așa cum exporturile spre România au crescut în cele trei luni cu aproape 18 la sută pe când cele spre Rusia au scăzut cu 3,4 la sută iar cele spre CSI în general, cu peste 10 la sută.

Fluxul s-a inversat

România a fost tot timpul unul din partenerii comerciali importanți ai Republicii Moldova. Însă, dacă, tradițional, acum zece ani accentul în relațiile comerciale dintre cele două state era pus pe importurile, în special de carburanți românești în Republica Moldova, cu cinci ani în urmă situația s-a schimbat. După semnarea Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană și începutul funcționării Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (ZLSAC) dintre cele două părți, România devine principalul partener comercial al Republicii Moldova iar tonul în aceste relații bilaterale îl dau deja exporturile de mărfuri moldovenești peste Prut.

Este un lucru firesc or, pe lângă faptul că  România este singurul vecin al R, Moldova, membru al UE, cele două țări au aceeași limbă, istorie și cultură, astfel încât producătorilor sau comercianților moldoveni le este mult mai ușor să pătrundă pe piața românească, de unde, mai apoi, acomodându-se și integrându-se în sistemul comercial european, să avanseze și pe alte piețe. Altfel spus, dacă devii partener comercial al unei rețele internaționale de supermarketuri, prezente în România și te conformezi rigorilor interne de calitate a produselor ale acestei rețele, ulterior, poți livra în orice țară unde sunt prezente magazinele în cauză. Doar să poți asigura cantitatea cerută de acestea.

Se exportă mărfuri cu valoare adăugată înaltă

Cele mai populare mărfuri moldovenești pe piața din România sunt  fibrele de sticlă și articole din acest material, cabluri industriale, părți din încălțăminte, tălpi interioare detașabile, articolele textile, recipiente din sticlă, mobilier, zahăr din trestie sau sfeclă, produse de brutărie și patiserie, semințe de floarea-soarelui, semințe de rapiță, struguri proaspeți sau uscați.

Astfel, din câte vedem, nu este vorba despre exportul materiilor prime după cum este profilul general al exporturilor moldovenești ci sunt mărfuri prelucrate care aduc o valoare adăugată înaltă producătorilor moldoveni iar procesul de producere al acestora asigură mai multe locuri de muncă. Altfel spus, prin cumpărarea produselor moldovenești cu valoare adăugată înaltă, România asigură nu doar venituri bune producătorilor ci și locuri de muncă bine plătite.

Acum e mult mai ușor să exporți în UE”

Viorica Cosmetics, cel mai mare producător de cosmetice din R. Moldova, exportă de trei ani mărfurile peste Prut. Potrivit Mariei Bortă, directorul general al companiei, intrarea pe piața românească    a fost destul de dificilă din cauza specificului exportului de cosmetice dar și a insuficienței de informație  la acel moment.

Am început cu mare greu exportul, informații necesare pentru certificare le-am găsit singuri, informându-ne din Internet. Produsele cosmetice au un specific aparte. Legea spune că ele trebuie să fie înregistrate pe un portal european specializat. Am deschis o filială în România, la Iași, am înregistrat produsele acolo și așa am demarat procesul de export”, spune directoarea Viorica Cosmetics. 

Potrivit ei, acum celor ce intenționează să exporte, le va fi mult mai ușor, datorită prezenței unui volum mare de informație, a informării, organizate prin intermediul diferitor inițiative europene, inclusiv a proiectului „Vizibilitate și comunicare pentru Acordul de Asociere/Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (AA/DCFTA)”.

Atracția unei piețe mai mari și cu reguli clare de joc

Un alt exportator, Eduard Țîsari – fondator și director al companiei Vildetlux SRL, produce mobilă modulară, orientată spre consumatorul bugetar,  adică la preț accesibil. Compania încearcă să acopere și un segment îngust al cererii de mobilă în industria HoReCa dar are și unele produse pentru copii.

Vildelux a mers pe o cale diferită. După fondarea în 2016, a vândut mobila altor comercianți și mai apoi a ajuns la propria producere.

Inițial am fost doar comercianți, exportam mobila unor producători moldoveni în România. Am ajuns la un moment dat să înțelegem că ar fi mai avantajos să deschidem propria producere de mobilă și în 2018 am lansat procesul. După câțiva ani de aflare pe piața românească știam deja exact ce ar fi avantajos să producem și în ce cantități. Așa cum am început să producem abia în a doua jumătate a anului, am exportat anul trecut marfă în valoare de 60 mii de euro. În anul curent intenționăm să deschidem magazine în România și suntem în proces de încheiere a acordurilor cu unii retaileri, care ne vor spori volumul, astfel sperăm să avem un volum de circa 200 mii de euro.”, relatează el.

E firesc să alegi România”

Antreprenorul spune că e firesc să alegi România în calitate de primă destinație de intrare pe piața europeană. ”În primul rând, limba comună e un mare avantaj. Și, deși există mici diferențe la nivel de legislație, în general procesele de lansare și derulare a afacerilor sunt asemănătoare. Și, desigur, un factor important este distanța. Avem o companie în Iași așa că reușesc în aceeași zi să fac unele lucruri și în Iași, și în Chișinău.”, relatează antreprenorul.

La moment compania este încă destul de mică, fabrica din Chișinău are doar 15 angajați însă cifra de afaceri a Videtlux este destul de consistentă pentru economia moldovenească. Anul trecut aceasta a fost de circa 10 milioane de lei moldovenești (2,5 milioane de lei românești) iar în acest an urmează să se dubleze, potrivit antreprenorului.

Atrași de capacitatea de cumpărare și proximitatea pieței românești

Proximitatea pieței și afinitățile a determinat și Societatea Comercială Svibmagtex, la 13 ani de la fondare, să înceapă procesul de extindere pe piața românească. Maria Angheluș, directoarea companiei spune că este interesată, în primul rând de capacitatea sporită de cumpărare pe piața românească.

Producem îmbrăcăminte pentru copii. Și așa cum materialele sunt calitative și, respectiv, destul de costisitoare, și prețurile produsului finit este mai mare decât media pe piață. Însă, așa cum segmentul respectiv de piață în Republica Moldova este destul de restrâns, este logic să mergem în exterior pentru a ne dezvolta afacerea”, povestește directoarea.

Pentru  Svibmagtex, dislocată în satul Măcărești, raionul Ungheni, este și mai simplu să se extindă pe piața românească la Iași, care se află la doar câțiva kilometri.

Am fost în 2016 la expoziția ”Moldova prezintă” de la Romexpo, anul trecut am mers la  Brașov și am luat decizia să ne extindem pe piața românească. În acest an am decis să ne promovăm intens brandurile prin intermediul internetului și a rețelelor de socializare și, în final, vom vedea care va fi amploarea afacerii deschise în România”, spune directoarea.

Reguli clare de joc și parteneriate stabile pe termen lung

Și Ecaterina Rudico, directoare a microîntreprinderii Pro-Certo-Art SRL, specializată în producerea fulgilor de cereale, vede în extinderea pe piața românească și, mai apoi, pe piața europeană, un potențial solid pentru creșterea afacerii.

Întreprinderea noastră este una mică, producem fulgi din cereale și din unele legume, orientându-ne spre un segment de piață, format din oameni care se alimentează sănătos. Și așa cum acest segment este destul de îngust la noi, intenționăm să intrăm pe piața românească, apoi pe cea europeană, unde, cu siguranță există mai mulți consumatori de acest gen. În plus, pe piața europeană parteneriatele de afaceri sunt mai stabile fapt ce permite să-ți planifici businessul pe mai mulți ani înainte fără riscurile care există încă, din păcate, în Republica Moldova.”, menționează antreprenoarea.

Chislea Ion

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj

19 − six =