Pseudo-alegeri în pseudo-statul Republica Moldova

Moldova

Sistemele electorale sunt motoarele care mențin democrația pe roate, în toată lumea. Mai puțin în Republica Moldova, unde guvernarea își adaptează sistemul electoral propriilor interese, legea sau bunul simț nefiind impedimente în calea pornirilor de căpătuire. Acestea s-a demonstrat la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, care au avut loc în baza sistemului electoral mixt și care prevede că 51 de deputați sunt aleși pe circumscripții uninominale, iar 50 – pe o singură circumscripție națională.

Unde alegeri nu e, nimic nu e

Sistemul electoral mixt este opera unui consens bipartizan, Partidul Democrat din Moldova (PDM) și Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) votându-l într-un glas, la 20 iulie 2017, în pofida criticilor vehemente din partea opoziției, Comisiei de la Veneția și forurile reprezentative ale Uniunii Europene. Temerile opozanților s-au adeverit din plin, la alegerile parlamentare din 2019 fiind atestate cele mai mari încălcări ale codului electoral din întreaga istorie a Republicii Moldova. Astfel, s-a demonstrat că sistemul mixt este costisitor și că favorizează partidele și politicienii cu bani, PDM, PSRM și Partidul Șor fiind beneficiarii nemijlociți ai acestei mașinații.

Pentru campania electorală din circumscripția națională, partidul controversatului om de afaceri Ilan Șor a raportat cheltuieli de aproape 21 de milioane de lei (circa 1,1 milioane EU). În urma alegerilor, s-a ales cu 117.522 de voturi, adică 8,34% din numărul voturilor exprimate. Dacă raportăm cheltuielile la rezultatele obținute de Partidul Șor, reiese că un vot costă în acest caz 175 de lei. Următorul în clasament este PDM, care a raportat la Comisia Electorală Centrală cheltuieli de peste 59 de milioane de lei. Dacă împărțim această sumă la numărul total de voturi adunate în cadrul alegerilor, reiese că un singur vot i-a costat pe democrați aproape 135 de lei. Alt finalist, PSRM a cheltuit câte 14 lei pentru fiecare vot, Blocul Acum câștigând 26 de mandate de parlamentar cu doar 5 lei pentru fiecare vot adjudecat.

Pe uninominale și mai anapoda

Pe circumscripțiile uninominale banii au curs gârlă, PDM, PSRM și Partidul Șor cumpărând voturi ca la piața. Pe întreg intervalul electoral, Republica Moldova a chiuit și a dansat, a băut vin fiert și s-a dat în scrânciob, pe gratis, toate aceste trei partide beneficiind de suportul unor fundații de binefacere, gestionate de către persoane din imediata apropiere a liderilor de partid. Actele de binefacere „bani – vot” aveau loc în lumina reflectoarelor, dar Comisia Electorală Centrală nu a observat nicio încălcare. Ceea ce nu înseamnă că aceste grave derapaje nu au fost observate de către opoziția europeană și de către reprezentanții partenerilor de dezvoltare. Astfel, luni, la Strasbourg, a început sesiunea de primăvară a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, unul dintre subiectele sesiunii fiind dedicat rezultatelor alegerilor parlamentare din Moldova din 24 februarie curent. Imediat alegerilor, șeful Delegației APCE, Claude Kern, a declarat că scrutinul, cu regret, a confirmat principalele îngrijorări legate de sistemul mixt: „E vorba în special de lipsa unui mecanism eficient de prevenire a influenței inadecvate din partea oamenilor de afaceri înstăriți pe fundalul unei supravegheri slabe a finanțării partidelor”.

Sistemul electoral mixt compromite autonomia locală

Trompetele implementării sistemului electoral mixt au avansat, demagogic, ideea că efectele pozitive ale acestuia vor fi multiplicate prin obținerea calității de parlamentar de către candidatul care cunoaște foarte bine problemele din circumscripție. Chipurile, ajuns în Parlament, acesta le va soluționa în mod prioritar. Mă întreb, în acest caz, la ce bun există autorități ale administrației publice locale, consilii raionale sau sătești, atunci când fiecare circumscripție va avea un Făt-Frumos sau o Zâna Pădurilor, care vor rezolva toate problemele cu bagheta parlamentară ?

Așadar, sistemul electoral mixt îi avantajează pe sacii cu bani și ne condamnă corupției ubicuă. Acest sistem intervine brutal în descentralizarea puterii în stat, în detrimentul autorităților publice locale. De fapt, în Republica Moldova deținătorii puterii în stat nu ard de dorință să promoveze descentralizarea puterii, printr-un transfer real de competențe administrative și financiare de la nivelul administrației publice centrale la cel al administrației publice locale. Cei cu frâiele puterii de la Chișinău continuă să-i aibă la degetul mic pe reprezentanții administrației publice locale,  să-i controleze prin banii de la buget, prin proiecte finanțate centralizat etc. Calitatea aleșilor locali este creionată de vastele campanii de migrare dintr-o tabără politică în alta, primarii sau consilierii locali fiind constrânși și chiar șantajați să adere la partidul puterii. Cel mai concludent exemplu de un asemenea „pelerinaj” rușinos ne este oferit chiar de către Partidul Democrat din Moldova, astăzi un adevărat magnet pentru aleșii locali. Dacă la alegerile locale din 2015 PDM își instalase primari în 287 de localități (din totalul de 898), apoi, la finele anului trecut, peste 700 de primari erau democrați sau afiliați.

Aleși local, disprețuiți general

Acești reprezentanți ai administrației locale nu au nicio putere reală de decizie, superiorii de la Chișinău folosindu-i în calitate de carne de tun în diferite ecuații politice. Astfel, președinții ai 27 de consilii raionale (din totalul de 32) și 713 primari din Republica Moldova au semnat anul trecut o scrisoare către instituțiile UE ca să-și exprime dezamăgirea față de rezoluția Parlamentului European, care a cerut suspendarea asistenței macro-financiare pentru Moldova din cauza invalidării alegerilor locale din capitală. În scrisoare mai era criticată opoziția extraparlamentară moldoveană, care ar fi inițiat dezbaterea din legislativul UE, și se atrăgea atenția că blocarea asistenței financiare europene va pune în pericol parcursul pro-european, căci cetățenii vor fi nemulțumiți de anularea sau amânarea unor proiecte. Despre vicierea caracterului liber al alegerilor și despre anularea arbitrară a rezultatelor alegerilor locale în Chișinău, acești 27 de președinți de raioane și 713 de primari nu au spus nimic. Precum nu s-au pronunțat nici despre faptul că, la adoptarea sistemului electoral mixt, PDM și PSRM au ignorat sau au pus în aplicare parțial marea majoritatea a recomandărilor Comisiei de la Veneția. Acești primari și președinți reprezintă detașamentul oportuniștilor consacrați, care vor trăda PDM-ul exact cum i-au trădat pe foștii lor lideri politici

Situația democrației locale din Republica Moldova s-a deteriorat esențial – raport al Consiliului Europei

În perioada 2-4 aprilie, la Strasbourg (Franța) a avut loc cea de-a 36-a sesiune a Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei (CALRCE). La acest for european s-a menționat că, din 2012, situația privind democrația locală în Republica Moldova a fost tot mai des subiect al discuțiilor în cadrul CALRCE. Lipsa unor prevederi clare de demitere a aleșilor locali, invalidarea ultimilor alegeri locale din Chișinău, salariile mici ale reprezentanților APL, controlul excesiv din partea organelor statului, nerespectarea prezumției nevinovăției aleșilor locali, schimbarea apartenenței politice a mai multor aleși locali au fost câteva dintre constatările raportorului Gunn Marit Helgesen. În același context, primarul orașului Cimișlia, Gheorghe Răileanu, a menționat că în Republica Moldova starea democrației este deplorabilă, lucru demonstrat și în alegerile parlamentare care au avut loc recent. În aceste condiții, constatăm doar că autoritățile Republicii Moldova mimează promovarea reformelor, în realitate cetățenii și guvernanții având agende separate.

Balan Eduard

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj

twelve − eight =