Mâinile Moscovei la Chișinău – politicieni, jurnaliști și clerici scăpați lustrației

manipulare

La 10 februarie 2018, în Republica Moldova a intrat în vigoare Legea privind modificarea Codului Audiovizualului, numită și „legea anti-propagandă”. Normă cu caracter obligatoriu, aceasta stipulează că pe teritoriul Republicii Moldova este permisă transmisia doar a programelor de televiziune și radio cu conținut informativ, analitic, militar și politic care sunt produse în statele membre ale Uniunii Europene, SUA, Canada, precum și în statele care au ratificat Convenția Europeană cu privire la televiziunea transfrontalieră, document care nu a fost ratificat de Federația Rusă. Proiectul de lege privind interzicerea propagandei a fost respins de două ori de către președintele R.Moldova, Igor Dodon, chiar dacă el era obligat să îl semneze după ce deputații și-au menținut votul. Pentru refuzul premeditat de a-și exercita atribuțiile prevăzute de lege, Curtea Constituțională l-a suspendat temporar pe Igor Dodon, legea intrând în vigoare prin semnătura șefului parlamentului de la Chișinău.

Propaganda rusă la ea acasă, la Chișinău

La un an de la implementarea legii anti-propagandă, în Republica Moldova lucrurile nu s-au schimbat cu nimic în bine. Agenții războiului informațional, pe care Kremlinul îl poartă contra Occidentului, își continuă nestingherit misiunea de subminare a valorilor occidentale, beneficiind de cele mai bune condiții de activitate. Spațiul mediatic este dominat de limba rusă și produse media elaborate în Rusia, în condițiile unui monopol sever asupra mijloacelor de informare în masă.

Licențele de retransmisie a posturilor de televiziune din Federația Rusă, active în Moldova, sunt deținute de către coordonatorul actualei guvernări de la Chișinău, Vlad Plahotniuc, și, în proporție mai mică, de către actualul șef de stat, Igor Dodon, adept înfocat al integrării Moldovei în Uniunea Euroasiatică și ajuns președinte prin efortul decisiv al coordonatorului. Aducându-le venituri considerabile, patronii acestor televiziuni neglijează în totalitate interesele naționale ale românilor dintre Prut și Nistru, dar și ale Uniunii Europene și SUA. Ei, de fapt, folosesc aceste uriașe resurse mediatice pentru a-și fortifica pozițiile, în afaceri și în politică, dar și pentru a menține activitatea unui imens incubator de propagandă rusească. O demonstrează faptul că președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, este politicianul cu cea mai mare încredere printre moldoveni, iar numărul euroscepticilor îl devansează pe cel al adepților integrării europene a Republicii Moldova. Acest tablou sinistru se datorează vastelor campanii de manipulare a opiniei publice, operate de către structurile responsabile de la Moscova cu vastul concurs al multor reprezentanți ai elitelor politice autohtone.

Efecte minime ale legii anti-propagandă

Potrivit unui sondaj de opinie, realizat de Institutul de Marketing și Sondaje ”IMAS-INC Chișinău”, moldovenii continuă să privească posturile TV rusești sau să se informeze din mass-media de la Moscova. Clasamentul preferințelor printre canalele TV arată că postul Prime TV, care retransmite principalul canal rusesc Pervîi Kanal, se află în topul audienței cu 42%, RTR Rossia cu 25% este pe poziția a patra, iar NTV Moldova pe șase, cu 20%. Totodată, întrebați dacă obișnuiesc să urmărească știrile difuzate de mass-media ce provin din Rusia, 69% au răspuns ”Da”, iar 39% de moldoveni au declarat că au multă încredere în aceste surse mediatice.

Televiziunile moldovene care retransmit emisiuni informative din Rusia au găsit un truc prin care pot ocoli de minune așa numita lege anti-propagandă adoptată de guvernare tocmai pentru a împiedica asemenea retransmisiuni. Propaganda se face nu numai prin buletinele de știri din Rusia, ci mai ales prin emisiunile de divertisment. În studiu dedicat prezintă, bunăoară, cazul postului de televiziune RTR Moldova, care prelua știri de la postul-partener Rossia 1, le modifica nesemnificativ și le includea în propriul buletin, la rubrica de știri internaționale. Cu toate că acest procedeu nu este interzis prin așa-numita lege anti-propagandă, experții au menționat că, în aceste condiții, este dificil să te încrezi în voința politică a inițiatorului proiectului, liderul democrat Vlad Plahotniuc, care deține holdingul media din care face parte și postul de televiziune PrimeTV, unul dintre principalele posturi cu producție media rusească. Televiziunea cu cea mai mare audienţă în 9 din cele 15 ţări ex-sovietice este Pervîi Kanal, iar R. Moldova face parte din cele nouă ţări. În majoritatea țărilor ex-sovietice, în top 5 al celor mai populare televiziuni (conform indicelui de audienţă), sunt minim trei televiziuni ruseşti (în majoritatea cazurilor acestea sunt retransmisiunile Pervîi Kanal, NTV, RTR sau REN TV, care sunt diluate cu ceva conținut autohton).

Război informațional și obscurantism clerical

Pentru a-și menține influența în regiune, servanții intereselor Kremlinului utilizează istoria, cultura, limba, naţionalismul şi multe altele pentru a derula campanii de dezinformare susţinute cibernetic şi care au obiective diverse. Propaganda rusă și-a intensificat în ultimii ani activitatea în Republica Moldova, arată un studiu al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE). Situația se agravează și pe motivul implicării partizane a bisericii în fenomenele social-politice din Republica Moldova. Reprezentanții clerului moldovenesc au abordat în repetate rânduri o atitudine reacționară, prin intervenții fățișe în favoarea unor actori politici, fenomene tolerate de către curentele politice dornice să transforme amvonul în tribună politică.

Dacă în Ucraina patriarhul Filaret a declarat că Federația Rusă este cel mai mare pericol extern al țării sale și a chemat Uniunea Europeană să mențină regimul de sancțiuni impus Moscovei după anexarea Crimeei, atunci la Chișinău atestăm o altă realitate. Reprezentanții Bisericii Ortodoxe din Moldova au intervenit abuziv, în 2016, în procesul de alegere a preşedintelui Republicii Moldova îndemnând enoriaşii, prin chemări ameninţătoare, prin informaţii defăimătoare şi care nu corespund adevărului, să voteze pentru Igor Dodon, un promotor deschis al intereselor Moscovei în stânga Prutului. Candidatul rusofil a fost susținut de către Vladimir, Mitropolitul Chișinăului și al Întregii Moldove, mai mulți episcopi și călugări. Curtea Constituțională de la Chișinău a consimțit că aceștia s-au implicat agresiv în cadrul alegerilor prezidențiale, că respectivii au utilizat un limbaj extremist, xenofob, homofob și sexist la adresa unui concurent electoral și că un asemenea comportament este contrar prevederilor Constituției etc. Nu a urmat însă nicio sancțiune, Curtea emițând doar o Adresă Parlamentului în vederea instituirii unor mecanisme sancționatorii prompte și imediate, inclusiv în ordine penală, pentru orice tentativă de implicare a cultelor religioase în campaniile electorale. Efectele acestei Adrese sunt efemere deocamdată, Igor Dodon și alți politicieni continuând să se afișeze public în compania clericilor de rang înalt, cu și fără ocazie, încât îți vine să crezi că Republica Moldova nu mai este un stat laic și că a fost redescoperită Inchiziția.

Eduard Balan

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj

2 × one =