Economia subterană și PIB – ul scăzut al Republicii Moldova

moldova

Conform studiului longitudinal, realizat de International Money Fund, care a analizat fenomenul economiei tenebre timp de 25 de ani, aproximativ jumătate (43,43%) din produsul intern brut (PIB) al Republicii Moldova este creată în „umbra”. Studiul cuprinde perioada de 1991 – 2015 și poziționează Republica Moldova pe locul 59 din cele 158 țări, care au fost investigați. Asta înseamnă că în Moldova lucrurile stau nu atât de prost comparativ cu alte țări spre exemplu Bolivia (62,28%) sau Georgia (64,87%).i

Pentru Moldova, 43,43% din PIB este un nivel neașteptat de ridicat, aproape atingând nivelul țărilor africane și depășind estimările pentru întreaga Europa de Est. Însă evaluarea FMI diferă puternic față de calculele interne efectuate de Biroul Național de Statistica, care de asemenea folosesc metodologia internațională de calcul statistică. Conform datelor preliminare ale Biroului Național de Statistică, ponderea economiei subterane în 2017 a atins doar 23% din PIB. ii iii iv

Pentru economia Republici Moldova dezvoltarea și încurajare a sectorului antreprenorial este o ”ancora salvării”, însă statisticile arată că acest domeniul suferă mult și banii ocolesc bugetul statului cu toate că Moldova suferă de o criza financiară severă. Condițiile nefavorabile formate, practic încurajează antreprenorii locali să caute sectoarele alternative pentru supraviețuire iar credibilitatea scăzută respinge investitorul străin și resurse din afara țării. De aici reiese că legislația Republicii Moldova nu este tocmai binevenită pentru încurajarea producătorului autohton ci mai mult orientată spre anumite grupuri, care au monopolizat piața de afacere din Republica Moldova.

Sectoarele alternative menționate mai sus, se caracterizează prin acțiunile ilegale a antreprenorilor și trecerea la escrocherii economice subterane. Acest sector al economiei reprezintă totalitatea activităților economice neînregistrate, care ar putea fi cuantificate și ar aduce o valoare adăugată la formarea PIB-ului în cazul în care ar fi înregistrate. Evaziunea fiscală, munca la negru, spălarea banilor sau chiar mai grav, activitățile criminale, sunt principalele tipuri de activități prin care se manifestă economia subterană.v

Un alt studiul publicat în 2018 reprezintă situația în Moldova este reprezentată și mai grav. Pentru anul 2016 a fost analizat și conținutul ecomimie de umbra a Moldovei. După cum vedem în Figura 1, salariile în plic constituie 31,9%, lucrătorii nedeclarați 29,6%, veniturile de afaceri nedeclarate 38,5. vi Cele mai mari ponderi pentru salarii în plic se estimează pentru activitățile din agricultură (54,6%), comerț (11,6%), industrie (6,8%) și construcții (6,6%).vii

Figura 1. Componentele economiilor subterane din Moldova , 2016viii

Discrepanțele majore între datele oficiale și datele neoficiale a încălcărilor financiare pot să ne ducă în eroare, însă acestea discrepanțe pot fi influențate de instrumente de măsurare statistică utilizate pentru prelucrare a datelor (ce nu pare a fi credibil) sau transparența redusă a rapoartelor financiare și posibilitatea de a dezvălui rezultate pentru a nu arăta gravitatea condițiilor formate. Totuși aceste discrepanțe sunt prea mari 23% (datele oficiali) și 43% (studii internaționale) și involuntar apare întrebare: De ce autoritățile nu acționează împotriva acestor acțiuni?

Mai jos este reprezentat un alt studiul efectuat de F. Schneider și colaboratori. Perioada care cuprinde studiul este 1999 – 2017. Conform acestui studiului în anul 2009 Moldova a înregistrat nivelul cel mai înalt a economiei subterane, care a constituit 72,2% din PIB, ceea ce reprezintă aproximativ 3,3 mld. $, în condițiile în care PIB-ul în anul 2009 a fost de 5,4 mld. $, sumă colosală pentru o economie atât de vulnerabilă ca cea a Republicii Moldova. ix

Grafic 1. Ponderea economiei subterane în PIB, în perioada 1999 – 2017

Sunt două aspecte esențiale de care trebuie să ținem cont în ceia ce privește menținerea a situației create în legătura cu escrocherii financiare și moralitatea fiscală scăzut. Primul aspect reprezentă evaziunea fiscală, care este alcătuită din trei elemente esențiale: salariile în plic, angajați nedeclarați și veniturile de afaceri nedeclarate. Iar cel de al doilea aspect este munca la negru și lucru în sector informal. Aceste două aspecte reprezintă un impediment major pentru Moldova. O să le luăm pe rând.

Potrivit oamenilor de afaceri, reformele fiscale efectuate de către autoritățile, care au menire să ajute, nu ajută, ci dimpotrivă, pun pe umerii antreprenorilor și a angajaților o greutate suplimentară. În rândul antreprenorilor se observa îndoieli în legătura cu acestea reforme și credința că sistemul abuzează cu impozite. În contextul lipsei de încredere, se generează un nivel al moralității fiscale scăzute, iar sectorul de ”umbra” reprezintă o modalitatea de a face fața acestei încărcături fiscale. Din aceasta cauza resursele financiare pur și simplu nu ajung în bugetul statului.

Președintele Asociației Oamenilor de Afaceri Moldovenilor de Pretutindeni, Alexei Repede, afirmă următoarele: Realitatea economică este dură. Autoritățile nu încearcă să îmbunătățească situația, ci din contră, complotează și iau decizii în defavoarea cetățenilor din Moldova, decizii precum “pasarea” întoarcerii banilor din furtul miliardului pe umerii cetățenilor. Nu putem avea pretenții față de mediul de afaceri că practică economia subterană, dacă chiar decidenții politici sunt bine cunoscuți pentru activitățile ilicite pe care le întreprind, cum ar fi proxenetism, mituire, evaziune fiscală sau trafic de influență”. x

Totodată, dificultatea semnificativă pentru economia Republicii Moldova constituie și salariații, care muncesc doar în baza unei înțelegeri verbale cu angajator fără a respectata prevederile Codului Muncii referitoare la încheierea contractului individual de muncă și legislația fiscală. Cele mai mari ponderi ale salariaților care lucrează doar în baza unei înțelegeri verbale pentru trimestrul IV 2018, sunt estimate în agricultură (53,4%), comerț (11,4%) și construcții (7,9%).xi După cum vedem persoane angajate în sectorul informal sunt muncitori necalificați, cu un nivel de pregătire redus.

Pe termen lung, munca la negru are implicații destul de serioase, atât la nivel de individ, cât și la nivel de țară, deoarece persoanele ocupate în sectorul informal nu beneficiază de asigurare socială, iar statul este nevoit să aloce un volum mai mare de cheltuieli ca să acopere asigurarea socială pentru un număr mai mare de persoane.xii Estimările neoficiale arată că sute de mii de persoane nici nu bănuiesc ce daune suportă atunci când acceptă să muncească fără contract și carte de muncă, fără poliță de asigurare medicală și fără a beneficia de facilitățile sociale garantate de stat.

Chiar Biroul Național de Statistică percepe evoluția muncii la negru din Republica Moldova foarte tragic, iar datele prezentate arată o situație alarmantă. În ciuda “condițiilor economice prielnice”, 24,8% din numărul total al populației rezidente din Moldova (~ 443,3 mii persoane) se regăsesc în sectorul informal. Astfel, în 2016, circa o pătrime din populația Republicii Moldova a muncit în sectorul informal, adică în afara sistemului de asigurări sociale și medicale. xiii

Grafic 2. Populația ocupată în sectorul informal în Moldova, în perioada 2003-2017, ( % din populația totală)xiv

Este evident că Republica Moldova trebuie să acționeze pentru a combate evaziunile fiscale și salariile în plic prin încurajarea trecerii persoanelor fizice și juridice la economia oficială. Micșorarea numărul persoanelor, care activează în sector economic informal ar însemna o contribuția semnificativă la bugetul statului și potențial mai crescut al Moldovei pentru implementare proiectelor naționale. În acest caz, primul lucru care trebuie făcut este revizuirea cadrului legal utilizat de autoritățile Moldovei pentru combaterea evaziunilor fiscale.

Cercetările arată că cele mai multe țări se concentrează în primul rând asupra combaterii muncii nedeclarate și crearea de legi, sancțiuni și măsuri privind penalizarea pentru fraudele fiscale. Nu ne miră faptul că încercările Moldovei au eșuat, pentru că acțiunile pentru rezolvarea problemelor se concentrau pe restricții și penalizări și nu urmăresc interesele antreprenorilor și a angajaților. Toate reglementările, controalele și sancțiunile sunt considerate măsuri negative, deoarece acestea într-un fel stimulează în continuare practicile de neachitare a impozitelor.

Practica internațională arată că aceste măsuri doar temporar reduc numărul de evaziuni fiscale și de plăti a salariilor în plic, ca la următoarea modificare în politica fiscală sau la următorul amendament în legislația în vigoare, numărul evaziunilor să crească.

Unele dintre cele mai eficiente măsuri sunt considerate cele indirecte, ca de exemplu, simplificarea sistemului social și de plăti la bugetul asigurărilor sociale de stat, dar și simplificarea pentru plătitori a poverilor fiscale. Aceste măsuri sunt necesare pentru a face sistemele fiscal și social mai simple, durabile și ieftine pentru contribuabili. Altfel spus, sunt necesare reforme în direcția aplicării principiului un sistem mai ieftin pentru contribuabili, ce mărește numărul acestora și îi asigură astfel durabilitatea. Pentru a descuraja evaziunea fiscală şi a combate economia tenebră, unele tari europene printre care, România, Bulgaria, Slovacia, au introdus impozitarea proporțională (flat – tax rates) pentru indivizi și întreprinderi și au redus din contribuțiile pentru asigurări sociale. Impozitarea proporțională presupune echitatea impozitării, adică implică existenta unei cote unice, indiferent de venit. Astfel, este dusă o politică fiscală de reducere consistentă a poverii fiscale și de încurajare a inechității sociale.xv

Ce strategii este important să implementeze și/sau revizuiască Republica Moldova pentru a acționa cu succes în combaterea economiei tenebre și creșterea moralității fiscale a cetățenilor: xvi xvii

  • Îmbunătățirea relației dintre cetățeni și autoritățile/instituțiile publice. Cum s-a constatat, de gradul de transparență al acestor relații depinde foarte mult cum are loc procesul de impozitare a salariilor cetățenilor, dacă este acesta echitabil și transparent și cum cetățenii, la rândul lor, conștientizează și percep dreptul lor de a-și exprima opinia și rezervele cu privire la politica de salarizare și relațiile de muncă. Transparentizarea cheltuielilor publice, combaterea corupției și îmbunătățirea calității serviciilor publice, acțiuni ce vor duce la reconstruirea încrederii cetățenilor în instituțiile de stat;
  • Reducerea numărului angajaților în sectorul public, în vederea reducerii birocrației și, respectiv, diminuarea corupției în rândul funcționarilor publici;
  • Destrămarea cartelurilor și încurajarea concurenței loiale la nivelul activităților comerciale și de producție;
  • Îmbunătățirea relațiilor care caracterizează schimbul nemijlocit de bunuri, servicii și informații. În această direcție trebuie lucrat intensiv asupra capacității și voinței factorilor de decizie, la nivel micro și macroeconomic, de a corela mărimea salariilor cu cea a modificării prețurilor bunurilor de consum. Un argument puternic există în acest sens în favoarea formării și funcționării pieței muncii, care este legată în mod nemijlocit de situația și dinamica pieței bunurilor și serviciilor.
  • Micșorarea poverii fiscale, inclusiv a contribuțiilor de asigurări sociale, pentru persoanele cu venituri reduse;
  • Îmbunătățirea relațiilor dintre mediul academic și piața forței de muncă reprezintă o altă importantă latură de care depinde succesul diminuării salariilor în plic. Tinerii absolvenți sunt cea mai dificilă categorie pe piața forței de muncă care solicită punerea în aplicare a unui vast cadru de politici cu o abordare integrată pe garanții sociale pentru tineret pentru a asigura o trecere eficientă de la mediul educațional la cel de muncă. Deoarece salariile mici sunt unul dintre principalele motive pentru care tinerii nu doresc să se angajeze în sectorul formal al câmpului muncii, sunt necesare modificări substanțiale în ceea ce privește medierea locurilor de muncă în sectorul public și privat, însoțite de o serie de programe active în domeniul pieței forței de muncă conduse de către ANOFM și alte instituții aferente.
  • Aplicarea stimulentelor pentru firmele noi intrate pe piață ca metodă de încurajare a spiritului antreprenorial.

Guminiuc Gheorghe


i https://www.imf.org/~/media/Files/Publications/WP/2018/wp1817.ashx

ii https://www.imf.org/~/media/Files/Publications/WP/2018/wp1817.ashx

iv https://www.imf.org/~/media/Files/Publications/WP/2018/wp1817.ashx

vi Tālis J. Putniņš, Arnis Sauka & Adriana AnaMaria Davidescu SHADOW ECONOMY INDEX for Moldova and Romania 2015-2016 (2018).

viii Tālis J. Putniņš, Arnis Sauka & Adriana AnaMaria Davidescu SHADOW ECONOMY INDEX for Moldova and Romania 2015-2016 (2018).

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj

five × 5 =