Toate privirile spre Est – Ucraina își alege președintele

Ucraina

În această dimineață s-au deschis urnele pentru alegerea viitorului președinte al Ucrainei. Peste 30 de milioane de ucraineni sunt așteptați la urnei. Sondajele de opinii realizate în ultimele luni arată faptul că niciunul dintre candidați nu va reuși să își adjudece victoria din primul tur al scrutinului.

În ultima perioadă, Volodimir Zelenskii s-a menținut constant pe primul loc în sondaje cu aproximativ 24-26% din opiniile exprimate, urmat de Iulia Timoșenko (între 16-18%) și președintele în exercițiu, Petro Poroșenko (14-18%), procentele candidaților fluctuând în funcție de compania care a realizat sondajeleiiiiiiv. Ultimul sondaj realizat de Fundația Inițiative Democratice ”Ilko Kuceriv”, împreună cu Centru Razumkov, citat de Hromadske.ua, reflectă mărirea ecartului dintre Zelenskii (27,6%) și principalii contracandidați: Petro Poroșenko (18,2%) și Iulia Timoșenko (12,8%)v; în timp ce sondajele realizate de Rating Group reflectă aproximativ aceleași diferențe ca în precedentele sondaje: Zelenskii (26,6%), Poroșenko și Timoșenko (17%), dintre opiniile exprimatevi.

Două lucruri sunt extrem de relevante în marja acestor alegeri:

  1. Ucrainenii nu mai au încredere în actuala clasă politică și sunt dispuși să-i acorde șanse unui candidat fără experiență politică.

Ordinea în clasament, care s-a menținut în ultimele trei luni, a fost subiectul multor dezbateri în rândul analiștilor politici. Niciunul dintre cei trei candidați nu a scăpat nesancționat fie că a fost vorba despre cariera lor politică, despre relațiile acestora cu anumite grupuri de interes (oligarhice), fie despre lucrurile care îi recomandă sau nu să devină următorul președinte al Ucrainei. După cum aminteam în articolele precedente, revelația acestei campanii este actorul și comediantul Volodimir Zelenskii. Acesta a reușit să-i surclaseze în sondaje pe mult mai experimentații Petro Poroșenko și Iulia Timoșenko, ambii cu peste 20 de ani de experiență în politică.

Pe lângă lipsa acută de încredere în clasa politică din Ucraina, alt factor care a contribuit la creșterea notorietății sale a fost prezența publică prin intermediul emisiunilor de divertisment și al serialului Sluha Narodu (Slujitorul Poporului), în care interpretează rolul principal (al unui profesor de istorie, care printr-un concurs de împrejurări ajunge președinte și curăță sistemul de corupție), și a cărui regizor este. În același timp, actorul a profitat de pe urma anunțului cântărețului trupei Okean Enzy, Sviatoslav Vakarciuk, de a nu se înscrie în cursa prezidențială. Probabil, dacă s-ar fi hotărât să candideze, Vakarciuk ar fi preluat o mare parte din actualul capital electoral al lui Zelenskii. Toți acești factori au făcut ca, astăzi, Zelenskii să aibă șanse extraordinare de a intra în turul secund. Și mai important, conform simulărilor din ultima perioadă, în turul secund, Zelenskii ar câștiga împotriva oricărui contracandidat. Așadar, o oportunitate inedită pentru un personaj apolitic, cum era calificat Zelenskii până la sfârșitul anului trecut.

Avantajul de a fi venit din afară sferei politice rezidă în faptul că Zelenskii este perceput ca un personaj independent de rețelele politico-oligarhice, lucru care se poate spune mai puțin despre Poroșenko sau Timoșenko. Cu toate acestea, este binecunoscută relația de prietenie/de asociați în afaceri dintre Zelenskii și Ihor Kolomoiskii, unul dintre cei mai influenți oligarhi din Ucraina în urmă cu câțiva ani și patronul televiziunii 1+1, pe a cărui canal Zelenskii își rulează serialul și își desfășoară emisiunile de divertisment. Din acest motiv, pentru unii dintre ziariști și analiștii politici, candidatul la prezidențiale nu poate fi cântărit/analizat făcând abstract de acest filtru și, astfel, mulți dintre aceștia consideră că Zelenskii, ajuns președinte, va fi în fapt instrumentul politic al oligarhului Ihor Kolomoiskii. Însă în aceste rânduri nu ne propunem să subliniem aspecte negative ale niciunuia dintre candidați. Fiecare dintre aceștia au fost sistematic criticați sau acuzați, multe dintre afirmații fiind corecte și argumentate. Dar în aceeași măsură, pot fi identificate elemente ale unor campanii de denigrare în contextul campaniei, ca strategie politică.

  1. Rusia nu are niciun candidat direct” cu șanse reale de accedere în turul secund.

Pe de o parte, sunt câteva argumente de ordin (geo)politic care elimină șansele vreunuia dintre candidații pro-ruși la aceste alegeri prezidențiale. Odată cu agresiunea Rusiei asupra Ucrainei încheiată prin anexarea Crimeei și perpetuarea conflictului în regiunea Donbas, majoritatea ucrainenilor și-au schimbat părerea despre Rusia (a se citi regimul Putin) în mod radical. Din fratele mai mare”, Rusia a devenit asociată cu statul agresor, cu războiul sau cu un regim autoritar-represiv. În aceste condiții, alinierea la valorile occidentale și aspirația la NATO și UE au câștigat teren semnificativ în detrimentul păstrării uniunii istorice și culturale cu Federația Rusă – un traseu care, în viziunea multor analiști, a devenit ireversibil.

Pe de altă parte, anexarea Crimeei și controlul asupra regiunii separatiste au redus fizic bazinul electoral pro-rus. Regiuni care la alegerile prezidențiale, din anul 2010, și cele parlamentare, din anul 2012, au adus cele mai multe voturi candidatului pro-rus, Victor Ianukovici, și partidului acestuia, Partidul Regiunilor, acum nu mai au posibilitatea de a lua parte la scrutin. În cifre, impactul acestor acțiuni a fost eliminarea unui bazin electoral de peste 3 milioane de alegători, prin excelență pro-rușivii. Cu alte cuvinte, agresiunea Kremlinului, politic, a condus la îndepărtarea unor candidați pro-ruși cu suport popular intern, care să sprijine public și la nivel politic și strategic interesele Federației Ruse în Ucraina. Coroborate, toate acestea au condus gradual la slăbirea instrumentelor de soft power, pe care regimul Putin le-a avut asupra Ucrainei.

Poziționările principalilor candidați pe cele mai importante subiecte de interese național

Sunt trei teme complexe care domină agenda politică în Ucraina: soluționarea conflictului în estul Ucrainei și returnarea Crimeei sub autoritarea conducerii de la Kiev; lupta împotriva corupției și dezvoltarea economică. Toți candidații cad de acord asupra nevoie stringente de rezolvare a acestor teme, însă prezintă căi diferite de rezolvare.

Petro Poroșenko. Actualul președinte, aflat pe final de mandat, în cei cinci ani, a căutat constat implicarea partenerilor pro-occidentali în soluționarea conflictului din estul Ucrainei, prin angrenarea unei misiuni de pace sub egida ONU pe întreg teritoriul controlat de separatiști, inclusiv pe granița dintre Ucraina și Rusia, iar în cazul Crimeei a promovat și a cerut actorilor internaționali nerecunoașterea referendumului privind alipirea peninsulei la Rusia și aplicarea unor sancțiuni (economice) cât mai drastice până când aceasta va fi returnată Ucrainei. Din punct de vedere economic, prin intermediul coaliției de guvernare conduse de partidul său, Blocul lui Poroșenko, a urmărit reformarea mecanismelor legislative astfel încât să fie relaxate legile și să fie atrași investitorii străini (încă mai este mult de lucru la acest aspect). Marea problemă, și în fapt marea promisiune neîndeplinită, este lupta anticorupție. Ideea înființări Curții Supreme Anticorupție încă nu și-a găsit finalitate. De asemenea, procurorul general, Iurii Luțenko, este un vechi prieten de-al președintelui, iar această funcție în Ucraina încă este numită pe criterii politice. Din aceste motive, credibilitatea președintelui a scăzut exponențial în ultimii ani și a atras acuzele specialiștilor și a rivalilor politici. Poroșenko continuă să promită reformarea sistemului judiciar, garantarea independenței acestuia și să sporească lupta anticorupție. În ceea ce privește conflictul din estul Ucrainei, președintele insistă fără ezitări asupra misiunii de pace pe întreg teritoriul ocupat de forțele separatiste și pe granița dintre Ucraina și Rusia și respinge categoric eventualitate de a face compromisuri cu statul agresor.

Volodimir Zelenskii. În cazul acestuia, au fost identificate anumite dificultăți în a transmite un mesaj clar asupra poziționării sale cu privire la Donbas și Crimeea. Acest lucru s-a petrecut, în bună măsură, din pricina lipsei experienței politico-diplomatice. Cu toate acestea în ultima săptămână a revenit asupra subiectului și a declarat că, în ceea ce privește soluționarea conflictului cu separatiștii pro-ruși, achiesează ultimei propuneri exprimate de Reprezentatul Special al SUA în negocierile cu Rusia, Kurk Volker, și anume: trimiterea căștilor albastre pe linia de demarcație dintre teritoriile controlate de separatiști, respectiv de Kiev, care să deschidă treptat posibilitatea avansării și extinderii acestora până pe granița cu Rusia. De asemenea, acesta consideră că Acordul de la Minsk nu mai funcționează și că ar trebui implicate în procesul de pace Marea Britanie și Statele Unite ale Americii, în timp ce Crimeea rămâne o cauză pierdută până la schimbarea regimului politic în Rusia. În același timp, Zelenskii nu respinge posibilitatea de a se pune la masa negocierilor cu Putin pentru a găsi o soluție de compromisviii. În ceea ce privește lupta anticorupție și dezvoltarea economică, Zelenskii promite să măsuri în acest sens. Nu în ultimul rând, Zelenskii a afirmat că va dori să implice direct populația luarea decizilor majore pentru Ucraina prin supunerea proiectelor legislative referendumului național.

Iulia Timoșenko. Candidata partidului Batkivșcina a avut cea mai cuprinzătoare și una dintre cele mai structurate agende de campanie. Ea a fost cea care și-a anunțat cel mai devreme înscrierea în cursa prezidențială, încă din primăvară anului trecut, și a fost prima angrenată în turnee naționale de dezbatere și promovare a proiectelor sale politice. Cu toate acestea a scăzut mult în sondaje, odată cu anunțul oficial al lui Volodimir Zelenskii de a candida pentru cea mai înaltă funcție în stat. Cu privire la soluționarea conflictului din Donbas, Timoșenko propune extinderea formatului Normandia, după modelul Memorandumului de la Budapesta, dar și cu implicarea Chinei, adică Budapesta+”, o idee foarte criticată de specialiști. Nici în cazul ei, când vine vorba de dezvoltare economică sau lupta anticorupție, soluțiile de implementare nu sunt clar exprimate. În schimb, Timoșenko insistă asupra două chestiuni, la fel de criticate, ce țin de sistemul de guvernământ și o măsură care ar putea tensiona relațiile cu principala organizație internațională, care sprijină financiar Ucraina, Fondul Monetar Internațional. În prima situație, Timoșenko a promis să schimbe sistemul de guvernământ din cel semi-prezidențial actual într-unul parlamentar, prin care atribuțiile președintelui să fie transferate Parlamentului. De asemenea, a promis reducerea la jumătate a prețului la gaz destinat uzului casnic. Nici ea nu exclude negocierile cu regimul de la Kremlin.

Topul primilor 5 candidați este completat de Anatolii Grițenko (9,8%), candidatul partidului Poziția Civică, cu o poziționare, pe cele trei teme de interes, foarte asemănătoare cu cea a președintelui în funcție și Iurii Boiko (9,5%), candidatul pro-rus, care nu vede niciun orizont bun în aspirația Ucrainei la NATO și UE în marja relațiilor ruso-ucraineneix.

Nu în ultimul rând, ar mai fi de amintit câteva elemente generale ce caracterizează acest scrutin:

  • Caracterul competitiv inedit al scrutinului, pe fundalul căruia multe voci sublinează revirimentului actului democratic în Ucraina (44 de candidați înscriși în cursă dintre care 5 s-au retras între timp și o competiție în trei la vârf a cărei rezultat este impredictibil.

  • Candidații veniți din spectrul naționalist (ex: Oleg Liasko) au șanse aproape de zero pentru a accede în turul secund, în conjuncție cu lipsa unei fețe dominante pro-ruse din peisajul politic ucrainean; aspecte care teoretic vor facilita venirea în funcție a unui președinte angajat în urmărirea obiectivelor strategice trasate de actuala conducere politică (executivă și legislativă). Toți cei trei favoriți văd sunt hotărâți să continue traseul inițiat în urmă cu cinci ani.

  • Un alt motiv important care contribuie la eliminarea oricărei șanse candidatului pro-rus rezidă în faptul că majoritatea ucrainenilor din regiunea Donbas pentru a-și exprima votul au nevoie de o înregistrare specială pe teritoriul ucrainean controlat de autoritățile de la Kiev. La aceștia se adaugă circa 3 milioane de ucraineni, care locuiesc în Rusia și care nu vor avea putea votax.

  • În lipsa unor alternative cu șanse reale de a accede în turul secund (în speță, Iurii Boiko, candidatul Blocului de Opoziție), Moscova speră la orice altă opțiune în detrimentul celui de al doilea mandat a lui Poroșenko.

Caracterul impredictibil al alegerilor prezidențiale nu rezidă doar în faptul că cei trei candidați cotați cu prima șansă se află la o relativă apropiere în sondaje, ci și din cauza unor paradoxuri pe care le dezvăluie sondajele: răspunsurile la întrebarea cine credeți că va fi viitorul președinte?” cotează cei trei candidați cu aproximativ aceeași șansă: Poroșenko (20,8%), Zelenskii (19,5), Timoșenko (18,6%). Totuși, dacă sondajele nu vor avea o marjă de eroare mai mare decât cea enunțată oficial(+/-2), va fi posibil oare ca Timoșenko să câștige alegerile prezidențiale când, conform acelorași statistici, 30% dintre respondenți au declarat că nu vor vota cu ea în nicio situație. Dar atunci ce șanse ar avea Poroșenko, a cărui rating anti-încredere se situează la 50%? de patru ori mai mare decât cel al lui Zelenskii (13%). Acestea în contextul în care 1din 6 ucraineni nu era decis cu cine să votezexi.

În aceste condiții, competiția rămâne deschisă până în ultimele clipe, fiecare dintre cei trei candidații având șanse reale să obțină unul dintre cele două locuri care să le asigure accederea în turul secund.

Moldovan Anton


i https://en.hromadske.ua/posts/zelenskiy-leads-in-last-polls-before-ukraine-election

ii http://ratinggroup.ua/research/ukraine/fbf79502c143988a988970c2d00bc940.htm

iii http://ratinggroup.ua/research/ukraine/monitoring_elektoralnyh_nastroeniy_ukraincev_9-15_marta_2019.html

iv https://nv.ua/ukraine/politics/otryv-zelenskogo-ot-poroshenko-padaet-amerikanskiy-opros-50011085.html

v https://en.hromadske.ua/posts/zelenskiy-leads-in-last-polls-before-ukraine-election

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj

sixteen + five =