Tablou postelectoral la Chișinău: alianțe anti-oligarhice, geopolitice, sau alegeri anticipate?

european

La două săptămâni de la alegerile din 24 februarie în parlamentul Republicii Moldova, rezultatele scrutinului încă n-au fost confirmate de către Curtea Constituțională, termenul limită pentru această procedură urmând să se producă cel mai târziu luni, 11 martie.

Potrivit legislației electorale, Parlamentul nou-ales urmează să se întrunească în ședința de constituire la convocarea Președintelui Republicii Moldova în cel mult 30 de zile de la alegeri, dacă au fost aleși cel puțin 2/3 din numărul total al deputaților.

Parlamentul se consideră legal constituit din data ședinței de constituire.

Majoritate parlamentară este considerată fracțiunea sau coaliția fracțiunilor, anunțată prin declarație, care cuprinde mai mult de jumătate din deputații aleși.

Opoziție parlamentară este considerată fracțiunea sau fracțiunile care nu fac parte din majoritatea parlamentară și care s-au declarat în opoziție față de aceasta.

După constituirea legală a Parlamentului se alege Președintele Parlamentului, vicepreședinții și se formează Biroul permanent al Parlamentului.

După constituirea legală a Parlamentului, alegerea Președintelui Parlamentului, formarea Biroului permanent și a comisiilor permanente, Parlamentul audiază raportul Primului-ministru și acceptă declinarea de către Guvernul vechi a împuternicirilor.

Guvernul rămâne însă să îndeplinească funcțiile de administrare a treburilor publice, până la acordarea încrederii noii liste a Guvernului.

Noul executiv urmează să se formeze în felul următor: după consultarea fracțiunilor parlamentare, Președintele Republicii Moldova desemnează un candidat pentru funcția de Prim-ministru

Candidatul pentru funcția de Prim-ministru va cere, în termen de 15 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului de activitate și a întregii liste a Guvernului.
Programul de activitate și lista Guvernului se dezbat în ședința Parlamentului. Acesta acordă încredere Guvernului cu votul majorității deputaților aleși.

În cazul când Parlamentul nu acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului, Președintelui Republicii Moldova are dreptul de a-l dizolva după expirarea a 45 de zile de la prima solicitare și respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură până la expirarea termenului de trei luni.

După expirarea termenului de trei luni Președintele Republicii Moldova este obligat să dizolve Parlamentul dacă a eșuat în formarea Guvernului, inclusiv dacă nu s-a acceptat votul de încredere pentru formarea Guvernului.

Acestea sunt prevederile legale în baza cărora ar trebui să se formeze o coaliție de guvernare la Chișinău și să înceapă să funcționeze un nou executive.

La modul practic lucrurile însă nu arată atât de simplu.

Potrivit rezultatelor alegerilor totalizate de Comisia Electorală Centrală, noul legislativ moldovean va avea cel puțin patru fracțiuni.

Partidul Socialiștilor va avea cea mai mare fracțiune, cu 35 de deputați fiind urmată de Partidul Democrat cu 30 de mandate. Blocul electoral ACUM, format din Partidul Acțiune și Solidaritate, Partidul Platforma Demnitate și Adevăr și reprezentanți ai societății civile, a obținut 26 de mandate. Alte șapte mandate au revenit partidului Șor iar trei mandate au revenit unor deputați independenți.

De fapt, atât despre cei șapte deputați ai Partidului Șor cât și despre cei trei independenți se crede cvasiunanim că ar fi afiliați Partidului Democrat și vor vota fără ezitare în unison cu acest partid, aflat până acum la guvernare.

Și asta, deși Ilan Șor, președintele partidului și același nume și primar al municipiului Orhei a anunțat că nu va face alianțe cu nimeni. Declarația n-a fost luată în serios de nimeni, știindu-se că Ilan Șor, condamnat în prima instanță la șapte ani și jumătate de închisoare în dosarul fraudei bancare din 2014, se află la cheremul oligarhului Vladimir Plahotniuc, care controlează structurile de stat ale Republicii Moldova, inclusiv puterea judecătorească.

Însă mandatele lui Șor și a celor trei „independenți” despre care se crede că sunt și ei la cheremul PDM, nu sunt suficiente pentru a constitui o alianță de guvernare și a menține PDM la guvernare.

PDM chiar în seara alegerilor a anunțat că este deschis pentru orice alianțe, preluând inițiativa în procesul postelectoral.

Celelalte două formațiuni, blocul ACUM, care a anunțat că se va menține în cadrul Parlamentului dar și Partidul Socialiștilor nu s-au arătat interesate de o alianță de guvernare cu PDM, campaniile lor electorale fiind axate pe criticile acestui partid, aflat la guvernare în cadrul unor coaliții din 2009 și, practic, de unul singur din 2016.

Blocul ACUM chiar și-a construit Campania electorală exclusiv pe critica PDM, a liderului acestuia, Vlad Plahotniuc și a sistemului oligarhic, care distruge Republica Moldova. La rândul lor, socialiștii fiind un partid pro-rusesc, au criticat mai mult politica pro-europeană a PDM asumată de partidul de guvernare însă prea puțin respectată.

Dincolo de declarații, între cele două partide există destul de multe afinități, ambele fiind partide declarate de orientare social-democrată și care, mai mult sau mai puțin își trag originile din partidul comuniștilor, aflat la guvernare între 2001-2009.

PSRM ezită însă să arate că ar agrea o alianță cu PDM, deși multă lume se așteaptă la o asemenea alianță..

La celălalt capăt, formatorii de opinie apropiați Partidului Democrat, dau de înțeles că vinovați de o alianță dintre PDM, declarat pro-european și PSRM, pro-rusesc se va face blocul ACUM, declarat pro-european însă care este ferm în a nu intra în alianță cu PDM.

Pe de altă parte, chiar din seara alegerilor, câțiva formatori de opinie, apropiați blocului ACUM, încearcă să inducă idea unei alianțe anti-oligarhice dintre socialiști și ACUM. Aceasta, potrivit partizanilor acestei idei, ar fi o alianță tehnică, care trebuie să demonteze sistemul oligarhic, să reformeze justiția și sistemul electoral și să anunțe alegeri libere și curate.

Reprezentanții ACUM au respins din start însă această idee așa cum nu consideră că o alianță cu PSRM ar conduce la demontarea sistemului anti-oligarhic, acesta nefiind un partid anti-sistemic. În final, o astfel de alianță „tehnică” ar discredita ACUM în ochii propriului electorat, iar PSRM ar încerca să-și subordoneze politic structurile statului, luate de la PDM.

Un alt scenariu de evoluție a evenimentelor poate fi coruperea de către PDM a unor deputați din cele două formațiuni, ACUM și PSRM, democrații având o experiență vastă în a „înclina” deputații adverși să treacă de partea sa.

Misiunea nu se arată chiar atât de imposibilă dacă ținem cont de faptul că în legislativul precedent, PDM s-a extins pe această cale de la 22 la peste 50 de deputați.

Însă, până la urmă, niciunul din cele patru scenarii ar putea să nu se materializeze și, drept urmare, în două-trei luni, în Republica Moldova ar putea avea loc alegeri repetate.

De altfel, televiziunile afiliate PDM și oligarhului Vlad Plahotniuc, încep să inducă ideea potrivit căreia o astfel de evoluție a lucrurilor și aruncarea R. Moldova într-un nou scrutin va fi vina exclusivă a blocului ACUM, care este inflexibil pentru alianțe electorale cu cele două partide. La rândul său, ACUM este conștient că asemenea alianțe ar putea submina susținerea din partea electoratului de dreapta, care nu va accepta nicidecum să fie trădat prin alierea cu partide pro-rusești sau oligarhice.

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj

five + 3 =