Zece zile până la alegerile parlamentare din Moldova. Sondajele prognozează un scor indecis

parlamentare

Au rămas practic zece zile până la alegerile parlamentare din Republica Moldova însă, deocamdată, nu este clar care va fi configurația viitorului legislativ moldovenesc. Cauza acestei incertitudini ține de schimbarea sistemului electoral, care a fost modificat astfel încât jumătate din deputați să fie aleși pe circumscripții uninominale iar altă jumătate – pe liste de partid.

În circumscripția națională se aleg 50 de deputați pe liste de partid în baza votului reprezentării proporționale, iar în circumscripțiile uninominale – 51 de deputați din rândul candidaților independenți sau a celor desemnați de formațiuni politice, în baza votului majoritar, câte unul de la fiecare circumscripție. Alte noutăți majore ale scrutinului parlamentar din 2019 sunt: permisiunea de a efectua agitație electorală în ziua votării și în ajunul acesteia; introducerea certificatului de integritate în lista documentelor obligatorii pentru înregistrarea candidaților; desfășurarea concomitentă cu alegerile parlamentare și a unui referendum național consultativ.

Pentru a accede în Parlament, partidele trebuie să depășească pragul electoral de 6% din totalul de voturi, iar blocurile electorale – 8%. În circumscripțiile uninominale sunt declarați învingători candidații care vor obține cel mai mare număr de voturi în ziua alegerilor, fiind excluse turul doi de scrutin și pragul de validare a alegerilor.

Care ar fi opțiunile electoratului moldovenesc?

Potrivit ultimului BOP (barometru al opiniei publice), sondaj efectuat pe un eșantion de 1224 de persoane, după alegerile parlamentare din 24 februarie, cei mai mulți aleși în Parlament va avea Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), prorusesc și antioccidental, liderul informal al căruia este președintele moldovean Igor Dodon. În Parlament va mai accede cu certitudine blocul electoral ACUM, format din Partidul Acțiune și Solidaritate, condus de Maia Sandu, contracandidata lui Dodon în turul doi al alegerilor prezidențiale din 2016 și Partidul Platforma Demnitate și Adevăr (PPDA), condus de Andrei Năstase, liderul protestelor antioligarhice din ultimii patru ani. Blocul se declară proocidental însă evită mesajele proromânești și unioniste în discursul său, deși cea mai mare parte a electoratului său îl reprezintă chiar unioniștii.

Ultimul partid, care are șanse clare să acceadă în legislativul de la Chișinău este Partidul Democrat (PD), care se află la guvernare în diferite formule din 2009 iar de la începutul lui 2016 conduce țara de unul singur. Președintele formațiunii este oligarhul și miliardarul Vladimir Plahotniuc despre care se spune că este conducătorul de facto al Republicii Moldova. Deși nu deține nicio funcție în stat, acesta și-a subordonat toate cele trei puteri în stat, legislativă, executivă și judecătorească dar și controlează prin intermediul televiziunilor și altor mijloace de informare în masă afiliate, cea mai mare parte a presei.

Cu toate acestea PD este doar pe poziția a treia, potrivit sondajului pentru BOP, realizat în luna ianuarie de către Centrul de Investigaţii Sociologice şi Marketing „CBS-AXA, având un scor de 9% în intențiile de vot ale electoratului.

Întrebați cu ce formațiune politică vor vota la alegerile parlamentare din 24 februarie, 20% dintre respondenți au ales PSRM iar 11,7% – blocul ACUM.

La întrebarea ce partid politic îi reprezintă, 43,1% au ales PSRM, 21,7% – Blocul ACUM Platforma DA și PAS iar 15,9% – PD.

Cel mai controversat candidat

De asemenea, are șanse reale să acceadă în legislativ și Partidul Shor, 9,3% din cei chestionați afirmând că acesta i-ar reprezenta. Partidul Shor poartă numele liderului său, Ilan Shor, primarul municipiului Orhei. Acesta este o persoană extrem de controversată, principalul suspect în furtul unui miliard de dolari din sistemul bancar moldovenesc din anul 2014. De altfel, toate cele trei bănci jefuite în acea perioadă și lichidate ulterior îi aparținuseră lui Shor. Deși a fost condamnat la șapte ani și jumătate de pușcărie în prima instanță în dosarul respectiv, el se află încă în libertate, a câștigat alegerile la primăria Orhei, a obținut certificatul de integritate și pretinde la un fotoliu în legislativul de la Chișinău. Shor este extrem de populist, a promis salarii minime de 5000 de euro, condiții mai bune de trai decât în Monaco deși nu arată deloc de unde ia banii pentru ”realizările” sale în Orhei dar și pentru campania electorală. Opinia publică este sigură că banii provin din miliardul furat.

O treime din alegători sunt indeciși

Dacă e să revenim la sondajul menționat, întrebați cât de siguri sunt că nu-și vor schimba opinia până la alegeri, 58 la sută din respondenți au spus că sunt „foarte siguri”, 30 la sută – „destul de siguri”, iar restul s-au declarat „nu prea sigur” și „deloc siguri”.

Rezultatele studiului mai arată că peste 74% din cei chestionați cred că lucrurile în țara noastră merg într-o direcție greșită, iar problemele care îi preocupă cel mai mult pe oameni sunt viitorul copiilor, prețurile, sărăcia, șomajul și corupția.

Deși majoritatea sondajelor arată cel puțin aceeași ierarhie a partidelor ce au șanse să acceadă în parlament, situația nu este chiar certă deoarece există un număr destul de mare de indeciși.

În cadrul BOP peste 34% din respondenți au spus că nu știu cu cine vor vota, 8% n-au vrut să răspundă, iar 11% au spus că nu intenționează să meargă la vot. Este deci un bazin destul de larg de unde ar putea apărea surprize până în ziua alegerilor, mai ales că a fost făcută și acea modificare a legislației, care permite votul în ziua alegerilor, chiar la ușa secției de votare.

Circumscripțiile uninominale, o necunoscută

Și, trebuie de menționat încă o dată că sondajele sunt mai mult sau mai puțin valabile pentru circumscripția națională, unde vor fi aleși 50 de deputați în baza listelor de partid.

La rândul său, votul pe circumscripțiile uninominale rămâne a fi o necunoscută deoarece aici, pe lângă partidele politice există și un număr mare de candidați independenți. La rândul lor, alegătorii vor vota pe aceste circumscripții mai mult persoana și mai puțin partidul. Drept urmare, în rezultatul votului în circumscripțiile uninominale, în Parlament ar putea accede politicieni din partidele mici, ce nu au șanse pe circumscripția națională dar și candidați independenți.

Partidul Democrat, Shor și socialiștii, cei mai bogați concurenți electorali

În ce privește banii acumulați și cheltuiți pentru alegerile din 24 februarie, lider la acest capitol este Partidul Democrat, care până la această dată cheltuise aproape 30 milioane de lei moldovenești sau peste un milion și jumătate de euro.

Partidul Socialiștilor acumulase peste cinci milioane de lei însă cheltuise doar 3,8 milioane. Partidul Shor avea făcute cheltuieli de 7,5 milioane de lei și tot atâtea acumulări.

La rândul său, blocul ACUM raportase venituri de 1,25 milioane și cheltuieli de 1,12 milioane lei.

În final, nu putem ști în ce măsură va fi utilizată de către partidul de guvernare resursa administrativă dar și cât de mare va fi coruperea alegătorilor, în special în ziua alegerilor. Aceste două momente, împreună cu necunoscutele ce le comportă schimbarea sistemului de vot, circumscripțiile uninominale dar și specificul scrutinului din 24 februarie, în cadrul căruia vor avea loc și două referendumuri consultative, pot schimba într-o mare măsură scorurile arătate de sondaje.

Urmează un an foarte dificil

Cu toate acestea, până la urmă, marea majoritate a observatorilor se așteaptă la un rezultat indecis al scrutinului. Altfel spus, lumea se așteaptă că niciuna din cele trei forțe, PSRM, blocul ACUM și PD împreună cu partidul Shor care este considerat satelitul său, nu vor avea suficiente mandate pentru a forma guvernul. Pe de altă parte, retorica preelectorală din partea acestor trei forțe nu prea lasă loc de negocieri postelectorale în vederea creării unei coaliții de guvernare. Astfel, sunt foarte posibile și alegerile repetate. Și așa cum pentru acest an sunt programate și alegeri locale, anul curent se anunță unul extrem de instabil din punct de vedere politic, fapt care se va răsfrânge cu siguranță și asupra situației sociale dar și a celei economice din Republica Moldova.

Cheltuieli și venituri electorale ale celor mai importante partide

  1. PDM – 29 266 628 lei acumulați, 29 047 213 lei cheltuiți
  2. Blocul electoral “ACUM ” – 1 254 713 și 1 117 447
  3. Partidul Comuniștilor – 900 000 și 734,409
  4. Partidul Socialiștilor – 5 124 305 și 3 822 891
  5. Partidul “Shor” – 7 565 000 și 7 555 402

Particularități ale scrutinului din 24 februarie

  • Sistemul electoral mixt în locul celui proporțional
  • Referendum consultativ în ziua alegerilor
  • Votarea cu 4 buletine de vot
  • Independenții doar în circumscripțiile uninominale
  • Lipsa pragului de validare a alegerilor
  • Agitație electorală permisă în ziua alegerilor
  • Certificat de integritate obligatoriu
  • Interzicerea votării cu acte de identitate expirate
  • Minimum 40% femei pe listele partidelor
  • Prezența personală a candidaților la înregistrare

Chislea Ion

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj

1 × 2 =