Cele mai populare partide din Republica Moldova din rețelele sociale

rețelele sociale

La data de 24 ianuarie 2019 s-a lansat oficial campania electorală pentru alegerile parlamentare în Republica Moldova. Aceasta va dura până în ziua alegerilor. Scrutinul se desfășoară în baza sistemului mixt de vot. Astfel, 50 de deputați vor fi votați pe liste de partid, iar 51 vor fi aleși în circumscripții uninominale într-un singur tur. Totodată, este permisă organizarea acțiunilor electorale în sâmbăta dinaintea alegerilor și chiar în ziua scrutinului. Promovarea mesajelor electorale va fi interzisă doar la intrarea în incinta secțiilor de votare.

Miercuri 30 ianuarie 2019 la conferință de presă IPN, [i] de către compania „Date Inteligente” au fost prezentate cele mai recente statistic privind barometrul electoral din care rezultă că 70% din cetățenii Republicii Moldova sunt convinși că vor participa la alegerile parlamentare din 24 februarie, 19% probabil vor participa, 6,6% sunt siguri că nu vor participa, iar 3,6% încă nu au decis.

libris.ro
Întrebați pentru cine își vor da votul la alegerile parlamentare pe circumscripția națională, 32% din respondenți au răspuns PSRM, pentru blocul ACUM își vor da votul 20%, PDM ar acumula 16,1% din sufragii, iar Partidul Shor – 4,3%. 14% din respondenți nu știu dacă vor participa, iar 7,9% intenționează să nu participe la vot.[ii]

Top-ul partidelor politice din rețelele de socializare

Vă aducem aminte, că potrivti datelor oferite de Institutul de Politici Publice (IPP) pentru august 2017, conform măsurărilor audienței online, Odnoklassniki era cel mai popular website din Republica Moldova, cu peste 1 milion de vizitatori unici lunar (Odnoklassniki este o rețea socială rusă deținută de Mail.Ru Group)[iii]. Pentru comparație, Facebook-ul are aproximativ 760.000 de utilizatori, VKontakte – 250.000 de utilizatori activi, Twitter – 25.000 de utilizatori. [iv]

În data de 01.30.2019 Fundația ”Youth Development for Innovation” a publicat primul raport de monitorizare online privind campaniile electorale în alegerile parlamentare din 2019. Acest raport analizează legislația electorală națională în domeniul mediului online, al standardelor electorale internaționale și al celor mai bune practici în domeniul promovării alegerilor folosind resurse online, canale și rețele sociale ale părților, care și-au declarat intenția de a candida la alegerile parlamentare în februarie 2019.

Așadar partidul cu cei mai mulți adepți în rețelele sociale (Facebook, Odnoklassniki, YouTube și Instagram) este ”Partidul nostru”, paginile acestei formațiuni politice sunt urmărite de aproximativ 58,6 mii de persoane.

Al doilea loc în ceea ce privește numărul de abonați ocupă Partidul „Acțiune și Solidaritate” – 33,199, iar al treilea loc este ocupat de platforma Politică „Demnitatea și Adevărul” – 23,324 de abonați, raportează unimedia.info.

Cel mai mic număr de adepți a obținut Partidul „Shor” – 21,303, Partidul Liberal – 18,355, Partidul Democrat – 1,286.

Astfel, majoritatea postărilor (peste 93%) plasate de concurenții electorali pe pagini sau pe grupurile Facebook și Odnoklassniki conțin o componentă textuală. [v] [vi]

Monitorizarea platformelor de socializare arată că cele mai utilizate de candidații electorali sunt Facebook și Odnoklassniki, peste 80% dintre concurenți au propria lor pagină sau grup în aceste rețele. Celelalte două platforme, Youtube și Instagram, sunt utilizate periodic de aproximativ 60-80% din concurenții electorali în timpul campaniei pentru alegerile parlamentare. Potrivit raportului, Partidul Acțiune și Solidaritate (Facebook), Partidul Socialist (Odnoklassniki), Partidul Democrat (Instagram) sunt cele mai active pe cele patru platforme. În același timp pe platforma Youtube, PDM și Partidul ”Acțiunea și Solidaritatea” arată același nivel de activitate.

Raportul de monitorizare face parte din proiectul „Monitoring online electoral activity – Parliamentary elections 2019”, care se desfășoară în perioada octombrie 2018 – martie 2019 de către Fundația „Youth Development For Innovation”, cu sprijinul Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare.[vii]

Ce se întâmplă cu posturile TV și portaluri online?

Astăzi, aproape toate posturile de televiziune difuzate în Republica Moldova sunt afiliate politic. Plahotniuc, Țopa, Lucinschi, Shor, Dodon sau Usatîi sunt doar câțiva dintre proprietarii ecranelor albastre. Deja cu două săptămânii înainte de data lansării campaniei în presa au fost observate materiale jurnalistice cu tentă electorală, acuzații, laude și critici lansate de unii politicieni la adresa altor. Constatările sunt parte a primul raport de monitorizare a mass media realizat, din perioada 9 ianuarie și care v-a dura până în ultima zi inclusiv data alegerilor 24 februarie, de către Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și Asociația Presei Independente.[viii] [ix]

La conferința organizată de IPN, Nadine Gogu, directoarea CJI, a declarat că din perioada 9 – 24  ianuarie au fost supuse monitorizării 12 posturi de televiziune: Găgăuzia GRT, Prime, Canal 2, Canal 3, Publika, Jurnal TV, NTV Moldova, Accent TV, TV8, Pro TV, Moldova 1.

Canalele TV Publika TV, Prime TV, Canalul 2 și Canalul 3, care conform declarației de transparență a proprietății aparțin Președintelui partidului Democrat Vlad, Plahotniuc[x] conform CJI au acordat cel mai mult timp pentru blocul ACUM care a fost prezentat negativ din punct de vedere a tonalității în comparație cu Partidul Democrat din Moldova care a fost prezentat preponderent pozitiv sau neutru. Din datele oferite de CJI durata apariției Blocul ACUM  în cadrul posturilor TV deținute de Plahotniuc a fost 4.898 de sec. comparativ cu Partidul Democrat (PDM) 2.620 sec. sau Partidul Socialist al Republicii Moldova (PSRM) 783 sec.[xi]

Jurnal TV a alocat mai mult spațiu reprezentanților blocului ACUM și lui Andrei Năstase, tonalitatea reflectării activității lor fiind în mare parte pozitivă și neutră. Însă reprezentanții PDM, și implicit Vlad Plahotniuc, au avut mai puține intervenții directe, iar tonalitatea reflectării acestora a fost neutră sau negativă.

Postul regional Televiziunea Centrală a alocat mai mult spațiu activității Partidului Shor și liderului acestuia Ilan Shor. Tonalitatea reflectării a fost mai mult pozitivă sau neutră. Reprezentanții blocului ACUM, PSRM și ai Președinției au fost mai mult menționați decât citați și au apărut de cele mai multe ori în context negativ.[xii]

NTV Moldova și Accent TV au oferit cel mai mult spațiu de emisie activității reprezentanților PSRM și președintelui Igor Dodon. Aceștia au apărut în lumină pozitivă și neutră. Pe de altă parte, reprezentanții blocului ACUM, ai PDM și Partidului Politic Shor, au apărut în imagini, având o durată scurtă a intervențiilor și mai mult în context negativ.

Doar posturile TV8, Pro TV  și televiziunea regională din Găgăuzia GRT au oferit spațiu de emisie echilibrat tuturor concurenților electorali, asigurând un echilibru între durata aparițiilor și a intervențiilor. În majoritatea cazurilor tonalitatea reflectării a fost una neutră. [xiii] [xiv] [xv]

Directorul executiv al Asociației Presei Independente, Petru Macovei, a menționat ”că în perioada de referință au fost monitorizate și 16 portaluri online. Astfel, agora.md, diez.md, esp.md, moldova.org au reflectat campania pe o tonalitate editorială în general neutră. În cazul newsmaker.md, neutru au fost reflectați majoritatea concurenților, cu excepția Partidului Shor, prezentat mai des în context negativ. Unimedia.info, deși a avut un comportament electoral relativ echilibrat, au prevalat știrile în care PDM a fost prezentată în lumină negativă. Zdg.md s-a remarcat prin tonalitatea mai curând negativă față de PSRM, PDM și Partidul Shor. La deschide.md a fost remarcată apariția frecventă în context negativ a Partidului Shor, blocului ACUM, și PSRM. Aif.md a promovat intens PSRM. Noi.md a avut o politică editorială vădit negativă față de Partidul Shor. La realitatea.md a fost favorizat Shor, PDM. Sputnik.md omite să mediatizeze multe materiale electorale, însă PDM este prezent preponderent neutru, dar și pozitiv. La timpul.md este prezent în context pozitiv PDM și liderul acestuia. Blocul ACUM este defavorizat și prezentat într-o lumină negativă”. [xvi]

 

Din cele menționate mai sus putem să deducem, că în Republica Moldova, acoperirea campaniei electorale on-line este puțin controlată și nu este reglementată iar activitățile concurenților electorali în rețelele sociale nu sunt monitorizate în același mod corespunzător ca și în cazul radiodifuzorilor. Partidele electorale pot acționa liber în cadrul acestora fără fi trase la răspunderea.

Posturile TV au întrerupt perioada de tăcere și au prezentat „agitația” politică în perioada preelectorală, așadar încălcând drepturile cetățenilor de liberă alegerea și exprimarea liberă. Astfel de acțiuni demonstrează centrarea partidelor pe rezultat și dorința de a-l atinge cu orice preț, chiar și încălcând legea cu privire la mediatizarea elementelor de campanie electorală. Însă din experiențele precedente, situația actuala ar putea servi ca o sursă de influența pentru a elimina concurenții din cursa politică, de exemplul să aducem aminte cazul lui Renato Usatîi care a fost descalificat din alegerile trecute sau Andrei Năstase care a fost demis din funcția de primar al Municipiului Chișinău. Totuși este evident faptul că teleradiodifuziunea este privatizată și servește scopurilor politice nu doar în perioada electorală pentru a promova diverse atitudini pro sau contra anumitor fracțiuni politice.

Așadar, luând în calcul toate aspectele menționate în acest articol, putem presupune două posibile scenarii de distribuire a mandatelor pe circumscripția națională. Dacă Partidul Shor ar intra în Parlament (pragul minim de reprezentare fiind de 6%), PSRM ar lua 22 de mandate, blocul ACUM – 14 mandate, PDM – 11 mandate și partidul Shor – 3 mandate. Dacă Partidul Shor nu intră în Parlament, celor trei partide rămase li se distribuie câte un mandat. Respectiv, PSRM va avea 23 de mandate, Blocul ACUM – 15 mandate și PDM – 12 mandate.[xvii] Restul mandatelor, până la 101, vor fi completate datorită exercitării votului uninominal.

Gheorghe Guminiuc


 

[iii] http://ipp.md/wp-content/uploads/2018/02/Odnoklassniki_ro1.pdf

[iv] http://trb.ro/2018/10/rolul-ascuns-al-retelelor-de-socializare-ruse-in-republica-moldova-totul-despre-odnoklassniki/

[v] https://unimedia.info/ro/news/5ebe77cc73b878b9/partidul-nostru-cel-mai-bogat-in-urmaritori-pe-retelele-de-socializare-cati-fani-are-pas-ppda-si-pd.html

[vi] https://point.md/ru/novosti/politika/stali-izvestny-naibolee-populiarnye-partii-v-sotsialnykh-setiakh

[vii] https://point.md/ru/novosti/politika/eksperty-osveshchenie-izbiratelnoi-kampanii-v-internete-ne-reguliruetsia

[viii] http://www.ipn.md/ro/societate/96183

[ix] https://www.youtube.com/watch?v=sOZDkRrrnyY

[x] http://anticoruptie.md/ru/novosti/kto-vladeet-radio-i-telekanalami-v-moldove

[xi] https://www.youtube.com/watch?v=sOZDkRrrnyY

[xii] http://www.ipn.md/ro/societate/96183

[xiii] https://www.youtube.com/watch?v=sOZDkRrrnyY

[xiv] http://www.ipn.md/ro/societate/96183

[xv] https://point.md/ru/novosti/politika/eksperty-osveshchenie-izbiratelnoi-kampanii-v-internete-ne-reguliruetsia

[xvi] http://www.ipn.md/ro/societate/96183

[xvii] http://www.ipn.md/ro/politica/96179

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj

eighteen − 17 =