Care e scopul scrutinului dublu din 24 februarie 2019: Alegeri parlamentare vs. Referendum consultativ?

Majoritatea moldovenilor nu au suficiente informații și cunoștințe despre noul sistem electoral. Acest lucru este menționat în raportul misiunii de observare a alegerilor al Institutului Republican Internațional (IRI), elaborat cu sprijinul USAID.[i]

În R.Moldova, odată cu alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 va fi organizat și un referendum plebiscit privind reducerea numărului deputaților de la 101 la 61 în Parlamentul R.Moldova. O lege în acest sens a fost promulgată de președintele moldovean, Igor Dodon. Inițiativa aparține democraților lui Vlad Plahotniuc care, de altfel, vor să implementeze și un mecanism de revocare din funcție a deputaților care nu-își îndeplinesc atribuțiunile de serviciu.

Noua lege privind desfășurarea plebiscitului în ziua scrutinului parlamentar a fost publicată în Monitorul Oficial pe 30 noiembrie. Șeful statului, Igor Dodon a promulgat legea chiar dacă declara că referendumul este utilizat în calitate de PR politic în ajunul alegerilor.[ii]

Potrivit șefului CEC, Alina Russu, suma prevăzută pentru organizarea și desfășurarea referendumului este estimată la 10.162,6 mii lei (aprox. 60 mii dolari). Banii vor fi cheltuiți pentru achiziționarea de materiale și documente electorale, în special, buletine, protocoale, formulare și alte lucruri. Din această sumă vor fi acoperite costurile de instruire a personalului pentru referendum.[iii]

Introducerea unui sistem de vot mixt și desfășurarea unui referendum în ziua alegerilor sunt factori care disting campania electorală actuală față de cele anterioare, spun experții locali.

După cum a raportat IRI, lipsa de cunoștințe despre sistemul electoral mixt, care va fi aplicată pentru prima dată în Moldova la alegerile parlamentare din 24 februarie, poate crea confuzie pentru alegător, prin urmare autoritățile competente ar trebui să rectifice urgent situația.

Situația actuală. Cine dorește să ajungă în parlament?

Potrivit CEC, la 23 ianuarie, s-au înregistrat șapte partide politice pentru a participa la alegeri parlamentare. Printre acestea se numără Partidul Democrat, condus de oligarhul Vlad Plahotniuc, care declară direcția de dezvoltare pro-europeană, Partidul prezidențial Socialist, care pledează pentru prietenia cu Rusia și integrarea în Uniunea Economică Eurasiatică, precum și blocul de opoziție ACUM  („Сейчас”) care combină Partidul „Acțiune și Solidaritate” (PAS), sub conducerea lui Maia Sandu și „Platforma Demnitatea și Adevărul” condusă de Andrei Năstase, care promovează valorile europene.

Au mai fost înregistrate Partidul Comuniștilor, mișcarea de opoziție ”Antimafia” și ”Partidul nostru”, al cărui președinte, omul de afacere Renato Usatîi, se află din anul 2016 pe teritoriul Federației Ruse, fugind de urmărirea penală împotriva lui din Republica Moldova.[iv]

Un alt participant la cursa electorală este Partidul ”Shor”, care poartă numele președintelui Ilan Shor. Programul partidului include învățământul și medicina gratuită, creșterea pensiilor și a beneficiilor și restaurarea fermelor colective, iar Ilan Shor – om de afaceri din Rusia, primarul orașului Orhei din Moldova și soțul unei cântărețe ruse Jasmin – este printre cei acuzați în cazul furtului de 1 miliard de dolari din băncile moldovenești.

Numele acestuia apare în rapoartele detectivilor companiei americane Kroll, care au investigat cazul. În vara anului 2017, curtea de apel Chișinău l-a condamnat pe Shor la șapte ani de închisoare. Cu toate acestea, executarea sentinței a fost amânată până la verdictul instanței de recurs.

Potrivit rezultatelor unui studiu sociologic, realizat de experții societății sociologice Data Inteligente în ianuarie, socialiștii vor putea obține 45 de mandate în viitorul parlament, blocul ACUM – 25 și Partidul Democrat – 20. Există șanse ca pragul electoral de 6% să fie depășit și de partidului lui Ilan Shor. Trei deputați din partea Partidului Comuniștilor de asemenea pot intra și în parlament.[v]

Cum plebiscitul este legat de alegeri

Caracterul campaniei electorale pentru scrutinul legislativ va fi afectat de desfășurarea în aceiași zi a referendumului privind reducerea numărului de deputați în parlament, menționează doctorul științelor istorice Ruslan Shevchenko. Expertul este sigur că, alegătorii vor susține ideea, iar Partidul Democrat, care l-a inițiat, „va primi un atu foarte bun: mai puțini deputați – mai mulți bani în buget”.

Cu siguranța Socialiștii, care au fost primii care au propus reducerea numărului de deputați, vor beneficia și ei de acest lucru, a comunicat Shevchenko. El admite că Partidul Socialist o să învinuiască partidul democrat pentru că „au furat ideea lor în scopuri populiste și nu cu gânduri îndreptate spre binele poporului”.

Potrivit analistului politic Victor Ciobanu, decizia de a organiza un referendum în același timp cu alegerile parlamentare este legată de o încercare de a reduce prezența alegătorilor în secțiile de votare din afara R. Moldova. În străinătate, unde potrivit datelor neoficiale trăiesc și muncesc mai mult de un milion de moldoveni, vor fi deschise doar 125 de secții de votare. Așadar, pentru completarea buletinul referendumului ”va fi necesar de timp suplimentar, iar din aceasta cauza se vor crea cozi de așteptare, în care nu toată lumea va prefera să aștepte. Astfel că numărul voturilor pentru opoziție va fi redus”, – a spus Ciobanu într-un interviu acordat presei locale.

Lupta pentru participarea la referendumul din 24 februarie 2019

În anul 2018 a fost revizuită legea pentru consultări publice din care reiese că doar Parlamentul își rezervă dreptul de a iniția orice referendum.

Prevederile Codului electoral, coroborate cu normele constituționale în domeniul dreptului de inițiere a unui referendum, conlucrează la excluderea din art. 150 a necesității decretului prezidențial ca instrument de inițiere a unui referendum legislativ. Iar pe baza art. 88 p. (F) din Constituție, Președintele poate iniția doar un referendum consultativ.

Articol 1491 completat spune că este posibil să se inițieze un referendum consultativ pentru a se consulta populația cu privire la problemele de interes național, urmată de adoptarea unor rezoluții care să le rezolve. Cei care pot iniția un astfel de referendum sunt o treime din parlamentari, președintele țării și guvernul. Astfel, în chestiunile de interes național, un plebiscit consultativ nu poate fi inițiat prin colectarea semnăturilor de la cetățeni.[vi]

La data de 28 decembrie au fost înregistrați primii doi participanți la referendumul consultativ republican. Aceștia au fost: Partidul Democrat din Moldova care și-a exprimat opțiunea pro-referendum și Partidul Comuniștilor din Republica Moldova care s-a poziționat împotriva acestei acțiuni.[vii]

Comisia Electorală Centrală a înregistrat, sâmbătă, 26 ianuarie, încă trei concurenți ai referendumului republican consultativ din 24 februarie. Aceștia sunt Partidul Politic „Democrația Acasă”, Mișcarea Profesioniștilor „Speranța-Надежда” și Partidul Politic „Voința Poporului”. În cadrul aceleiași întâlniri, CEC a respins din nou cererea de înregistrare a Partidul politic “Casa Noastră — Moldova”.

Comisia Electorală Centrală a examinat cererea Partidului Politic „Casa Noastră – Moldova” pentru înregistrarea ca participant la referendum. În prima etapă, cererea a fost respinsă deoarece opțiunea „Boicot” nu a fost prevăzută de standardele electorale și de asemenea cererea a fost depusă de un reprezentant al părții care nu a avut autoritatea corespunzătoare pentru a face acest lucru. Atunci când reprezentanții au depus actele repetat, partidul și-a schimbat opțiunea din ”Pro” în „Împotrivă” și a depus o procura însă CEC a pus la îndoială autenticitatea documentului.[viii] [ix]

Văd intenția fermă și clară a Partidului Democrat de a nu ne da ocazia de a participa la referendum. Acest lucru este destul de logic„, a spus primul vicepreședinte al partidului „Casa Noastră – Moldova”, Alexander Roșco.[x]

Socialiștii nu se vor înregistra în calitate de concurent electorali în cadrul referendumului. Președintele Igor Dodon, lider informal al PSRM consideră că referendumul este una dintre formele cele mai bune de a organiza consultări cu poporul. Cu toate acestea, șeful statului a reamintit că ideea de reducere a numărului de deputați a fost exprimată de el anul trecut și nu a fost susținută de democrați. În plus, PDM nu a sprijinit inițiativa președintelui de a include în acest referendum problema interzicerii „migrației” deputaților de la o fracțiune la alta.

Prin urmare, Partidul Socialist nu se va înscrie ca un concurent electoral într-un referendum. Nu vom face campanie ”Pro” sau ”Împotriva” întrebărilor puse la acest referendum. Susținem ideea reducerii numărului de deputați. Lasă cetățenii să decidă singuri, pentru că aceasta întrebarea era pusă și de noi.„, a remarcat Igor Dodon.[xi]

Concluzii asupra referendumului republican consultativ din 24 februarie 2019

Referendumul republican consultativ propus a fi desfășurat în aceiași zi cu alegerile parlamentare pare a fi o strategie politică complexă care vizează interesele anumitor partide politice din R.Moldova cu scopul principal de a conserva puterea în parlament.

Conform ultimelor sondaje efectuate în R.Moldova, care au măsurat nivelul de credibilitatea a politicienilor au demonstrat că 36% de oameni au declarat că nu cred că vor vota sau nu au putut să răspundă cui acordă votul său. [xii] Cel mai popular politician din R.Moldova este Igor Dodon. Liderul Partidului ”Acțiune și Solidaritate” (PAS), Maia Sandu, se află pe locul doi, rezultă din sondajul IRI.[xiii] Așadar, implicarea populației de a participa la alegerile parlamentare ar fi o strategie, pentru a-și crește ratingurile partidelor PSRM și PDM. Acum întrebarea este următoare – ”Dacă oamenii o sa ajungă la vot, cu ce ocazie ei trebuie să ofere votul său pentru PSRM sau PDM?”. Aici intervine poziția acestor două partide, care profită dublu din toată situația creată artificial. În primul rând, cum am vorbit și mai sus, primii care au venit cu ideaa de a micșora numărul de deputați de la 101 până la 61 a fost președintele Igor Dodon, însă inițiativa lui a fost respinsă de parlament. Lucrul acesta v-a fi folosit în campania alegerilor prezidențiale pe care o desfășoară ”precoce” președintele țării. Mesajul ar fi ”…vreau să vă aduc la prosperitate, însă concurenții îmi trec drumul…”. Este evident că situația creată, v-a fi inversată și cu siguranță Partidul Socialiștilor nu dorește să se implice în referendum din cauza că motivul acestuia este monopolizarea puterii în parlament, care este de fapt și scopul PDM. Așadar, avem doi „salvatori ai R.Moldovei”, Igor Dodon și Vladimir Plahotniuc, care în realitatea se susțin reciproc.

După cum am analizat mai sus, revizuirea legii privind organizarea referendumului în Republica Moldova are și ea un scop de a acapara puterea, pentru că din momentul în care a fost exclusă nevoia semnăturii prezidențiale, decizia de a efectua un referendum cu scopul de schimbare a legislației aparține Parlamentului. Să ne aducem aminte, că la momentul de fața puterea principală în Parlament aparține PDM, care l-a suspendat pe Igor Dodon din funcția de președinte de 5 ori, pentru a putea legaliza decizii cu care nu era de acord acesta. Însă și asta era o strategie politică bine gândită cu scopul de a crește ratingul președintelui concomitent cu urmărirea scopurilor personale ale părților implicate.

Și în final, organizarea referendumului consultativ, este o etapă de pregătire și sensibilizare a populației cu schimbările care și-a propus să le implementeze PDM. Scăderea numărului de deputați la 61, înseamnă un control mai crescut asupra deciziilor cât și intrarea în parlament o să devină mai dificilă, pentru partidele mici. O să devină mai dificil, din motivul că pragul electoral de 6% v-a fi mărit. Astfel, parlamentul va deveni un club de elită aflat sub conducerea lui Plahotniuc.

Gheorghe Guminiuc


[ii] https://www.rfi.ro/politica-107785-rmoldova-referendum-odata-cu-alegerile-parlamentare-din-februarie-2019

[iii] https://ru.sputnik.md/society/20181214/23625291/milliony-referendum-skolko-potratyat-provedenie-plebistsit-moldova.html

[iv] https://www.dw.com/ru/%D0%BA%D1%82%D0%BE-%D1%81%D1%82%D1%80%D0%B5%D0%BC%D0%B8%D1%82%D1%81%D1%8F-%D0%B2-%D0%BF%D0%B0%D1%80%D0%BB%D0%B0%D0%BC%D0%B5%D0%BD%D1%82-%D0%BC%D0%BE%D0%BB%D0%B4%D0%B0%D0%B2%D0%B8%D0%B8-%D0%B8-%D0%BF%D1%80%D0%B8-%D1%87%D0%B5%D0%BC-%D0%B7%D0%B4%D0%B5%D1%81%D1%8C-%D1%80%D0%B5%D1%84%D0%B5%D1%80%D0%B5%D0%BD%D0%B4%D1%83%D0%BC/a-47220239

[v] https://www.dw.com/ru/%D0%BA%D1%82%D0%BE-%D1%81%D1%82%D1%80%D0%B5%D0%BC%D0%B8%D1%82%D1%81%D1%8F-%D0%B2-%D0%BF%D0%B0%D1%80%D0%BB%D0%B0%D0%BC%D0%B5%D0%BD%D1%82-%D0%BC%D0%BE%D0%BB%D0%B4%D0%B0%D0%B2%D0%B8%D0%B8-%D0%B8-%D0%BF%D1%80%D0%B8-%D1%87%D0%B5%D0%BC-%D0%B7%D0%B4%D0%B5%D1%81%D1%8C-%D1%80%D0%B5%D1%84%D0%B5%D1%80%D0%B5%D0%BD%D0%B4%D1%83%D0%BC/a-47220239

[vi] https://point.md/ru/novosti/obschestvo/po-novomu-zakonu-initsiirovat-respublikanskii-referendum-smozhet-tolko-parlament

[vii] https://ru.sputnik.md/politics/20181228/23876742/referendum-moldova-cec-zaregistriroval-pervykh-dvukh-uchastnikov.html

[viii] https://noi.md/ru/politika/eshhe-tri-kandidata-primut-uchastie-v-referendume-24-fevralya

[ix] https://point.md/ru/novosti/politika/tsik-zaregistrirovala-eshche-trekh-konkurentov-dlia-uchastiia-v-fevralskom-referendume

[x] https://point.md/ru/novosti/politika/tsik-zaregistrirovala-eshche-trekh-konkurentov-dlia-uchastiia-v-fevralskom-referendume

[xi] http://actualitati.md/socialisty-ne-budut-registrirovatsja-v-kachestve-jelektoralnogo-konkurenta-na-referendume

[xii] http://www.allmoldova.com/ru/news/opros-komu-iz-politikov-dovieriaiut-ghrazhdanie-moldovy

[xiii] https://deschide.md/ru/russian_news/politic_ru/28650/%D0%9E%D0%9F%D0%A0%D0%9E%D0%A1–%D0%9A%D0%BE%D0%BC%D1%83-%D0%B8%D0%B7-%D0%BF%D0%BE%D0%BB%D0%B8%D1%82%D0%B8%D0%BA%D0%BE%D0%B2-%D0%B4%D0%BE%D0%B2%D0%B5%D1%80%D1%8F%D1%8E%D1%82-%D0%BC%D0%BE%D0%BB%D0%B4%D0%B0%D0%B2%D0%B0%D0%BD%D0%B5.htm

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj

twelve − 11 =