Ambiții mari la Comrat

Vlah

Guvernatoarea Găgăuziei, Irina Vlah consideră că regiunea găgăuză trebuie să obțină un statut egal cu Transnistria în cazul reîntregirii statului Republica Moldova într-o federație. Totodată, Transnistria va lua o decizie de a se reintegra cu Republica Moldova, doar dacă Găgăuzia va fi o istorie de succes.

Irina Vlah a organizat pe 25 decembrie la o conferință în direct în care a făcut bilanțul anului 2018 și a răspuns la întrebările jurnaliștilor invitați. Printre întrebările adresate acesteia, una s-a referit la statutul Găgăuziei în cazul revenirii Transnistriei în cadrul Republicii Moldova.

Federalizarea R. Moldova, cu Tiraspolul și Comratul subiecți egali

Bașcanul (guvernatorul) a subliniat că această revenire a regiunii transnistrene va fi posibilă doar în cazul în care regiunea găgăuză va fi o istorie de succes. Totodată, ea crede că statutul Găgăuziei trebuie să fie echivalent cu cel al Transnistriei într-o republică federativă.

Nu este vorba despre unirea Republicii Moldova cu Transnistria. Transnistria trebuie să se întoarcă în familia moldovenească. Noi vorbim despre o federație. Vom lucra asupra faptului ca să avem același statut cu Transnistria. Avem foarte multe întrebări față de Guvern, foarte multe întrebări față de Parlament. Transnistria niciodată nu se va întoarce în familia noastră moldovenească până nu va avea exemplul unei istorii de succes. Dacă locuitorii din Transnistria vor vedea că Găgăuzia se dezvoltă, ei vor dori să trăiască în Moldova. Doar așa Transnistria va decide să se întoarcă”, a spus Irina Vlah.

Cum vede Dodon federalizarea

Abordarea guvernatoarei de la Comrat o completează pe cea a președintelui moldovean, Igor Dodon, care, la rândul său, promovează ideile unei federații cu doi subiecți egali, Transnistria cu circa 400 mii de locuitori și Moldova cu 2,9 milioane.

În opinia președintelui moldovean, federalizarea ar fi singura metodă validă de soluționare a conflictului transnistrean. Pentru aceasta, în opinia sa, ar trebui îndeplinite mai întâi două precondiții: statutul de neutralitate al Moldovei să fie recunoscut de actorii internaţionali la fel ca și dreptul Transnistriei la autodeterminare în cazul în care Moldova îşi pierde statalitatea, adică dacă se va uni cu România. În opinia lui Dodon, în cazul federalizării, Transnistria îşi va păstra preşedintele, parlamentul, guvernul şi chiar drapelul, comune urmând a fi doar statalitatea, frontierele, politica externă, bugetul şi sistemul bancar, iar o Moldovă neutră, în opinia lui Dodon nu va avea nevoie de armată nici pe malul drept, nici pe cel stâng al Nistrului.

Rusia revine la ideea federalizării

Trebuie de menționat, în acest context, că Igor Dodon nu promovează de capul lui această idee de federalizare, fiind observat un interes tot mai mare al Rusiei în acest sens.

În acest scenariu se înscrie și desemnarea, în luna iulie 2018, a lui Dmitrii Kozak (autorul unui alt proiect de federalizare respins de Chișinău în 2003) în calitate de reprezentant special al președintelui rus pentru dezvoltarea relațiilor economice și comerciale cu Moldova. Ziarul rusesc Nezavisimaia Gazeta scria în septembrie că această mutare a fost făcută pentru a pregăti federalizarea după alegerile parlamentare din februarie 2019. Rusia mizează pe o configurație parlamentară dominată de socialiști, care ar accepta un astfel de scenariu.

Dmitrii Kozak, ca și Putin, provine din serviciile secrete rusești, începându-și cariera în anii ’70 în GRU (serviciul de informații al armatei). Kozak a fost responsabil de proiectul de desprindere a Crimeei de Ucraina.

Proiectul său eșuat privind federalizarea Moldovei prevedea transformarea țării într-o republică federală cu un „senat” în care moldovenii și transnistrenii ar fi avut reprezentare egală. De asemenea, trupele ruse de ocupație ar fi urmat să staționeze pe teritoriul țării până în 2023. Președintele de atunci al Moldovei, comunistul Vladimir Voronin, a respins planul în ultimul moment, în timp ce Putin era deja în avion și venea în Moldova să-l semneze.

„Ucraina are în 2019 alegeri prezidențiale şi parlamentare, iar regimul Putin mizează pe faptul că Ucraina nu va riposta atunci când, în Moldova, se va încerca implementarea „planului Kozak” de federalizare, fie şi într-o nouă formulă, după care Rusia va căuta să impună acest scenariu şi Ucrainei, în cazul teritoriilor ocupate și controlate din est. Cam asta-i perspectiva pe care ne-o pregăteşte Rusia”, susține analistul politic de la Chișinău, Oazu Nantoi.

Iată că guvernatoarea de la Comrat, Irina Vlah, promovează o extindere a planului de federalizare, în care să fie acceptată ca subiect egal și autonomia găgăuză.

În Unitatea Teritorial Administrativă Găgăuzia locuiau la începutul lui 2018 circa 160 mii de persoane, potrivit Biroului Național de Statistică de la Chișinău, care populau circa 30 de sate și trei orașe. Teritoriul autonomiei nu este însă unul compact, printre localitățile ce țin de această unitate administrativă regăsindu-se și unele localități populate de moldoveni sau bulgari.

Iată că Irina Vlah se gândește la o extindere a regiunii, prin cooptarea și a localităților cu populație majoritară negăgăuză.

Va susține demersurile raionului Taraclia de a i se alătura

Ea a menționat, în cadrul conferinței menționate, că ar susține demersurile întregului raion Taraclia de a deveni parte a autonomiei. Potrivit acesteia, mai muți locuitori ai raionului Taraclia care are o populație de 43 mii de oameni, în marea lor majoritate de etnie bulgară, i-au cerut acest lucru.

„Admiteți pe viitor posibilitatea de intrare a raionului Taraclia în componența UTA Găgăuzia?” – a fost o întrebare venită din partea unui jurnalist din orașul Tvardița.

Bașcanul a spus că este foarte bucuroasă să audă asemenea demersuri și că le va susține:

„Stimați locuitori ai orașului Tvardița, nu sunteți singurii care exprimați această idee. Mulți locuitori din Corten, Valea Perjei, chiar și din orașul Taraclia mi se adresează în scris și pe cale orală că vor să intre în autonomia găgăuză. Acest lucru mă bucură, deoarece vecinii noștri, locuitorii acestor localități văd acele schimbări benefice în autonomia găgăuză, văd acea dezvoltare social-economică și probabil vor să participe la aceste procese din regiune. Există legea care stipulează foarte clar modalitatea de intrare în autonomia găgăuză. Noi suntem predispuși să susținem aceste inițiative în conformitate cu legea”, a declarat bașcanul Irina Vlah.

Ideea privind aderarea unor localități la UTA Găgăuzia nu este o noutate, aceasta a fost exprimată și mai înainte.

Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei din 1994 stabilește într-adevăr modul de intrare în componența UTA Găgăuziei a localităților. Acele localități în care etnicii găgăuzi constituie mai mult de 50% au intrat automat în componența autonomiei. Localitățile în care etnicii găgăuzi constituie mai puțin de 50% din populație pot fi incluse în componența Găgăuziei urmare a unui referendum local, efectuat la inițiativa a cel puțin o treime din alegătorii localității respective. Menționăm că, potrivit recensământului din 2014, în raionul Taraclia etnicii găgăuzi constituie 8%. În satul Valea Perjei, etnicii găgăuzi constituie 1,6%, moldovenii (românii) circa 20% iar bulgarii – 76%. În orașul Tvardița aceștia sunt mai puțini de 3%. Însă, chiar cu o minoritate de găgăuzi mai mică de 2%, aceste localități pot să decidă să adere la UTA Găgăuzia.

De menționat că Chișinăul a fost foarte loial față de minoritatea bulgară din sudul Moldovei, permițând chiar înființarea la Taraclia a Universității de Stat „Grigore Țamblac” cu predare în limba bulgară și încurajând relațiile bulgarilor moldoveni cu patria lor istorică. În toamna anului 2017 la Taraclia a fost deschis un consulat al Bulgariei. De altfel, Bulgaria participă activ la viața culturală a raionului respectiv.

Iar autoritățile de la Sofia și-au exprimat speranța că reforma administrativ-teritorială, anunțată de Chișinău în viitorul apropiat, nu va duce la distrugerea raionului Taraclia „unde se concentrează minoritatea națională bulgară”.

Dezvoltare economică dinamică pe bani europeni

Demersurile unor localități negăgăuze de a se alătura UTA Găgăuzia nu sunt chiar neașteptate, regiunea înregistrând în ultimii ani o dezvoltare economică dinamică, în cea mai mare parte datorită unor proiecte europene și investiții occidentale, implementate preferențial în regiune.

Potrivit statisticilor, bugetul Găgăuziei, începând cu anul 2015, s-a majorat practic de două ori, de la 475 până la 880 milioane MDL (aproape 45 milioane de euro). Datorită deschiderii în Găgăuzia a întreprinderii companiei „Fujikura” şi altor companii, au fost create peste 2000 de locuri de muncă. În zona economică liberă „Valcaneş” au fost create două subzone, iar volumul de investiții în aceste platforme a depășit 5 milioane de euro. Volumul investițiilor capitale în regiune a crescut din anul 2015 de 23 de ori – de la 5 până la 115 milioane de lei.

Și Turcia are în regiune o activitate ferventă. În trei ani și jumătate, Agenția guvernamentală turcă TIKA a construit pe teritoriul Găgăuziei trei obiecte cu destinaţie socială, cu o valoarea generală de peste 15 milioane euro. Uniunea Europeană realizează în Găgăuzia programele SARD (dezvoltarea agriculturii şi infrastructurii) şi SLPA (susţinerea autorităţilor publice locale) cu o valoare totală de 11,5 milioane euro.

De menționat că Găgăuzia beneficiază de mai multe proiecte sociale și economice, finanțate din fonduri europene, inclusiv din bani românești. Ideea este de a integra această regiune în restul Republicii Moldova și de a o loializa în raport cu Uniunea Europeană, populația regiunii fiind într-o proporție covârșitoare pro-rusească.

Fidelă intereselor Moscovei

De menționat că și la Comrat există o universitate de stat, însă limba de predare aici nu este găgăuza ci rusa. Totodată, minoritatea găgăuză este un promotor foarte important în R. Moldova a egalării în drepturi a limbii ruse față de limba română.

Deși proiectele europene au redus într-o oarecare măsură ostilitatea găgăuzilor față de Occident și de România, aceștia rămân în continuare votanți ai partidelor pro-rusești, în special al Partidului Socialiștilor. Iată că folosindu-se de aceste realități, guvernatoarea Găgăuziei încearcă să sporească importanța regiunii în contextul politic moldovenesc, sperând la un statut egal cu Tiraspolul și poate chiar cu Chișinăul. Este interesant în acest context rolul Occidentului și al UE, care, prin diverse proiecte economice a contribuit la dezvoltarea economică a regiunii cu scopul de a o face mai loială în raport cu valorile europene dar și față de Chișinău. Efectul, cel puțin cel văzut în momentul de față din atitudinea guvernatoarei Irina Vlah, este că aceasta încearcă să-și sporească rolul în configurarea regională, să atragă mai multe localități inclusiv negăgăuze în autonomie și să devină un pol centrifug alături de Tiraspol într-o federație moldovenească. Crearea acestui pol ar duce inevitabil, potrivit mai multor experți, la destrămarea Republicii Moldova și destabilizarea și mai mare, pe un termen  îndelungat, a situației din regiune.

Chislea Ion

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj

seven + seventeen =