A intrat România în criză?

criză

Zilele acestea s-a dovedit faptul că economia României se îndreaptă spre o acută criză. Doveziile sunt reale, sunt concrete. Urmează doar ca instituțiile abilitate să recunoască faptul că a început criza (asta doar după ce vor trece cel puțin 3 luni). Până atunci oratoria reprezentanților și strategilor guvernului nu se mai poate baza pe nimic factual. Nu se mai pot lăuda deloc cu creșteri ale economiei. De ce?

  1. Pentru că BNR a dat publicității buletinul lunar cu privire la evoluția economiei și de politică monetară pentru luna noiembrie 2018 unde sunt prezente scăderi pe majoritatea palierelor, iar acolo unde sunt creșteri, acestea sunt conjuncturale, independente de voința guvernanților de la București.

Potrivit acestui raport, ritmul anual de creștere a volumului producției industriale a încetinit în luna noiembrie 2018, până la 2,6 la sută (-0,9 puncte procentuale), decelerarea fiind localizată la nivelul industriei prelucrătoare și al celei energetice. În ceea ce privește sectorul manufacturier, dincolo de influențe conjuncturale (revizii în industria de prelucrare a hidrocarburilor și cea chimică), atenuarea până la 3,1 la sută reflectă tendința înregistrată la nivel european, regăsită mai ales la nivelul ramurilor integrate în rețelele internaționale de producție, precum cea auto și cea a echipamentelor electrice (ale căror dinamici anuale rămân însă consistente). În schimb, au existat și sectoare care au înregistrat o dinamizare a activității, notabile fiind industria metalurgică, ca urmare, însă, a manifestării unui efect de bază, industria construcțiilor metalice, în contextul unor investiții recente, dar și industria altor mijloace de transport, beneficiara unei cereri interne semnificative. Așteptările privind evoluţia pe termen scurt a activităţii au continuat să se deterioreze, indicatorul de încredere calculat de DG ECFIN coborând până la 0,4 puncte (de la 0,6 puncte în luna anterioară și o medie de aproape 1 punct în ultimele 6 luni).

În luna noiembrie 2018, indicatorii privind șomajul s-au comprimat până la cele mai mici valori consemnate după anul 2000: 3,9 la sută pentru rata BIM și 3,3 la sută în cazul ratei șomajului înregistrat. Astfel, deficitul de forță de muncă s-a acutizat, inclusiv sub presiunea emigrației unei părți importante a populației active, angajatorii continuând să reclame pregătirea inadecvată a forței de muncă disponibile la cerințele solicitate pentru posturile vacante. În aceste condiții, avansul în termeni anuali al numărului de salariați din economie și-a menținut tendința de încetinire observată de la începutul anului 2017, plasându-se la 1,5 la sută în octombrie 2018. Pentru perioada următoare, rezultatele sondajului DG ECFIN indică o perspectivă în general stabilă, extinderi ale schemelor de personal remarcându-se numai în comerț. Dinamica anuală a câștigului salarial mediu net pe economie a rămas alertă (13,3 la sută), reflectând condițiile tensionate de pe piața muncii, precum și politica salarială laxă din sectorul bugetar (cu ritmuri de aproape 20 la sută).

Rata anuală de creștere a volumului cifrei de afaceri în comerț și servicii s-a accelerat ușor în luna noiembrie, până la aproximativ 7 la sută, pe fondul menținerii avansului robust al câștigurilor salariale și al creditelor de consum. Această tendinţă a fost imprimată de bunurile durabile, ritmuri anuale mai pronunțate consemnând vânzările auto (7,6 la sută) și comerțul online (41,7 la sută); în primul caz, evoluția confirmă depășirea șocului nefavorabil indus de modificarea procedurii de testare a emisiilor la nivel european pentru autoturismele noi (începând cu 1 septembrie 2018)3, în timp ce în cazul vânzărilor online expansiunea poate fi asociată rezultatelor înregistrate de campania promoțională Black Friday, superioare celor din anul anterior. Totodată, avansul anual al încasărilor din prestări de servicii de piață a accelerat față de luna anterioară, până la 9,1 la sută, în special ca urmare a intensificării activităților HoReCa, inclusiv sub impulsul reducerii cotei TVA la începutul perioadei analizate. În schimb, o decelerare ușoară a fost consemnată pe segmentul bunurilor de uz curent, contribuția principală revenind atenuării dinamicii achizițiilor de carburanți.

Conform datelor preliminare (INS), în luna noiembrie 2018 ritmul anual de creștere a exporturilor de bunuri s-a temperat până la 2,7 la sută, diminuări fiind consemnate de majoritatea categoriilor de bunuri, pe fondul slăbirii cererii din partea sectorului manufacturier comunitar, precum şi al restrângerii temporare a ofertei în cazul industriei de prelucrare a ţiţeiului, ca urmare a lucrărilor de revizie amintite. La rândul său, dinamica

anuală a importurilor de bunuri s-a atenuat (mai ales ca urmare a evoluțiilor observate în cazul achizițiilor de bunuri intermediare), menținându-se însă la un nivel semnificativ peste cel al exporturilor (8,7 la sută).

În aceste condiții, deficitul comercial (calculat conform metodologiei BPM6) cumulează 13,2 miliarde euro în primele 11 luni, fiind superior cu aproximativ 8 la sută celui înregistrat pe ansamblul anului anterior. În luna noiembrie 2018, rata anuală de creștere a preţurilor producţiei industriale pentru piaţa internă a decelerat până la 5,8 la sută (-1,2 puncte procentuale), evoluția fiind imprimată de grupa bunurilor energetice (-4,0 puncte procentuale, până la 11,6 la sută). Factorul determinant a fost corecția amplă suferită de cotația internațională a petrolului, indusă de creșterea producției (Rusia, SUA și Arabia Saudită) și de semnalele de încetinire a cererii globale. În cazul prețurilor celorlalte mari grupe industriale, modificările au fost marginale.

Rata anuală a inflației și-a continuat parcursul descendent și a ajuns la 3,43 la sută în noiembrie 2018 (de la 4,25 la sută în luna octombrie), reintrând în interiorul intervalului de variație asociat țintei staționare (2,5 la sută ±1 punct procentual). O contribuție importantă a venit din partea disipării efectului statistic al influențelor nefavorabile care au condus la majorarea prețurilor din perioada similară a anului 2017 la carburanți, la unele produse alimentare (unt, carne, ouă), precum și la tutun. Totodată, perioada curentă a fost marcată de ieftinirea combustibililor, în linie cu scăderea cotației țițeiului Brent, și a prețurilor fructelor, antrenată de oferta amplă de citrice disponibilă pe piața europeană. De asemenea, rata anuală a inflaţiei de bază CORE2 ajustat și-a accentuat traiectoria descendentă până la 2,6 la sută (-0,2 puncte procentuale), ca urmare a aprecierii în termeni lunari a monedei naționale față de euro și a manifestării unor efecte de bază favorabile pe segmentul produselor alimentare procesate amintite mai sus.

2. Pentru că instituția responsabilă cu statistica, INS (aflată în subordinea PSD), a încercat să îndulcească rezultatele investigației statistice cu privire la trendul economiei pentru ianuarie-martie 2019, menționând că există o relativă stabilitate a activității în industrie și servicii precum și o relativă stabilitate a numărului de salariați în aceste sectoare, în timp ce se va înregistra o creștere a preșurilor în construcții și comerțul cu amănuntul.

Industria prelucratoare

În cadrul anchetei de conjunctură din luna ianuarie 2019, managerii din industria prelucrătoare preconizează pentru următoarele trei luni, relativă stabilitate a volumului producţiei (sold conjunctural +1%). Activitățile care vor înregistra tendință de creștere sunt cele de fabricare a produselor din cauciuc și mase plastice (sold conjunctural +18%) și cele de fabricare a produselor farmaceutice de bază și a preparatelor farmaceutice (sold conjunctural +17%).

Referitor la numărul de salariaţi se estimează relativă stabilitate, soldul conjunctural fiind de -2% pe total industrie prelucrătoare.

Pentru preţurile produselor industriale se prognozează creștere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural +9%).

Construcţii

Potrivit estimărilor din luna ianuarie 2019, în activitatea de construcţii se va înregistra pentru următoarele trei luni, scădere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural -13%). Managerii estimează, de asemenea, scădere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural -11%).

În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii se preconizează creștere a acestora (sold conjunctural +16%).

Comerţ cu amănuntul

În sectorul comerţ cu amănuntul managerii au estimat pentru următoarele trei luni, tendinţă de scădere moderată a activităţii economice (sold conjunctural -9%). Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra relativă stabilitate (sold conjunctural -5%).

Angajatorii prognozează pentru următoarele trei luni creștere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +9%).

Pentru următoarea perioadă, managerii societăţilor comerciale estimează creștere a preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural +21%).

Servicii

Conform estimărilor din luna ianuarie 2019, cererea de servicii (cifra de afaceri) va cunoaşte relativă stabilitate în următoarele trei luni (sold conjunctural +4%).

În sectorul de servicii se estimează relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural +5%).

Conform opiniei managerilor, preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor vor avea tendinţă de creștere moderată (sold conjunctural +10%)

3. Pentru că unii primari au trecut la acțiune, chiar din PSD, cum este cazul primarului din Bistrița, care a decis să taie salariile personalului Primăriei pentru anul 2019, acestea rămânând la nivelul lui 2018, în timp ce alții amenință Guvernul cu grevă dacă nu le sunt luate în calcul doleanțele cu privire la bugetele locale.

Conform AGERPRES, cei aproximativ 800 de angajaţi ai Primăriei municipiului Bistriţa vor avea salariile brute reduse, începând cu această lună, în urma unei decizii luate într-o şedinţă extraordinară a Consiliului Local, la iniţiativa primarului Ovidiu Creţu.

Primarul social-democrat al Bistriţei a motivat că doar în acest fel va putea plăti angajaţilor indemnizaţia de hrană, devenită obligatorie în baza prevederile art.36 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului României nr. 114/2018, privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene.

“Am propus Consiliului Local o reducere a salariilor tuturor angajaţilor din primărie, astfel încât să păstrăm veniturile de anul trecut, din 2018. Deci salariul din 2019, plus indemnizaţia de hrană, va fi egal cu venitul din 2018. Influenţa care ar fi în plus, dacă nu am face această reducere, ar fi undeva la 4 milioane de lei, ceea ce este greu de suportat, şi am făcut-o având în vedere faptul că angajaţii Primăriei municipiului Bistriţa au salarii bune, comparativ cu alte municipii similare din România. (…) Am calculat de aşa natură salariile încât pe anul 2019 nimeni să nu piardă, faţă de veniturile de anul trecut”, a declarat Ovidiu Creţu.

Sindicaliştii din primărie au anunţat că vor ataca această hotărâre a Consiliului Local în contencios administrativ.

Conform OUG 114/2018, indemnizaţia de hrană se va acorda în perioada 2019-2020, proporţional cu timpul efectiv lucrat într-o lună.

Ovidiu Creţu a respins varianta propusă de sindicaliştii din primărie, de a fi comasate anumite servicii şi direcţii şi redus numărul personalului cu funcţii de conducere, astfel încât să nu fie nevoie de o astfel de tăiere a salariilor brute.

4. Pentru că în plină criză de imagine, criză bugetară, ministrul de finanțe este supărat pe faptul că la ședințele Consiliului Europei, miniștrii de finanțe din alte state vin cu avionul personal în timp ce el călătorește cu TAROM.

În loc de concluzie …ȚARA ARDE ȘI BABA SE PIAPTĂNĂ.

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj

four × 2 =