Moldova în 2019 riscă să nu aibă resurse pentru a îndeplini promisiunile electorale

bursa

Pe fundalul unei creșteri economice relativ bune în 2018, alimentate de remiteri, comerțul extern și majorarea veniturilor populației  în mare parte din rațiuni preelectorale, în 2019 Republica Moldova ar putea să se confrunte cu dificultăți în a îndeplini promisiunile. Îndatorarea statului, în primul rând cea internă ar putea crește considerabil iar, conform unui scenariu pesimist, ar putea urma și o majorare a TVA.

Centrul analitic Expert-Grup de la Chișinău a făcut publică analiza evoluției macroeconomice a Republicii Moldova în 2018 și o prognoză pentru anul viitor, în care urmează să se producă două scrutine, cel parlamentar din 24 februarie și cel local, care va avea loc, cel mai probabil, în septembrie-octombrie.

Estimările prealabile ale experților arată că produsul intern brut al  Moldovei a crescut cu o rată cuprinsă între 4,2% și 4,6%, pe o bază largă care a inclus practic toate sectoarele esențiale. Oferta internă a fost în mare parte antrenată de formarea brută de capital fix, grație investițiilor cu tentă electorală (dar există probleme privind calitatea și durabilitatea creșterii) și de avansarea consumului final al gospodăriilor casnice.

Consumul s-a datorat majorării veniturilor din salarii și prestații sociale și de creșterea mai temperată a prețurilor. Sectorul extern a avut, însă, un impact mult mai mare asupra dinamicii economice interne.

Veniturile remise de emigranți, au continuat să crească însă mult mai lent, apropiindu-se momentul când trendul ar putea să se schimbe spre reducere. Merită de remarcat că, în structura geografică a transferurilor, în anul 2018 zona UE pentru prima dată a devansat statele CSI (40% față de 33%).

Principala componentă a cererii – consumul gospodăriilor casnice – a crescut cu circa 4,2%, finanțată de venituri mai mari din aproape toate sursele. În particular, veniturile din salarii au crescut cu circa 3,8%

Creșterea ocupării   bărbaților cu 2,6% și, mai ales, a femeilor cu 9,2%,  reculul ratei șomajului până la minimuri istorice de 3% pentru femei și 3,9% pentru bărbați, au sporit și mai mult veniturile generale ale populației.

În general, ocuparea în agricultură crește constant pe parcursul ultimelor 5 ani, un fenomen ce comportă conotații economice ambivalente.

Cum ”Drumuri bune pentru Moldova”, ar putea avea un impact economic negativ

După o perioadă de stagnare de câțiva ani, în 2018 am constatat și o încălzire a procesului investițional. S-a evidențiat o creștere substanțială, de circa 9%, a Formării Brute de Capital Fix, dar, sub aspectul calității, această creștere nu este univocă. Pe de o parte, se observă o creștere plăpândă a investițiilor private, cu doar 1,5%. Aceste investiții ale privaților reprezintă preponderent înlocuirea capitalului depreciat.

Creșterea este în cea mai mare măsură determinată de programele de investiții publice, unele dintre care, cum ar fi programul „Drumuri Bune pentru Moldova”, fiind implementate pe nepregătite și lăsând impresia că pentru Guvern contează mai mult procesul, decât rezultatul.

În final, o bună parte din programul de investiții publice realizat în 2018 ar putea să se dovedească a fi nu altceva decât o risipă de resurse, care nu va ridica capacitatea productivă a economiei și, pe termen mediu, va pune presiuni și mai mari pe finanțele publice și, în ultimă instanță, pe contribuabili.

Reformele de liberalizare fiscală și pomenile electorale ar putea conduce la sporirea îndatoririi statului

În 2018 Guvernul a beneficiat de creșterea accelerată a veniturilor bugetare, dar prin schimbările de politică fiscală și noile angajamente bugetare și-a șubrezit pozițiile pentru următorul an. În primele 9 luni ale anului 2018, veniturile totale ale bugetului public național au crescut cu 11 %, iar veniturile scontate pentru întregul an vor depăși cu 2,3% cele aprobate în versiunea inițială a bugetului. Chiar dacă granturile și împrumuturile externe au fost ratate, în cea mai mare parte, acestea au fost compensate cu creșterea mai mare a veniturilor fiscale și nefiscale.

Însă în toamna lui 2018 Guvernul a adoptat un pachet de reforme fiscale și instituționale cu impact negativ asupra veniturilor pe termen scurt (chiar dacă impactul net este pozitiv pe termen mediu și lung), asumându-și și noi obligații de cheltuieli cu efect imediat. Ele nu vor avea un impact negativ major în 2018, dar situația ar putea fi diferită în 2019. Accentuarea dezechilibrelor fiscale, pe fundalul diminuării asistenței externe, ar putea crește nivelul de îndatorare a statului.

Ce urmează în 2019

În scenariul optimist, experții anticipează o creștere a PIB-ului de 5,2%, iar scenariul pesimist mizează pe o creștere de 3,5%.

Indiferent de scenariu, veniturile populației vor crește în expresie reală, atât datorită creșterii salariilor reale, cât și datorită programelor mai generoase de protecție socială. Ascensiunea veniturilor va alimenta cheltuielile de consum ale gospodăriilor casnice (+5,6% în scenariul optimist și +4,3% în scenariul pesimist), cheltuieli care, de partea cererii agregate, vor rămâne un motor esențial al creșterii economice. Expansiunea creditară va susține consumul gospodăriilor casnice, dar în 2019 ar putea să apară semne de supra-îndatorare a unor categorii ale acestora. Exporturile vor crește cu 8,7% în cazul optimist și cu 7,7% în cel pesimist. Importurile vor crește robust, pe o bază mai înaltă decât exporturile.

Este destul de probabilă o accelerare a procesului investițional. În scenariul pesimist se așteaptă o creștere de 6,5% a investițiilor în active imobilizate, creșterea fiind mai mare în cazul celor private decât publice. În scenariul pozitiv, creșterea scontată este de circa 8,5%, antrenată într-o mare măsură de investițiile publice (+11,5%), dar și de expansiunea mai solidă a celor private (+8%).

Oricum, după o lungă perioadă de restrângere a activității investiționale, aceste rate de creștere trebuie văzute ca nesatisfăcător de mici, sub potențialul oferit de resursele acumulate de sectorul financiar și de firme și sub necesarul economiei în ansamblu.

Industria va crește robust, proiecțiile pentru ambele scenarii fiind destul de apropiate (4,9% versus 4,3%).

Creșterea agriculturii va fi cuprinsă între 4,1% în scenariul negativ și +7,2% în cel pozitiv, în funcție de evoluțiile climatice.

Impozitele pe produs (TVA, accize, tarife vamale) vor avea o contribuție netă pozitivă la PIB, creșterea acestora reflectând, într-o mare măsură, materializarea efectelor politicii fiscale mai relaxate.

Experții prognozează o inflație în creștere până la nivelul de 5,7% cel mult.

Primele impresii privind bugetul propus pentru anul 2019 este că acesta este unul echilibrat, dar numai la nivel de proiect. Proiectul se bazează pe ritmuri prea optimiste de creștere a unor categorii de venituri, iar contextul politic (urmând să aibă loc cel puțin două exerciții electorale) ar putea determina asumarea unor noi obligații de cheltuieli bugetare curente. Atât scenariul optimist, cât și cel pesimist, al prognozelor arată încasări de venituri la bugetul public național mai mici decât prognozează autoritățile – minus 700 milioane de lei moldovenești în  prognoza optimistă și minus 3,1 miliarde în cea pesimistă.

Ratarea asistenței externe, dar și neîncasarea veniturilor planificate din impozite și taxe va conduce, probabil, la accesarea de către Guvern a împrumuturilor adiționale de pe piața internă sau chiar posibilitatea majorării anumitor impozite, inclusiv TVA.

Până la urmă, ne putem aștepta că menținerea în limite a deficitului bugetar se va realiza din contul reducerii cheltuielilor legate de investiții: în ultimii ani, pe bază repetată serviciile în domeniul economiei au înregistrat unul dintre cele mai slabe nivele de execuție. Categoriile de cheltuieli care au fost realizate practic în totalitate au fost cele cu tentă socială: ocrotirea sănătății, învățământ, protecție socială etc.

Temperarea creșterii la nivel mondial pe fundalul unei multitudini de riscuri

Pe planul riscurilor externe, majoritatea surselor de prognoză economică globală sunt în acord cu faptul că în anul 2018 creșterea economică globală a atins nivelul maxim. Perspectivele anului 2019 arată, la moment, mai puțin optimist decât la începutul 2018. Deși politicile fiscale și monetare în principalele economii ale lumii încă favorizează creșterea, resursele guvernelor și băncilor centrale nu sunt fără limită. Se conturează riscuri noi de natură geopolitică și geo-economică, care subminează atât cererea, cât și oferta globală. Înrăutățirea relațiilor chino-americane au dezechilibrat întregul sistem de relații comerciale multilaterale și umbresc perspectivele comerțului global în 2019. Neclaritatea privind maniera în care se va produce Brexit-ul și tensionarea relațiilor dintre Comisia Europeană și Guvernul Italiei în legătură cu proiectul de buget italian – care nu respectă condițiile de convergență ale uniunii monetare europene – adaugă și mai multă incertitudine în Europa.

În Rusia, febra evenimentelor sportive se stinge în mod natural, iar sancțiunilor economice occidentale nu li se mai vede capătul. Instabilitatea din Orientul Mijlociu, tensionarea relațiilor iraniano-americane, implozia Venezuelei riscă să trimită cotațiile petrolului la noi înălțimi, și asta în timp ce prețurile la produsele cerealiere și alimentare de bază sunt mai degrabă în descendență. Această corelație negativă între cotațiile globale ale petrolului și cele ale produselor alimentare ar putea să acționeze ca un foarfece al prețurilor pentru agriculturii moldoveni care va tăia și mai mult din marja profitabilității și așa destul de mică.

Incertitudini politice pe plan intern ar putea duce la măsuri de stabilizare bugetară nepopulare

Climatul politic din anul 2019 rămâne o mare necunoscută, cu implicații asupra economiei reale și asupra echilibrului bugetului public național. Dacă alegerile parlamentare derulează în mod neconcludent, aceasta ar putea să tensioneze situația sociopolitică generală, impunând firmelor mai multă precauție în planurile investiționale, iar gospodăriilor casnice – moderarea apetitului consumist. Totodată, mizele politice mari pe care le prezintă alegerile, atât naționale, cât și locale, ar putea determina Guvernul și autoritățile publice locale să-și asume noi obligații bugetare, greu de intuit la momentul redactării acestei publicații. Aceasta ar putea să amplifice și mai mult deficitul estimat. Finanțarea acestui deficit, într-un climat sociopolitic și economic mai tumultos, ar putea fi mult mai costisitoare. Totodată, există tot mai multă claritate că asistența  macrofinanciară a UE nu va fi reluată în prima jumătate a anului 2019 și, din considerente tehnice, există mari riscuri să nu fie reluată nici până la sfârșitul anului.

Cumularea tuturor factorilor și riscurilor ar putea impune următorului Guvern să adopte măsuri de stabilizare bugetară nepopulare. Aceste măsuri ar putea include reducerea unor cheltuieli curente și capitale, majorarea unor taxe și impozite sau contractarea unor volume și mai mari de împrumuturi pe piața internă, cu consecințe negative pentru creditarea de către bănci a economiei reale.

Chislea Ion

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj

sixteen − 7 =