Ambasadorul României la Chișinău, acuzat că ar face jocul oligarhului Vladimir Plahotniuc

electorală

Susținerea de către România, împreună cu Ungaria, în disonanță cu restul Uniunii Europene, a guvernului de la Chișinău, condus din umbra de oligarhul Vladimir Plahotniuc, a reintrat în atenția opiniei publice din Republica Moldova. Se întâmplă după ce ambasadorul român la Chișinău Daniel Ioniță a justificat această susținere în cadrul unui interviu pentru postul de radio Europa Liberă.

Acesta a menționat că România a blocat raportul critic al Consiliului Afaceri Externe al UE la adresa guvernului moldovean pentru că nu a vrut să lase Bruxelles-ul să fie atras în campania electorală din R. Moldova.

Nu vrem ca UE să se implice într-o dezbatere de politică internă din RM

Este decizia Bucureștiului, pentru că deciziile respective au fost rezultatul unor analize aprofundate care au fost făcute la București. Ce pot să vă spun este ceea ce v-am spus mai devreme. Noi am considerat că momentul actual nu a fost unul oportun și mai mult nu dorim să lăsăm Uniunea Europeană să fie atrasă, inclusiv prin astfel de concluzii, în campania electorală, care, ne place sau nu ne place, noi simțim că deja a început la Chișinău. Noi credem că acele concluzii nu ar fi avut neapărat o valoare adăugată în sensul în care ne dorim să obținem sprijin pentru Uniunea Europeană. Noi nu dorim să prejudiciem imaginea Uniunii Europene în Republica Moldova tocmai prin a atrage Uniunea Europeană într-o dezbatere pe politica internă.”, a menționat Ioniță.

Declarația ambasadorului Ioniță vine pe fundalul unor semne de întrebare privind relațiile excelente pe care le are guvernul de la București cu executivul din Republica Moldova tocmai în momentul în care Uniunea Europeană aplică măsuri punitive autorităţilor de la Chișinău. Amintim că aceasta a amânat în cursul anului curent acordarea unui ajutor macrofinanciar și a redus din suportul bugetar din cauza deteriorării statului de drept și a democrației în Republica Moldova. Comisarul Johannes Hahn vorbea despre patru lucruri grave care s-au întâmplat în acest sens: anularea rezultatelor alegerilor locale din Chișinău, lipsa unei justiții independente, represaliile împotriva opoziției, presiunea asupra jurnaliștilor și monopolizarea mass-media.

Europarlamentar român: Ambasadorul României la Chișinău este lacheul lui Plahotniuc

În acest context, europarlamentarul Cristian Preda consideră că ambasadorul României la Chișinău, Daniel Ioniță, ar reprezenta mai mult interesele liderului Partidului Democrat din Moldova, Vladimir Plahotniuc, decât pe cele ale României. „Ambasadorul a ținut să arate că e lacheul lui Plahotniuc. El nu mai poate reprezenta statul român. Ar trebui rechemat de la post”, a declarat Cristian Preda pentru Cotidianul.md.

Europarlamentarul criticase anterior și decizia ministrului român de Externe, Teodor Meleșcanu, de a bloca acest raport al Consiliului Afaceri Externe al UE, solicitând atunci și o intervenție din partea președintelui Klaus Johannis.

Mai mult, Preda a făcut o legătură și între faptul că fundația „Edelweiss” a lui Vladimir Plahotniuc a sponsorizat recepția organizată de către Ambasada României la Chișinău de Ziua Națională și decizia Bucureștiului, de a bloca documentul în cauză.

Tot tabloul ăsta arată ca și cum românitatea duce un război cu Uniunea Europeană

Și analistului politic Dan Dungaciu, în cadrul unei emisiuni de la postul Digi 24 despre interesele Rusiei în regiune și felul în care Kremlinul încearcă să destabilizeze Europa, menționa că este iresponsabil girul pe care România îl dă actualei puteri de la Chișinău.

România, stat european, stat euroatlantic. Și acest lucru cred că cineva trebuie să-l spună un pic mai apăsat în statul acesta. Și nu pentru că deja au venit voci de la Chișinău spunând: Bucureștiule, nu vă mai implicați în politică de partea ăstora, pentru că aceia nu sunt guvernarea, aceia reprezintă un melanj, un amestec foarte, foarte pervers între președintele Dodon și Guvern, care împreună, proiectul lor, după părerea mea, este indubitabil un proiect rusesc, pentru că este un proiect strategic. Proiectul de soluționare a conflictului înghețat din regiunea transnistreană este un proiect rusesc fără doar și poate. Eu nu știu dacă România face asta deliberat sau, cum să spun, în România e foarte greu să distingi între prostie și ticăloșie în ultima vreme. Ce fac ei acum – girează un proiect care este sută la sută rusesc. Soluționarea problemei transnistrene are ca țintă principală nu Republica Moldova, ci Ucraina. E prea mult consens în statul ăsta pe Republica Moldova! Cine face politica pe Republica Moldova în statul român? Guvernul, Președinția, ce instituții fac politica externă a statului român? Cine pune pe masa oficialilor textul ăla în care se spune: trebuie să susținem necondiționat Republica Moldova, în condițiile în care UE în acest moment a tăiat toată finanțarea și tu blochezi, cu Ungaria? E o chestiune care ar merita să fie discutată mai mult, ține de securitatea cel puțin națională”, a declarat Dungaciu.

În același timp, analistul Iulian Fota a făcut o paralelă între ce se întâmplă la Chișinău și București în ultima vreme cu referire la acuzațiile de trădare ce au fost exprimate de puterea de la Chișinău în raport cu opoziția moldovenească proeuropeană și de către PSD în raport cu președintele român Klaus Johannis, care au acuzat la Bruxelles derapajele antidemocratice ale guvernelor celor două state.

Deocamdată, orice ar face, Ungaria și Polonia rămân niște țări occidentale. (…) Grav este că lucrurile astea se petrec nu numai în România. În aceleași timp și aproape cu argumente identice, chestiunea asta se întâmplă și în Republica Moldova. Adică tot tabloul ăsta arată ca și cum românitatea în ansamblu duce un război cu Uniunea Europeană. Noi, România, ne certăm cu Uniunea Europeană, la Chișinău – o parte importantă din populația românească, evident, manipulată, prost informată etc și condusă de unii în mod intenționat – se opune Uniunii Europene, adică toată această suprapunere, toată această coincidență… Deocamdată, cele două tabere se ajută una pe cealaltă. Ne-am opus la Bruxelles sancțiunilor europene – justificate, după părerea mea – împotriva Republicii Moldova, într-o colaborare foarte interesantă cu Ungaria”, a spus Iulian Fota.

Efectele susținerii guvernării antidemocratice de la Chișinău

Relația României cu Republica Moldova, a puterii și opoziției de la București și a societății civile românești în raport cu evoluțiile de la Chișinău, au un spectru extrem de vast, de la susținerea necondiționată a guvernării din cel de-al doilea stat românesc până la blamarea acesteia.

Firește, susținerea vine din partea Guvernului de la București și a Partidului Social Democrat de la guvernare, care, într-o oarecare măsură, preia experiența Partidului Democrat din Moldova, aflat de trei ani unilateral la guvernare.  Din acest punct de vedere lucrurile sunt clare, guvernanții de la București nu pot să condamne practicile antidemocratice și de suprimare a statului de drept atâta timp cât ei înșiși sunt acuzaţi că urmează aceleași practici.

Și invers, cei ce condamnă abuzurile deopotrivă ale puterii de la Chișinău și a celei de la București, este firesc să se alieze și să se susțină reciproc.

Însă din punctul de vedere al geopoliticii lucrurile sunt interpretate diferit. O parte din experți, inclusiv români, sunt de părere că anularea oricărei susțineri din partea României dar și din partea UE a guvernării de la Chișinău, ar arunca Republica Moldova în brațele Rusiei.

Pe de altă parte, criticii sunt de părere că tocmai această atitudine binevoitoare față de abuzurile puterii declarate prooccidentale și europene de la Chișinău, ar face jocul Rusiei. Prin sfidarea oricăror norme democrate și a statului de drept, puterea de la Chișinău, care continuă să se declare adeptă a valorilor europene, nu face decât să discrediteze aceste valori și să toarne apă la moara propagandei rusești, care are prilejul să acuze Uniunea Europeană de ipocrizie și de duble standarde, odată ce susține o guvernare profund antidemocratică în Republica Moldova. Din această cauză Uniunea Europeană s-a distanțat destul de mult de autoritățile moldovene și a declarat prin oficialii săi că va continua să promoveze proiecte de consolidare a regiunilor și a societății civile moldovenești și mai puțin a puterii centrale.

În această ordine de idei se integrează și raportul critic al Comisiei Europene față de Republica Moldova, cel pe care România și Ungaria nu l-au susținut, blocând aprobarea lui.

Fundația lui Plahotniuc, sponsor al evenimentului dedicat Centenarului Marii Uniri

În ce-l privește pe ambasadorul Daniel Ioniță, acesta este acuzat de o loialitate exagerată față de la puterea de la Chișinău, în spatele căreia stă oligarhul Vladimir Plahotniuc.

Ultima taxare a ambasadorului din partea societății civile s-a produs după recepția dată de către acesta cu prilejul Zilei Naționale a României, când printre sponsorii evenimentului s-a numărat și fundația Edelwiess a lui Vlad Plahotniuc.

Recepția, organizată la un hotel din centrul Chișinăului, a avut câteva sute de invitați, de la politicieni la jurnaliști și oameni de cultură. La intrare, pe lângă imagini cu România la Centenar, se proiectau și sponsorii evenimentului și prima din listă era chiar fundația lui Plahotniuc.

Activitatea Edelweiss, chiar de la apariția sa este privită de către societatea civilă moldovenească drept un instrument de spălare a imaginii liderului PDM, Vlad Plahotniuc, una din cele mai contestate personalități din Moldova. Această fundație duce și o campanile masivă de corupere a electoratului în preajma alegerilor, oferind așa numitele pomeni electorale oamenilor nevoiași.

Afișarea numelui fundației lui Plahotniuc printre sponsorii evenimentului dedicate Centenarului Marii Uniri a trezit nemulțumiri printre mulți invitați, unii dintre ei părăsind hotelul după doar 10-15 minute.

Această nemulțumire și plecare a unor invitați ar trebui să atragă atenția autorităților de la București. Acestea trebuie să identifice căile necesare pentru a se realinia direcției adoptate de către Comisia Europeană față de evoluția situației de la Chișinău. Doar printr-o asemenea atitudine imaginea României în segmentul activ al societăţii moldoveneşti va putea rămâne una relevantă.

În final, relația dintre guvernanții actuali de la Chișinău și cei de la București depășește cadrul unei colaborări obișnuite dintre două state frățești. Această amiciție arată mai mult a colaborarea dintre două grupări, care se mențin la guvernare prin abuzuri și practici antidemocratice. Pentru a supraviețui ele nu pot nicidecum să accepte rigorile europene în ce privește democrația și statul de drept. Și dacă în România, membră a NATO și UE aceste derapaje pot fi reparate cu timpul, pentru Republica Moldova ar putea însemna reintrarea masivă în sfera de influență a Rusiei și, prin urmare, îndepărtarea și mai mare de spațiul civilizațional occidental.

Chislea Ion

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj

nine + two =