Stare de război la hotarele Moldovei și României. Subtexte și consecințe

Ucraina

Președintele Ucrainei a cerut introducerea stării de război pentru 30 de zile în regiunile ce se învecinează cu Rusia, Marea Neagră și regiunea separatistă din stânga Nistrului. Aceasta se va extinde în regiunea Odessa, învecinată la gurile Dunării cu România, și vecina la sud și est cu Republica Moldova. De asemenea, și în regiunea Vinița, situată în nord-estul Moldovei este instituită starea de război.

Starea de război se va încheia la jumătatea lunii decembrie. La începutul lunii decembrie voi face un proiect de decizie privind data alegerilor prezidențiale în parlament. Conform Constituției, aceste alegeri ar trebui să aibă loc la 31 martie 2019.

libris.ro
Datoria noastră comună este de a proteja Ucraina. Apărarea Ucrainei nu este numai apărarea teritoriului și a echipamentului militar. Aceasta este în primul rând protecția oamenilor. Trebuie să fim pe deplin pregătiți pentru orice acțiune a vecinului nostru agresiv, dezechilibrat și destul de previzibil” a spus președintele Ucrainei în ședința parlamentului de la Kiev, care a votat cu o majoritate largă instituirea legii marțiale.

Amintim că situația din Marea Neagră s-a tensionat rapid duminică (25 noiembrie) după ce trei nave ucrainene au fost capturate de forțele militare ruse în Strâmtoarea Kerci, care face legătura între Marea Neagră și Marea Azov. Rușii au deschis focul asupra navelor ucrainene, rănind șase membri ai echipajelor. Incidentul de securitate a fost condamnat de UE, NATO și România, toate cerând restabilirea liberului acces al Ucrainei în apele sale teritoriale din Marea Azov.

În noaptea de duminică spre luni, președintele ucrainean Petro Poroșenko a cerut Parlamentului instaurarea legii marțiale pentru 60 de zile, însă luni (26 noiembrie) a redus termenul la 30 de zile.

Ce urmărește Rusia?

Expertul Armand Gosu spune că, în primul rând, Rusia încearcă să controleze rutele maritime care duc spre și dinspre cele două porturi importante din sudul Ucrainei, la Marea Azov, orașele Berdiansk și Mariupol. În acest fel, se afectează serios situația economică, socială în regiune, generând pierderi de milioane de euro economiei locale. Deja au dispărut mii de locuri de muncă în regiunile Donețk și Zaporojie. Și așa cum alegerile prezidențiale și cele parlamentare se apropie, o criză socială și politică în sudul Ucrainei ar fi un coșmar pentru președintele în exercițiu, care vrea să obțină un nou mandat.

În al doilea rând, potrivit expertului, blocarea intrării și ieșirii din Marea Azov va afecta serios poziția Ucrainei de exportator de cereale. Deja, construcția de către ruși a podului peste strâmtoarea Kerci a făcut ca navele de clasă superioră să nu mai poată intra în Marea Azov, iar transportul cerealelor să se facă pe vapoare de dimensiuni corespunzătoare care să permită trecerea pe sub acest pod. Această situație afectează prețul cerealelor ucrainene pe piața internațională.

„E clar încă din vara anului 2014, că din punct de vedere strategic, Putin e interesat de cucerirea unui culoar terestru care să lege Rusia de Crimeea, o fâșie de pământ de 50 km de litoral, cât să construiască o autostradă și o linie de cale ferată. Asta presupune să ocupe și cele două orașe porturi, Berdiansk și Mariupol; mai ales ultimul este important și din punct de vedere economic, nu doar strategic”, menționează Gosu în cadrul unui interviu pentru Contributors.ro.

Pe de altă parte, el nu crede că va urma un atac terestru pentru cucerirea orasului Mariupol.

În acest moment Putin nu-și poate permite luxul unei ofensive în Donbass, directă sau indirectă, prin intermediari mercenarilor, deoarece riscă o nouă repriză de sancțiuni. Rusia este afectată serios de sancțiunile occidentale deși propagandiștii Kremlinului neagă acest fapt. În plus, scăderea prețului la petrol reprezintă o lovitură dură pentru economia rusă, fiind astfel afectate încasările la bugetul de stat al Federației Ruse. Dacă prețul va rămâne pentru mai multe luni sub 60 dolari barilul, Rusia ar putea să aibă serioase probleme financiare.

Pornind de la cauzele declanșării conflictului, Rusia nu avea niciun drept, potrivit acordurile bilaterale să pretindă că i s-au încălcat apele teritoriale.

Și asta, deoarece Marea Azov e mare interioară, împărțită între Rusia și Ucraina. Există două acorduri bilaterale în acest sens. Primul în 1993, privește pescuitul. Al doilea, semnat după zece ani, în 2003, se referă la cooperarea în folosirea în comun a Mării Azov și Strâmtorii Kerci. Documentele nu operează cu concepte de tipul ape teritoriale, zone economice exclusive. Ocuparea Crimeei a schimbat situația. Mai multe nave militare ucrainene din Crimeea au fugit atunci în Marea Azov și au pus bazele flotei ucrainene de aici. La rândul ei, Rusia și-a creat o flotilă în Marea Azov și a întărit flota Mării Negre dar și trupele de grăniceri. Al doilea moment important, după anexarea Crimeei, a fost construcția podului peste strâmtoarea Kerci.

Odată cu inaugurarea podului în luna mai 2017, vasele de mare tonaj nu mai au acces în această mare interioară. Ce a făcut Rusia odată cu construirea podului echivalează cu o încălcare a Convenției ONU asupra dreptului mării. Însă, în afară de Ucraina, atunci n-a protestat nimeni împotriva acestei încălcări.

Iar abuzurile din partea rusă au urmat. Grănicerii ruși au început să oprească navele, fără nici un fel de explicații, le întârziau de la 2 la 12 zile, sub pretextul unor inspecții, provocând pierderi economice. Kievul a continuat să protesteze, însă state din UE și NATO, care doresc restabilirea relațiilor bune cu Rusia nu au reacționat.

Cum explică Rusia aplicarea forței

Rusia răspândește narativul că Ucraina nu a atenționat Rusia despre manevrele acelor vase, care erau foarte periculoase și care s-au desfășurat în apele rusești afirmând că navele ucrainene ar fi violat granițele Rusiei. Însă nu este vorba despre ape rusești, filmările arată că nu era vorba despre manevre periculoase iar Ucraina nu avea de ce să ceară voie Rusiei să intre în propria mare interioară. Alte informații potrivit cărora ucrainenii n-au răspuns somației sau că pe navele respective erau spioni din serviciile secrete ucrainene aflați în misiune, nu sunt întărite cu dovezi. Anchetați de ruși, marinarii ucrainieni ar fi recunoscut și dat detalii despre misiunile respective.

La nivelul celor mai înalte autorități de la Moscova se insinuează că incidentul este o provocare regizată de Poroșenko pentru a instaura legea marțială și anula alegerile prezidențiale programate pentru 31 martie 2019. De asemenea, se mai insinuează că incidentul a fost pus la cale de americani.

Alegerile vor avea loc în termen

Însă, deși vorbea inițial despre starea de urgență pentru 60 de zile, în Rada Supremă (parlamentul ucrainean), președintele Poroșenko a redus la 30 de zile legea marțială pentru că astfel se pot desfășura alegerile prezidențiale la termenul stabilit, la 31 martie.

Poate că președintele încearcă să trezească ceva simpatie suplimentară prin felul în care rezolvă criza din Azov. Nu cred că introducerea legii marțiale o să-l ajute prea mult, în campania electorală, în fața principalului contracandidat Iulia Timoșenko. Cunoscând istoria recentă a Ucrainei, mă tem că electoratul de acolo, extrem de suspicios, ar putea să-l penalizeze pe președinte, dacă va exista cel mai mic indiciu că a încercat să manipuleze politic în favoarea sa acest incident”, menționează expertul Armand Gosu.

C.I.

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj

fifteen − nine =