Bugetul moldovenesc pentru 2019: nu mai vin bani din Occident, Chișinăul se împrumută în China și Belarus

bugetul de stat

Autoritățile de la Chișinău se așteaptă ca în 2019, Bugetul de Stat al Republicii Moldova să crească în același ritm ca și în anul curent pe fundalul unei răciri a relațiilor cu Occidentul, legarea unor parteneriate la nivel financiar cu Belarus și China, o relaxare fiscală și continuarea pardigmei economice bazate pe consum și remitențe.

Proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2019 a fost votat vineri, 23 noiembrie în Parlamentul de la Chișinău, în prima lectură.

libris.ro
Ministerul Economiei se așteaptă la o creștere de patru la sută

Acesta se bazează pe o prognoză macroeconomică, potrivit căreia Produsul Intern Brut (PIB) în termeni reali va fi în creștere cu patru la sută față de anul 2018.

Conform estimărilor, în anul 2019, veniturile bugetului public național vor fi în creștere cu 9,4% față de anul curent, iar cheltuielile cu 9,7%. Deficitul bugetar va atinge nivelul de 2,7% din PIB față de 2,6% în acest an.

Totodată, se estimează că exporturile vor crește în anul 2019, cu circa 13,1%, iar importurile cu 9,4%. Fondul de remunerare a muncii se va majora în valori nominale cu 9,4%.

Creșterile de venituri datorate Vămii și Fiscului se epuizează

Potrivit ministrului Finanțelor, Octavian Armașu veniturile bugetului de stat vor fi de 42,12 mld lei moldovenești, cu o creștere față de cel din acest an de 5,2 mld sau 14,1%. 88,6% din venituri vor proveni din încasările din impozite și taxe, cu o creștere față de anul curent cu 12,6%. Intrările de granturi pentru susținerea bugetului și pentru proiectele finanțate din surse externe, se prognozează a fi în sumă de 1,96 mld. lei.

Cheltuielile bugetului de stat pe anul 2019 se prevăd în sumă de 47.664,2 mil.lei, cu o creștere de 5.679,7 mil.lei sau cu 13,5 % față de cheltuielile prevăzute pentru anul 2018.

De remarcat că, în premieră, Guvernul a aprobat bugetul de stat pentru anul viitor până la intrarea în campania electorală. Cutuma de până acum era ca, în an electoral, bugetul să fie dezbătut și votat după desfășurarea de alegeri legislative.

Veniturile la buget vor crește similar cu 2018, însă cu mult mai puțin decât în 2017.

Anii 2017 și 2018 au reprezentat, de fapt, o perioadă de recuperare după criza din 2015 și 2016.

Creșterea din 2017 s-a datorat în mare parte Vămii, iar în 2018 Fiscului. Altfel spus, nu a fost condiționată de o creștere robustă a economiei ci de o administrare fiscală și vamală mai bună dar și de sporirea importului și, implicit, a volumului taxelor vamale colectate.

În 2017 s-au înregistrat venituri mai mari decât cele planificate cu 2,6 miliarde de lei. Exact același lucru se va întâmpla și în 2018. Și acest fapt se datorează inclusiv îmbunătățirii administrării fiscale grație unei reformări a cadrului fiscal implementată mai mulți ani la rând cu suportul unor structuri și țări occidentale.

Relaxări fiscal care vor reduce veniturile

Un element pe care trebuie să-l menționăm sunt ratările pe care le va avea bugetul. Este vorba de două miliarde de lei. Vorbim de bugetul asigurărilor sociale unde a fost redusă contribuția la 18,5% de la 23,5%. Aceasta va duce la diminuarea bugetului asigurărilor sociale cu 1,2 miliarde de lei.

O altă ratare este impozitul pe venit a persoanelor fizice, cota care a fost plafonată la 12% pentru toate categoriile de contribuabili. Aceasta se datorează în cea mai mare pare majorării cotei neimpozitate. În prezent persoanele fizice plătesc cu 25-30% mai puțin față de cum era până la reforma fiscală. Respectiv, Bugetul Public pierde cam 800 milioane de lei. Impozitul pe venit al persoanelor fizice este destinat mai mult autorităților publice locale, din acest motiv circa 500 milioane de lei vor fi ratări ale bugetelor locale”, explică expertul Veaceslav  Ioniță de la IDIS Viitorul.

Douăzeci la sută din cheltuieli se preconizează a fi acoperite din împrumuturi și granturi. Pentru anul viitor, autoritățile planifică să împrumute nouă miliarde de lei dintre care cea mai mare cotă o reprezintă împrumuturile externe – 4,5 miliarde de lei față de 5,6 miliarde lei în 2018.

Răcirea relațiilor cu Occidentul s-a soldat cu cel mai mic sprijin financiar nerambursabil din ultimii 15 ani

În 2018, pentru prima dată executivul nu va reuși să împrumute din exterior nici jumătate din suma pe care a mizat inițial. Și asta, din cauza răcirii relațiilor cu structurile occidentale, în primul rând cu Uniunea Europeană, care a sistat un împrumut de 100 milioane de euro.

Dacă nu se va reuși restabilirea relațiilor cu partenerii externi va fi problematic de acumulat și cei 4,5 miliarde de lei. Al doilea lucru sunt granturile, care sunt planificate la aproape două miliarde de lei. În 2018 a fost planificată suma de 2,8 miliarde de lei însă în primele nouă luni s-au acumulat doar 200 milioane, cea ce ne face să credem că până la finele anului suma primită va fi de maxim 500 milioane de lei – minimul ultimilor 15 ani. În lipsa finanțărilor externe în 2018, Guvernul a apelat activ la împrumuturi interne.”, susține Ioniță.

Pentru 2019 expertul anticipează dificultăți în ce privește atragerea a trei miliarde de lei sub formă de granturi și împrumuturi externe. Această gaură va fi acoperită ca și în 2018 de împrumuturi interne majorate și colectări suplimentare de impozite și taxe. Contextul este unul favorabil deoarece sistemul bancar  înregistrează un exces de lichiditate fără precedent. Depozite în lei și valută  atrase de băncile moldovenești ajung la 61 miliarde de lei, însă creditele acordate înregistrează un volum de aproape două ori mai mic – 34 miliarde de lei.

Împrumuturi din interior, de la Belarus și China

Cu 27 miliarde de lei liberi, aflați pe conturile băncilor pentru anul viitor Guvernul planifică împrumuturi de pe intern la 2,5 miliarde de lei, deși suma ar putea fi majorată la 3,5 – 4,5 miliarde de lei. Și în premieră, pentru anul viitor au fost incluși în listă doi parteneri noi de la care Republica Moldova va primi 744 milioane de lei. Este vorba de China (644 milioane de lei) și Belarus (100 milioane de lei)”, spune Veaceslav Ioniță.

În concluzie, și Legea Bugetului pentru anul viitor demonstrează îndepărtarea tot mai insistentă a autorităților de la Chișinău de Uniunea Europeană și căutarea la fel de insistentă a unor noi parteneri, care să acorde sprijin inclusiv financiar.

C.I.

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj

twenty − ten =