Agricultura românească scrie istorie în 2018

agricole

România înregistrează, în acest an, cel mai bun rezultat agricol din istorie. Producția record de grâu și porumb plasează cifra de afaceri din agricultură aproape de nivelul de 8 miliarde de euro, afirmă experții de la KeysFin, într-o analiză privind evoluția business-ului din acest sector.

Datele Ministerului Agriculturii arată că producţia de grâu din acest an este mai mare cu 200.000 de tone faţă de anul trecut, depăşind 10 milioane de tone, iar cea de porumb ar urma să se situeze între 14,5 şi 15 milioane tone, comparativ cu doar 11,8 milioane de tone cât va recolta Franţa. Asta înseamnă că România va prelua coroana de cel mai mare producător european de porumb, arată estimările Asociaţiei Generale a Producătorilor de Porumb (AGPM). Și la orz şi orzoaică, România a avut o producţie bună, mult mai mare ca anul trecut.

libris.ro
Potrivit analiștilor de la KeysFin, performanța spectaculoasă din sectorul agricol se datorează investițiilor majore din acest sector.

S-au făcut investiții semnificative în optimizarea fluxurilor de producție, de la folosirea unor semințe performante la eficientizarea și modernizarea lucrărilor de întreținere a culturilor și recoltare mecanizată, inclusiv prin monitorizarea prin satelit. Din multe puncte de vedere, agricultura românească a făcut pași uriași spre modernizare, iar efectele se văd în recoltele tot mai mari, de la an la an”, afirmă analiștii KeysFin.

În agricultura românească activează în prezent aprox. 12.727 de companii specializate în cultivarea plantelor, care au generat, anul trecut, peste 64% din totalul afacerilor din agricultură.

Cu creșterea animalelor se ocupă peste 3247 de firme (29% din totalul cifrei de afaceri ), iar în sectorul activităților agricole mixte activează 1272 companii, care asigură 7,6% din totalul business-ului din agricultură.

Potrivit datelor KeysFin, afacerile din agricultură au crescut cu 20,7% în 2017 față de 2013 și cu 6,8% față de 2016, la nivelul de 35 miliarde de lei, iar pentru 2018, se estimează depășirea nivelului de 36 miliarde de lei.

Rezultatele excelente de producție pentru grâu și porumb ar urma să contribuie semnificativ la acest rezultat record, temperat însă, din păcate, de problemele majore din sectorul creșterii animalelor, acolo unde pesta porcină a afectat semnificativ afacerile producătorilor și distribuitorilor”, afirmă experții.

Dincolo de criza pestei porcine, cert este că interesul pentru agricultură este tot mai mare în rândul investitorilor. Dovadă că numărul firmelor a crescut cu peste 7% față de 2013, la 17.246.

Mai mult, în primele 7 luni din 2018 s-au înființat 1450 de companii noi (avans de 27% față de aceeași perioadă din 2017), dar au dispărut aproape 6500, cu 33% mai multe decât în primele luni din 2017.

Agricultura românească se află în plin proces de consolidare, dovadă că în piață au avut loc, în ultimii 2-3 ani, foarte multe fuziuni și achiziții. Sunt investitori străini, în principal, care au preluat mari suprafețe de terenuri și ferme, oferind suportul logistic care a permis dezvoltarea acestor recolte record, în ciuda problemelor cu seceta”, au mai spus aceștia.

Numărul angajaților din agricultură a crescut 6% față de 2013, la 85.400, dar a scăzut cu 2% față de 2016. Interesant este și faptul că, în 2017, costul mediu per angajat a crescut mult mai rapid decât productivitatea muncii, cu 63,4% față de 2013 și cu 18% față de 2016, la 3540 lei per angajat. Productivitatea  muncii din acest sector a marcat, anul trecut, un avans de 14% față de 2013 și de 9% față de 2016.

Și în acest sector, ca și în alte domenii ale economiei, criza acută de forță de muncă își spune cuvântul. În acest context, tot mai multe firme au mizat pe soluțiile integrate, procesul de tehnologizare a agriculturii accentuându-se și mai mult”, explică analiștii.

Cine face jocurile în agricultura românească

Potrivit datelor KeysFin, cele mai mari afaceri din agricultura românească sunt realizate în județele Timiș (2,85 miliarde de lei), Călărași (2,54 miliarde de lei), Constanța (1,93 miliarde de lei), Buzău și Satu Mare cu afaceri de câte 1,6 miliarde de lei fiecare.

Topul cultivatorilor este condus de AGRO-CHIRNOGI SA, cu afaceri de 880,6 milioane de lei în 2017. Compania este urmată de PROMAT COMIMPEX SRL (541,5 milioane lei), PLANTAGRO-COM SRL (439,7 milioane lei), AGRICOST SA (359,2 milioane lei) și WINE SOLUTIONS NETWORK SRL (284,2 milioane lei).

În top 5 crescători de animale, SMITHFIELD ROMANIA SRL se află pe primul loc, cu afaceri de 920,1 milioane lei, urmată de TRANSAVIA SA cu 531,5 milioane lei, AGRISOL INTERNATIONAL SRL (291,5 milioane lei), AVICOLA BUZĂU SA (264,3 milioane lei) și AVICARVIL SRL (159,3 milioane lei)

Blocajul financiar și accesul limitat la finanțare, marile probleme ale agriculturii

Datele KeysFin mai arată, totodată, că sectorul agricol nu este scutit de provocări, de la accesul dificil la finanțare la efectele blocajului financiar.

De exemplu, numărul companiilor în insolvență din sector  a crescut cu peste 15%, la 389 de companii în primele luni din 2018, semn că multe companii nu au resursele financiare să reziste dificultăților din lanțul financiar.

Analiza KeysFin arată că după construcții și industria extractivă, agricultura este al treilea domeniu ca perioadă medie de plată a datoriilor curente (297 zile în 2017) așadar mult peste media economiei (161 de zile în 2017).

Agricultura se află tot pe locul trei, după activitățile profesionale și construcții, la perioada medie de încasare a datoriilor (165 de zile în 2017), din nou peste media economiei (90 de zile în 2017).

Sunt semne că multe dintre companii, mai ales IMM-urile din acest sector, suferă acut de subfinanțare. Datoriile comerciale au crescut cu 37% față de 2013 la 13,3 miliarde de lei în 2017. Relevant este și faptul că datoriile restante către furnizori au crescut cu 8,8% față de 2013, la 3,66 miliarde de lei. Din această sumă, peste 1,44 miliarde de lei reprezintă restanțe de peste un an, care reprezintă 54% din total, față de doar 40% cât erau în 2013. În același timp ponderea facturilor neplătite într-o perioadă de peste 30 de zile a scăzut de la aproape 25% în 2013 la 12%, adică la 327 milioane de lei în 2017”, explică analiștii.

Chiar dacă, pe ansamblu, evoluţia sectorului este una pozitivă, încheierea unui contract de furnizări de servicii, de achiziţie de seminţe, îngrăşăminte, servicii de întreţinere etc., poate genera un blocaj financiar în măsura în care firmele nu se informează suficient în privinţa partenerilor de afaceri”,spun analiştii de la KeysFin.

În etapa de semnare a contractului, de stabilire a condiţiilor şi de plată, este esenţială consultarea unor rapoarte de bonitate şi/sau de grup înainte de acordarea creditelor comerciale şi stabilirea termenelor de plată . Iar în perioada post-semnare devine necesară monitorizarea clienţilor pe diferite surse, de la Centrala Incidenţelor de Plăţi, la datele din Buletinul Procedurilor de Insolvenţă, schimbările de acţionari şi administratori etc.”, au mai spus analiştii de la KeysFin.

Pericolul agriculturii intensive

Potrivit datelor ONU, dacă în anul 1960, de pe suprafața cultivată a unui hectar de teren se hrăneau doi oameni, în anul 2030, de pe același hectar, agricultura va trebui să hrănească 5 oameni.

Cum populaţia globului creşte în fiecare zi cu 200.000 de oameni, până în anul 2050, producția agricolă va trebui să crească cu 70-100% pentru a hrăni cei peste 9 miliarde de oameni la nivel global.

Cultivarea intensivă, folosind tehnologii care solicită la maxim potenţialul pământului, trebuie privită însă cu mare atenție, afirmă analiștii de la KeysFin.

Într-o analiză anterioară vorbeam de faptul că exploatarea fără limite a terenurilor ar putea afecta semnificativ suprafaţa agricolă fertilă, pericolul deşertificării fiind unul foarte mare”, au mai spus aceștia.

Evoluţia cifrei de afaceri din sectorul agricol demonstrează că România are un potenţial semnificativ, iar viitorul arată excelent pentru acest sector de activitate.

Experţii spun că, în aceste condiţii, este evident nevoie de tehnologii şi soluţii moderne pentru combaterea dăunătorilor, bolilor şi buruienilor, mai ales în contextul în care presiunea factorilor climatici asupra ecosistemelor agricole este tot mai mare. Pentru a rămâne competitivi pe piaţă, fermierii români trebuie să apeleze la ultimele tehnologii şi soluţii.

Trebuie să evităm tentaţia de a produce mult, ignorând posibilele efecte asupra mediului şi ecosistemelor. Avem nevoie de o agricultură responsabilă, care să rămână profitabilă şi generaţiilor viitoare”, afirmă experții.

Agricultura foloseşte, în prezent, 70% din resursele globale de apă dulce, iar 40% din suprafaţa agricolă mondială suferă de efectele fenomenului de eroziune. Datele Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) arată că, în fiecare secundă, pierdem o suprafaţă agricolă echivalentă unui teren de fotbal, iar până în anul 2050, patru miliarde de oameni vor locui în ţări cu deficit de apă.

Nici România nu este scutită de pericolul deşertificării. Potrivit datelor Oficiului pentru Studii Pedologice, peste 1000 de hectare sunt acoperite de nisip în fiecare an, procesul de eroziune şi deşertificare fiind cel mai evident în sudul Câmpiei Române, Dobrogea şi Sudul Moldovei.

Iar datele IPCC (Comitetul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice) arată că o treime din teritoriul României, aproximativ 7 milioane de hectare, şi 40% din suprafaţa agricolă se află în zone cu risc de deşertificare.

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj

4 × two =