Relația Ucraina-Ungaria, pe ape și mai tulburi

ucraina

Relațiile dintre Kiev și Budapesta s-au înrăutățit semnificat în ultimul an, o concluzie la care au ajuns ambele tabere. Măsurile și practicile la limita legii, ori dincolo de ea, atitudinile revanșarde și cascada discursurilor tăioase la adresa preopinenților, uneori cu caracter ușor amenințător, probează această stare de fapt. În acest context, afirmațiile că fiecare dintre părți va căuta o soluție reciproc avantajoasă, nu mai sunt deloc convingătoare. Nu din altă cauză, dar pe plan intern fiecare conducere anunță că nu va face compromisuri, pe când, pe plan internațional și mai ales în prezența unor oficiali de rang înalt ai UE sau NATO, ambele tabere promit să comunice și să depună eforturi pentru a ajunge la un consens asupra punctelor divergente. Asistăm la un tangaj între extreme, dar fără măsuri concrete de împăcare, nici de o parte, nici de cealaltă.

Între 3 și 4 octombrie, la Bruxelles,  a avut loc întâlnirea NATO la nivelul miniștrilor apărării. Dar nu mai e deloc surpinzător faptul că nici de această dată reprezentantul Ucrainei nu a putut lua parte, din cauza veto-ului Ungariei. Budapesta a transformat blocarea participării părții ucrainene la întâlnirile ministeriale ale NATO într-o constantă, ca formă de constrângere/șantaj în disputa bilaterală. Motivul utilizării dreptului de veto a fost același cu cel invocat în rândurile precedente: prevederile articolului 7 din noua lege a educației.

libris.ro
În aceeași perioadă,  apare o înregistrare în care este surprins momentul când la Consulatul maghiar din Beregovo (Beregszász), Ucraina, cetățeni ucraineni depun jurământul pentru obținerea pașaportului maghiar. Incidentul conduce la decizia Kievului de a-l expulza pe consulul maghiar implicat, măsură la care Budapesta a răspuns în oglindă.

La câteva zile distanță, în Rada ucraineană a fost adoptat, la o primă lectură, un proiect de lege care, dacă trece de a doua lectură în formula prezentată, și apoi este promulgat, ar reduce semnificativ libertatea minorităților naționale de a-și folosi limba maternă în activitățile culturale publice, media, reviste și ziare. Acest draft contribuie la alimentarea disensiunilor dintre cele două capitale, riscând să dubleze miza acceptări de către Budapesta a oficialilor Ucrainei la întâlnirile ministeriale ale NATO.

De cealaltă parte, ministrul de externe a Ucrainei, Pavel Klimkin, încearcă să convingă partea maghiară de necesitatea legii educației. Nu doar el, ci și ministrul educației, fac apel constant la faptul că elevii de etnie maghiară, care studiază doar în maghiară, vor avea probleme foarte mari de integrare pe piața muncii din Ucraina, după finalizarea studiilor preuniversitare:

Sunt absolut convins că poziția actuală a Budapestei asupra (legiilor prin care se caută consolidarea) limbii (ucrainene) dăunează cu adevărat maghiarilor ucraineni. De exemplu, care sunt perspectivele pentru copiii din Berehove dacă nu pot să lege două propoziții în limba națională (ucraineană) la părăsirea școlii?[i].

După incidentul de la Consulatul maghiar au avut loc mai multe episoade care au contribuit la menținerea stării de tensiune dintre Budapesta și Kiev. Cazul ”Mirotvoreț”, pancarte publicitare și o campanie online  compun acest registru.

”Mirotvoreț” (Pacificatorul).  După sursele prezentate pe site-ului oficial, Mirotvorets este o organizației non-guvernamentală independentă, înființată de un grup de oameni de știință, jurnaliști și experți. Organizația se ocupă de găsirea dovezilor în cazurile delictelor care pun în pericol securitatea națională a Ucrainei (și a lumii), securitatea umană și dreptul internațional, activitate desfășurată sub o formă jurnalistică și științifică. Același site înregistrează o listă neagră cu persoane de diferite naționalități, care prin natura acțiunilor sau a discursurilor ar reprezenta o amenințare la adresa suveranității și integritatății teritoriale a Ucrainei. Budapesta consideră lista respectivă ”lista morții” și a acuzat conducerea de la Kiev de complicitate în întocmirea unei liste de aproape 300 de persoane din regiunea Transcarpatia, care, fie ar avea dublă cetățenie, fie dețin funcții în administrația locală. Pe aceeași listă a fost adăugat și ministrul de externe a Ungariei, Peter Szijjarto. Ministrul ungar sublinează faptul că acele liste conțin date personale care nu pot fi obținut din surse publice, ci sunt înregistrate și cunoscute doar de sursele guvernamentale, printre care și serviciile secrete. De aici și implicarea autorităților de la Kiev în alcătuirea listelor. De cealaltă parte, autoritățiile ucrainene neagă categoric colaborarea cu sau susținerea acelui ONG.

Pancarte publicitare care incită la ură

În data de 20 octombrie, în regiunea Transcarpatia, pe mai multe pancarte publicitare a fost expusă imaginea a trei lideri ce aparțin comunității maghiare și cu mesajul ”Să-i stopăm pe separatiști”. Ministrul de externe, Pavel Klimkin, a comentat incidentul, pe care l-a catalogat drept o provocare, ai cărei titulari vor trebui găsiți, condamnați și aflat cine stă în spatele acțiunii lor[ii]. În asentiment cu Klimkin, Șeful Administrație Regionale Zakarpatia, Hennady Moskal, a descris acele afișe drept ”provocări primitive ale serviciilor secrete rusești”. De cealaltă parte, organizațiile maghiare din regiune au susținut faptul că acest incident reprezintă încă o dovadă a ”campaniei anti-maghiare” din Ucraina, arată Unian.info.

Campanie de strângere de semnături pentru deportarea etinicilor maghiari din Transcarpatia.

Pe site-ul oficial al Parlamentului Ucrainei ar fi apărut o petiție de strângere de semnături pentru deportarea etnicilor maghiari din Transcarpatia. La apariția acestor informații, ministrul de externe al Ucrainei a ținut să precizeze că asemenea campanii cu așa-zise deportări sunt ”mituri idioate” care se răspândesc nestingherit în mediul online:

Încă o dată am explicat: să nu vă faceți griji, deoarece există astfel de mituri idioate care circulă: Toți care au cetățenie dublă vor fi deportați. Cine vor fi deportați?  Din ce cauză?  Nu vor fi lăsați să treacă granița și altele. Și iată, o parte din astfel de mituri se răspândesc în mass-media … Noi afirmăm în mod clar: respectați toate legile ucrainene. Dacă dubla cetățenie nu este prevăzută de legislația ucraineană, această lege trebuie respectată, dar nimeni nu va fi pedepstit pentru dubla cetățenie[iii]”.

Reactivarea bazei militare ucraineane în Transcarpatia și exerciții militare aproape de granițele cu Ungaria

În luna martie 2018, consiliul local din orașul Beregovo a votat repunerea în funcțiune a bazei militare existente aici. Budapesta a reacționat imediat, spunând că o asemenea măsură sugerează faptul că Ucraina vede în rezidenții maghiari din oraș o amenințare[iv]. La acea dată, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe din Ucraina a indicat faptul că din cauza provocărilor tot mai multe care au loc în regiunea transcarpatiană este nevoie de creșterea măsurilor de securitate[v].

În prima jumătate a lunii octombrie, în vestul Ucrainei, la aerodromul Starokonstantinov, s-a desfășurat exercițiul militar aerian, Clear-Sky 2018,  la care au participat, alături de forțele militare și forțele aeriene ucrainene, forțe aeriene ale mai multor state membre NATO, printre care și România. De asemenea, ca preambul la acest exercițiu internațional, forțele armate și aeriene ucrainene au simulat un răspuns la scenarii de război, în diferite părți ale Ucrainei. Una dintre locații exercițiului a fost foarte aproape de granița cu Ungaria. În acest context, Budapesta s-a arătat indignată de mișcarea de forțe aproape de granițele sale, punând sub semnul întrebării adevăratele intenții ale conducerii de la Kiev, după ce în prealabil au luat în considerare reactivarea bazei militare de la Beregovo. Șeful Statului Major al Forțelor Armate din Ucraina, Victor Mujenko, a declarat că acea simulare ”mai întâi de toate, se referă la capacitatea de a răspunde în mod adecvat amenințărilor din partea Federației Ruse. Vorbim despre protejarea comunicațiilor noastre, despre un posibil răspuns la amenințări, inclusiv în vestul țării[vi].

Numirea unui reprezentant special care să se ocupe de cooperare transfrontalieră

Un alt punct fierbinte al relațiilor bilaterale l-a reprezentat decizia Budapestei de a crea un post ministerial special responsabil cu dezvoltarea  comunității maghiare din regiunea Transcarpatia. Anunțul părții maghiare a atras criticile vehemente ale conducerii de la Kiev, care a considerat înființarea acestui post o ingerință în afacerile interne ale Ucrainei, o amenințare la adresa suveranității naționale a Ucrainei. Însă, cu ocazia Forumului de Securitate găzduit de capitala Poloniei, Pavel Klimkin și Peter Szijjarto, și ei participanți, au anunțat că au căzut de comun acord ca (măcar) titlul acelui post să fie modificat. În plus, ministrul de externe ucrainean a anunțat că Ucraina, la rându-i, ia foarte în serios înființarea unui post care să se ocupe de cooperarea transfrontalieră și apărarea intereselor ucrainenilor din Ungaria:

Decizia (de a schimba titlul) va fi oficializată săptămâna viitoare. Aceasta va fi publicată în sursele maghiare relevante, în conformitate cu legislația maghiară. Am convenit ca după schimbarea titlului, noi, în ministerul nostru, să creăm, de asemenea, o poziție, poate că nu una similară, dar care să se ocupe de cooperarea transfrontalieră. În al doilea rând, am discutat în detaliu despre cum Ungaria ar putea face mai multe pentru comunitatea noastră în Ungaria.[vii]

Între timp, ca urmare a acelorași discuții purtate de omologii celor două state, Peter Szijjarto a anunțat că Ungaria a propus încheierea unui acord prin care să fie asigurată protejarea drepturilor comunității maghiare, ca parte a ”reconstruirii încrederii între cele două țări”. Szijjarto a declarat că Pavel Klimkin a promis că propunerea părții maghiare va fi analizată și că se va căuta o soluție concretă, cu ocazia următoarei întâlniri bilaterale programate pentru data de 7 decembrie, la Milano[viii].

Acestea sut cele mai recente elemente ale unui peisaj politic instabil și tensionat dintre Budapesta și Kiev. Cu alegerile prezidențiale și parlamentare din Ucraina, programate pentru primăvara, respectiv, toamna anului viitor, multe schimbări pozitive nu sunt așteptate să se întâmple la nivel politic și diplomatic între cele două state. Conducerea politică actuală de la Kiev mizează, în ultima perioadă, pe o agenda naționalistă, care vine uneori, chiar, pe o logică confruntațională în plan extern, în virtutea logicii capitalizării electoratului pentru următoarele alegeri. Aceeași logică este urmată de o bună bucată de timp de către regimul Orbán pe relație cu Ucraina, dar și cu România, o strategie care încearcă să mascheze alte probleme.  Guvernul de la Budapesta se confruntă cu nemulțumirea populației cu privire la decizia regimului de a scoate Universitatea Central Europeană de pe teritoriul Ungariei și cu adoptarea unei legi, la fel de contestată, prin care se reduce semnificativ libertatea adunărilor civile și a manifestărilor. De cealată parte, președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, și coaliția de guvernare se confruntă cu grave probleme de imagine și popularitate, riscând să nu câștige alegerile prezidențiale și parlamentare. Din pricina acestor probleme, ambele tabere promovează o agendă naționalist-populistă, a cărei concept central este protejarea identității naționale și a elemetelor derivate din aceasta. Aici, pot fi observate cu ușurință conceptul de ”Ungaria dincolo de granițe, Bazinul Carpatic” agresiv promovat de regimul Orban în ultimii patru ani și sentimentul de insecuritate perpetuu perceput și diseminat în discursuri de către oficialii de rang înalt ai Ucrainei. Noutatea, din ultimii ani, este că acest sentiment de insecuritate nu se mai rezumă la Rusia, ci amenințările pot proveni și din alte puncte cardinale, sub diferite forme.

Apogeul tensiunilor dintre Ucraina și Ungaria este rodul aplicării, în timp, a unor strategii și tactici politice discreționare, măsuri și poziționări ce anunță consecințe de durată și care pentru moment se prezintă sub forma unui joc de sumă zero la care nu renunță niciuna dintre tabere.

Moldovan Anton


[i] https://www.unian.info/politics/10296642-klimkin-budapest-s-position-on-language-harms-ethnic-hungarians-in-ukraine.html?utm_source=unian&utm_medium=related_news&utm_campaign=related_news_in_post

[ii] https://www.unian.info/politics/10306377-provocative-billboards-spotted-in-zakarpattia-amid-row-with-hungary.html

[iii] http://bucpress.eu/politica/-ministrul-de-externe-de-7740

[iv] https://www.nytimes.com/2018/10/05/world/europe/ukraine-hungary-ethnic-languages.html

[v] https://www.unian.ua/politics/10049786-mzs-rozmishchennya-viyskovih-na-zakarpatti-ye-vnutrishnoyu-spravoyu-ukrajini.html

[vi] https://www.reuters.com/article/us-ukraine-crisis-army/ukraine-needs-azov-sea-base-to-counter-new-russian-threat-military-chief-idUSKCN1MB2I8

[vii] https://www.unian.info/politics/10311270-mfa-ukraine-to-create-cross-border-post-amid-hungary-row.html?utm_source=unian&utm_medium=related_news&utm_campaign=related_news_in_post

[viii] https://hungarytoday.hu/szijjarto-hungary-proposes-to-ukraine-pact-on-minority-protection/

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj

ten − one =