Guvernarea lui Plahotniuc, tot mai ostilă unionismului. Ce se urmărește de fapt?

guvernarea

Dacă până acum recent Mișcarea Unionistă era tolerată de către guvernarea de la Chișinău, în ultimele câteva luni s-a produs o schimbare radicală. După ce au obstrucționat Marșului Unirii acum o lună, autoritățile de la Chișinău au impus zilele trecute interdicția intrării în Republica Moldova a liderului unionist George Simion.

Președintele Acțiunii 2012, George Simion, a fost expulzat luni noapte din Republica Moldova și declarat persona non grata pentru o perioadă de cinci ani.

libris.ro
Persona non grata pentru cinci ani

După ce i s-a permis trecerea graniței și a realizat o emisiune la postul unionist 10TV, George Simion a fost reținut fără a i se comunica vreun temei, a fost urcat cu forța într-un automobil fără numere distinctive ale statului, a fost lovit și apoi escortat la vama Leușeni. Liderul unionist s-a aflat numai pentru câteva ore la Chișinău și la momentul la care a fost reținut de angajați ai Biroului de Migrație și Azil ieșea din oraș și se îndrepta spre România. Pe Calea Ieșilor, în apropiere de sectorul de poliție Buiucani, mașina în care George Simion se afla a fost trasă pe dreapta de un automobil de poliție cu girofar, pentru ca imediat după aceea să apară și o mașină din care au coborât mai multe persoane îmbrăcate în negru, dintre care două purtau însemnele Biroului de Migrație și Azil. Acestea l-au informat pe Simion că are interdicție de intrare pe teritoriul RM pentru o perioadă de 5 ani și l-au obligat să părăsească mașina cu care se deplasa și să urce în a lor, agresându-l fizic”, se spune în declarația Mișcării Platforma Unionistă Acțiunea 2012.

Continuare a evenimentelor de acum o lună

Este un nou atac al autorităților de la Chișinău asupra mișcării unioniste după ce, la finele lunii august acestea au obstrucționat intrarea pe teritoriul Republicii Moldova a marșului unionist, început la 1 iulie la Alba Iulia și care trebuia să se încheie la Chișinău pe 1 septembrie. Atunci, după două zile de protest la graniță, tinerilor unioniști li s-a permis totuși să-și continue drumul pe teritoriul Republicii Moldova, însă fără liderul lor, George Simion, care a primit interdicție pentru o lună de a intra pe teritoriul republicii.

Atitudinea ostilă a autorităților a continuat în timpul mitingului de pe 1 septembrie din Chișinău, atunci poliția blocând deplasarea spre Piața Marii Adunări Naționale a trei autobuze, care însoțeau marșul, foarte importante pentru desfășurarea de mai departe a acțiunii. Așa cum unioniștii au încercat să protesteze, încercând la un moment dat să blocheze o stradă de la marginea Chișinăului, poliția a aplicat forța, luându-i pe protestatari pe sus, printre care și pe deputatul român Constantin Codreanu. Presiunile poliției au continuat, forțându-i pe tinerii unioniști să încheie acțiunea iar cetățenii români, participanți la Marșul Unirii, au fost expulzați în seara de 1 septembrie din Republica Moldova.

În fața unui efectiv al poliției, care depășea de câteva ori numărul manifestanților din seara de 1 septembrie, liderii Marșului Unionist au decis să se conformeze cerințelor poliției fără a opune rezistență.

Este de menționat că partidele moldovenești de opoziție, atât  cele declarate unioniste cât și cele declarate proeuropene, nu au condamnat vehement reprimarea acțiunii din 1 septembrie.

Mai mult, în mediul electoratului pro-românesc și pro-european, au apărut o serie de speculații, răspândite de propagandiștii acestor partide, potrivit cărora evenimentele respective ar fi fost regizate de liderii organizațiilor unioniste și poliția moldovenească, la indicațiile partidului de guvernământ din Republica Moldova, Partidul Democrat.

Jurnaliști unioniști, demiși pentru că s-au supus cenzurii

Iată că la o lună de la evenimentele din 1 septembrie, liderul informal al mișcării tinerilor unioniști, George Simion este expulzat repetat din Republica Moldova, fiindu-i aplicată și o interdicție de intrare în țară pentru o perioadă de cinci ani. Mai mult, tot pe 1 octombrie, jurnaliștii postului unionist de televiziune TV10, unii dintre ei și activiști civici ai organizațiilor unioniste, au demisionat din solidaritate cu colega lor, Alina Panico, demisă de proprietarii postului pentru difuzarea unei știri critice la adresa guvernării. De remarcat că postul TV10 aparține publicației Timpul, care de ani buni este în relații destul de apropiate cu Partidul Democrat aflat la guvernare. Unul din cei patru jurnaliști, Anatol Ursu, care este și vicepreședintele organizației Acțiunea 2012, spune că lucrurile s-au întâmplat după ce, cu două săptămâni în urmă, conducerea postului a încercat să impună cenzura, limitând dreptul la exprimare al jurnaliștilor.

Tolerați atât timp cât nu încurcau puterea

Continuarea reprimării mișcării unioniste a tinerilor basarabeni, ghidată de trei organizații – Acțiunea 2012 în frunte cu George Simion, Blocul Unității Naționale (BUN) în frunte cu Ion Leașcenco și ODIP (Onoare, Demnitate și Patrie), în frunte cu Vlad Bilețchi, denotă o atitudine ostilă fermă a autorităților în raport cu ea.

Prin ce se explică această ostilitate crescândă față de o mișcare până nu demult tolerată de către Partidul Democrat și liderul (proprietarul) acestuia, Vlad Plahotniuc?

Mișcarea unionistă a tinerilor, idealistă și zgomotoasă uneori, era tolerată iar pe alocuri chiar încurajată de către autorități atâta timp cât contribuia la fărâmițarea electoratului de dreapta. Destul de omogen, acest electorat, care a stat la baza independenței Republicii Moldova, luptând pentru valorile naționale la răscrucea anilor 80-90 ai secolului trecut, acum este împărțit în două mari tabere, una unionistă și alta proeuropeană. Prima optează pentru o unire cât mai grabnică cu România, fără însă a arăta cum, iar cea de-a două (care în esență acceptă dezideratul Unirii însă evită să-l pună în discuție) pune în prim plan integrarea europeană, care, odată înfăptuită, ar putea conduce și la apropierea firească și mai apoi la contopirea teritoriului dintre Prut și Nistru în spațiul românesc. Iată că această abordare diferită este exploatată cu succes de clanul oligarhic aflat la guvernare, împiedicând  consolidarea unui pol puternic de dreapta pe scena politică din Republica Moldova. Breșa se adâncește și din cauza încăpățânării liderilor din ambele tabere. Dacă unioniștii ar aborda realist dezideratul Unirii iar pro-europenii ar accepta chestiunea identitară în retorica sa, disensiunile dintre cele două tabere practic ar dispărea.

Totodată, partidele declarate unioniste sunt suspectate, și nu fără temei, că ar face de mai mult timp jocul oligarhului Plahotniuc în dezbinarea dreptei. Până nu demult Partidul Liberal și mai recent Partidul Unității Naționale (PUN), ambele declarate unioniste, erau aliații loiali ai guvernării și adversari înverșunați ai opoziției pro-europene.

Și în acest joc au fost atrase (conștient sau nu) organizațiile tinerilor unioniști. Mai mult, unul din liderii acestora, Constantin Codreanu, a ajuns pe listele PUN pentru un mandat de deputat în Parlamentul României.

Schimbare de atitudine după alegerile locale

Atitudinea tinerilor unioniști a început să se schimbe după alegerile locale pentru Primăria Municipiului Chișinău din această vară, când Constantin Codreanu, candidând din partea PUN, obținând un scor destul de modest, a constatat că ar avea mai multe șanse electorale dacă s-ar distanța de acest partid, suspectat de alianță ascunsă cu Partidul Democrat.

Într-un interviu acordat TRB în ultimele zile ale Marșului Unirii, Codreanu spunea că ar fi oportună crearea unei platforme, în care să se regăsească oameni noi, tineri precum cei care participă în Marșul Centenarului, tineri, prezenți de mulți ani pe baricadele civice, care și-au dovedit atașamentul față de idealul Unirii și au credibilitate care le lipsește celorlalți politicieni.

Pentru că ceilalți politicieni din Republica Moldova au fost deja compromiși de diverse scheme în care au fost implicați și oamenii nu mai au încredere în ei. Și atunci, soluția mea, pe care vreau s-o propun la alegerile parlamentare din 2019 este o garnitură de oameni noi, oameni cărora să nu ai ce să le reproșezi în ce privește trecutul lor, în ce privește traseul lor politic și multe altele.”, a precizat politicanul.

Deși Codreanu nu a numit cine sunt politicienii unioniști compromiși, este lesne de dedus că s-a referit la fruntașii Partidului Liberal și ai Partidului Unității Naționale care nu mai au susținerea populară, în primul rând pentru că au făcut la un moment dat jocul clanului oligarhic aflat la guvernare. Noua abordare a tinerilor unioniști înseamnă, bineînțeles, distanțarea de PUN, partid loial guvernării și intrarea în opoziție reală cu guvernarea. Iată că perspectiva apariției unei forțe unioniste necontrolate de putere nu este agreată de Plahotniuc&Co, aceștia făcând tot posibilul pentru a obstrucționa procesul creării unui nou pol unionist.

Antiunionismul poate aduce dividende electorale democraților?

Însă aceasta nu este singura explicație a înverșunării antiunioniste a partidului de guvernământ. În vara acestui an, înțelegând probabil, că nu prea are șanse să culeagă voturi pe segmentul de dreapta, pro-european și pro-românesc al electoratului, PD s-a întors cu fața spre electoratul de stânga, mai puțin informat, mai puțin pretențios, fără prea multe întrebări referitoare la corupție și mai ușor de manipulat. Totuși, pentru a reuși în cucerirea lui, trebuie să demonstrezi că ești suficient de antiromân. Iar presiunile asupra tinerilor unioniști, interdicțiile aplicate lui George Simion, ar trebui să fie încă o dovadă în acest sens.

Singuri contra tuturor

Totuși, prin ce se explică atitudinea destul de rezervată, uneori rece și chiar pe alocuri ostilă a partidelor de dreapta față de tinerii unioniști? De remarcat că până la data scrierii articolului, doar Partidul Liberal Democrat din Moldova a luat atitudine față de expulzarea lui George Simion. Și asta, deși acum câteva săptămâni majoritatea partidelor de opoziție au luat atitudine față de expulzarea din țară a șapte cetățeni turci.

Explicația ar consta în egoismul electoral al celorlalte partide de dreapta. Atât PL cât și PUN dar și alte partide mai mici, declarate unioniste, deși arată un scor destul de redus în sondaje, sunt împotriva unei noi forțe unioniste, care ar putea atrage electoratul unionist, dezamăgit de partidele vechi.

Și partidele de centru dreapta, așa numita opoziție extra-parlamentară și pro-europeană, Partidul Acțiune și Solidaritate dar și Platforma Demnitate și Adevăr, ar dori să rupă o parte din electoratul unionist, deși se distanțează constant de mesajul unionist. Într-un interviu pentru TRB, președintele PPDA, Andrei Năstase a menționat că partidul său va face coaliție doar cu PAS însă va încerca să atragă electoratul unionist. „În ceea ce privește electoratul pro-românesc, unionist, vom face tot posibilul ca să-i convingem să voteze pentru coaliția pro-europeană”, a menționat acesta.

Sondajele de opinie recente arată însă că, cel puțin până acum, cele două partide, PAS și DA, nu și-au îmbunătățit deloc scorul electoral. Din contra, dacă în aprilie 2018 acestea, potrivit Barometrului Opiniei Publice, aveau împreună un scor de 25%, în septembrie 2018 intențiile  de vot în favoarea celor două partide au scăzut până la 22,5%. Este logic să credem că electoratul unionist indecis nu a fost convins de cele două partide și, dacă nu va apărea o forță unionistă credibilă, nici nu va participa la vot.

C.I.

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj

14 + thirteen =