Cazul Transnistria sau cum Moldova încearcă să stea pe doua scaune

militar

Conflictul dintre Republica Moldova și autoproclamata Republica Moldovenească Nistreană (RMN) în lumina evenimentelor actuale a dobândit un nou vector al dezvoltării relațiilor dintre cele două state.

Pentru o mai bună înțelegere a ceea ce se întâmplă acum, trebuie să ne amintim cum totul a început. După destrămarea URSS pe harta lumii ia naștere un nou stat independent, Republica Moldova (RM). La 27 august 1991 Republica Sovietică Socialistă Moldovenească iese din componența URSS, adoptând propria constituția, legislația privind limba de stat cât și reorganizarea sistemului administrativ al regiunii. Însă noul stat nu a fost caracterizat prin unitate. Societatea RM era împărțita în cei care doresc unirea cu România și cei care doresc de a păstra URSS-ul, situație ce practic a generat conflictul transnistrean (denumit uneori Război moldo-rus)[i]  [ii] [iii] din 1992. Principalele cauze al apariției conflictului între forțele separatiste ale regiunii transnistrene și autoritățile legale ale RM erau tendințele Centrului Unional de a păstra URSS-ul, iar după destrămarea acestuia – a Federației Ruse de influența noilor autorități moldovenești.[iv]

libris.ro
Prin intermediul referendumului care a avut loc la 1 decembrie 1991, la care au participat 78% din populația Transnistriei dintre care 98% au susținut independența RMN[v] și s-au definit ca fiind un stat aparte, dar nerecunoscut de nimeni, nici măcar de Rusia.

Acum noi am ajuns la evenimentele care au „reactualizat” negocierile de către autoritățile RM și Transnistriei. La 22 iunie 2018, adunarea Generală ONU a votat proiectul de rezoluție propus de Republica Moldova privind „Retragerea completă și necondiționată a forțelor militare străine de pe teritoriul Republicii Moldova”. Ce presupune retragerea Grupului Operativ de Trupe Ruse din Transnistria (GOTR).[vi]

Desigur, Rusia nu a fost mulțumită cu decizia luată de adunare Generală ONU, reprezentantul Rusiei la ONU, Dmitri Polianski a comentat decizia:

„Ne pare rău în legătură cu rezultatele votului. Politizarea excesivă a problemei a avut loc chiar în momentul în care s-au înregistrat progrese în negocierile conflictului dintre Chișinău și Tiraspol. Pentru nimeni nu este un secret că Rusia este garantul păcii și stabilității în regiune”.[vii]

De aici putem să ne așteptăm că dacă „pacificatori” o să părăsească teritoriul RM, conflictul intern o să se agraveze. Dar oare conflictul are să se agraveze de dragul conflictului sau din cauza unor factori externi RM? Cum va fi influențat acest proces?

Președintele Igor Dodon într-un interviu acordat Lenta.ru, vorbind despre aderarea la Uniunea Europeană și prietenia cu Putin, a menționat că: „Este imposibil să fim pro-europeni și în același timp anti-ruși – acest lucru este rău pentru țară. Este foarte important ca partenerii noștri externi să înțeleagă acest lucru. Cu doi sau trei ani în urmă Moldovei i s-a dat un ultimatum, fie că sunteți cu noi, fie că sunteți împotriva noastră. Ceea ce din păcate s-a întâmplat în Ucraina în 2013-2014, în opinia mea acest scenariu este rezultatul unor astfel de ultimatumuri. A fost stabilită condiția: sunteți cu noi pentru integrarea europeană și în același timp, împotriva Rusiei. Unele regiuni au început să se frustreze: De ce noi trebuie să alegem? Vrem să fim prieteni și cu Rusia”. Tot în acest interviu președintele moldovean a reiterat lansarea noii politici pro-Moldova: Poziția mea este că nu vom fi pro-ruși, nu pro-europeni, ci pro-moldoveni. Vom fi prieteni cu toată lumea reieșind din interesului nostru național. Prin urmare, doar o abordare multiplă poate asigura păstrarea statului nostru. Nu avem alte șanse. În caz contrar, ne vor rupe.”[viii]

Președintele Igor Dodon ne dă de înțeles că nu este interesat să promoveze politica agresivă alăturându-se partidului PDM care la 19 septembrie 2018 și-a declarat schimbarea vectorul din cel „pro-european“ cu cel „pro-Moldova“.[ix] Deci practic mișcarea pro-Moldova înseamnă a fi un pas precaut pentru a păstra stabilitatea în țara. Însă, practic cauza ar fi următoarea: Moldova va putea profita atât de beneficiile din partea UE cât și de cele acordate de Federația Rusă. Cu alte cuvinte, „Moldova încearcă să stea pe doua scaune”.

În final am ajuns și la negocierile Conflictului Transnistrean. Modalitatea de reintegrare a Republicii Moldova și RMN va fi determinată printr-un referendum prin care toți cetățenii o să definească noul statut al RMN. Acest lucru a fost declarat de Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon. Răspunsul Tiraspolului a venit repede, ei au susținut că au ales deja o direcție, și anume independența, ulterior aderarea la Federația Rusă. În consecință, autoritățile transnistrene au ținut să sublinieze că nu acceptă planul Președintelui Republicii Moldova cu privire la desfășurarea unui plebiscit. Acest lucru este menționat în declarația Ministerului Afacerilor Externe al Transnistriei, care a fost făcută publică.[x] Pare a fi că deja totul este hotărât și orice pas al RM pentru negociere provoacă reacții adverse din partea Tiraspolului, agravând astfel situația. Indiferent de decizia ONU, Tiraspolul este categoric împotriva retragerii trupelor rusești[xi].

În anul 2018 au avut loc 27 de întâlniri între reprezentanții Chișinăului și ai Tiraspolului, sub atenta privire a Federației Ruse. Scopul a fost procesul de negociere, implementarea „pașilor mici“. Cu toate acestea, rezultatele întâlnirilor sunt în favoarea RMN. Parcă, Republica Moldova efectuează un „dans politic”, cedând din influența sa, oferind Transnistriei un statut special. Astfel, percepția se transformă în certitudine în ceea ce privește faptul că toate încercările Transnistriei de a obține rezultate benefice în aceste negocieri se finalizează cu succes. Acest dans politic al Chișinăului oferă Rusiei contextul prielnic pentru extinderea influenței pe teritoriul RM.

În realitate, ceea ce fac acum autoritățile de la Chișinău, inclusiv președintele Igor Dodon, vine în contradicție cu legislația RM votată unanim în parlament (Legea Nr. 173 din 22.07.2005), care este foarte limpede din acest punct de vedere și care spune că doar după „demilitarizarea și decriminalizarea regiunii“ se poate trece la o discuție sau negociere a statutului ei politic.[xii]

Până la sfârșitul anului 2018, Moldova și Transnistria vor îndeplini obligațiile rămase din pachetul de opt puncte, privind restabilirea comunicațiilor telefonice dintre cele două țări, cazurile penale politice inițiate la Chișinău împotriva oficialilor și oamenilor de afaceri transnistreni și libera circulație pe ambele maluri ale Nistrului. [xiii] [xiv]

Au fost emise numere neutre deținătorilor de autoturisme din Transnistria.  Noul mecanism a intrat în vigoare la 1 septembrie într-un mod de testare. Deplasarea cu numere neutre transnistrene va fi posibilă numai pe teritoriul RM și RMN.

Cedările RM în relația cu Transnistria creează condiții pentru creșterea cerințelor de către Tiraspol. Interesant este faptul până unde o sa ajungă R. Moldova cu astfel de cedări dat fiind faptul că practic își încalcă propria legislație. Comentariile autorităților privind astfel de comportamente sunt legate de dorința de a nu repeta pașii făcuți de Ucrainei. Cu toate acestea Ucraina urmărește scenariul care se petrece în RM, adică „victorioasa” Federația Rusa își formează o imaginea de superioritate, apare un risc crescut de agravare a situației din Donbass. Tot aici se adaugă complicarea situației cu teritoriul Găgăuziei, unde locuitorii sunt majoritar orientați pro-Rusia. Urmărind rezultatele obținute de Transnistria, Găgăuzia o să preia modelul. Deja în mass-media au fost afișate propuneri privind independența acestui teritoriu de Moldova.[xv] [xvi] [xvii] În sensul direct al cuvântului, R. Moldova este dezechilibrată.

Geopolitic acțiunile Federației Ruse creează o platformă de presiune politică în scopul:

  • menținerii Moldovei în sfera de influență a Rusiei;
  • prevenirii presupusei/eventualei uniri cu România;
  • creeării unei enclavei ruse la frontiera moldo-ucraineană.

Putem să ne așteptăm pe viitor la apariția de noi neînțelegeri generate de promovarea referendumului prin care cetățenii RM vor decide „soarta” RMN, plebiscit menționat de Igor Dodon. Pe de altă parte, Rusia va juca și în continuare cartea transnistreană, smulgând cât mai multe concesii Chișinăului înainte de pasul final.

G.G.


[i] https://www.dw.com/ro/misterul-r%C4%83zboiului-moldo-rus-din-1992/a-5311544

[ii] https://www.timpul.md/articol/(blog)-razboiul-moldo-rus-48203.html

[iii] http://besarab.su/photo/russko-moldavskaya-vojna/

[iv] http://m.moldovenii.md/md/section/565

[v] https://www.apn.ru/index.php?newsid=9618

[vi] https://crimemoldova.com/news/politika/adunarea-general-a-onu-a-votat-rezolu-ia-privind-retragerea-trupelor-ruse-din-transnistria/

[vii] https://tass.ru/mezhdunarodnaya-panorama/5316532

[viii] https://lenta.ru/articles/2018/09/25/dondodon/

[ix] https://adevarul.ro/moldova/politica/pro-moldova-adica-pro-rusia-chisinaul-injunghie-kievul-obladuirea-moscovei-1_5ba892c8df52022f75c5ba06/index.html

[x] https://korrespondent.net/world/4014057-v-prydnestrove-otvetyly-na-plan-dodona-o-referendume

[xi] https://korrespondent.net/world/3983668-v-prydnestrove-otkazalys-ot-vyvoda-voisk-rf

[xii]  https://adevarul.ro/moldova/politica/pro-moldova-adica-pro-rusia-chisinaul-injunghie-kievul-obladuirea-moscovei-1_5ba892c8df52022f75c5ba06/index.html

[xiii] https://regnum.ru/news/2479486.html

[xiv] https://tsv.md/nejtralnye-nomera-dlya-pridnestrovya-obsudil-prezident-i-glava-mida/

[xv] https://ria.ru/radio_brief/20140821/1020838477.html

[xvi] https://www.turantoday.com/2013/07/gagauz-pespublika.html

[xvii] https://regnum.ru/news/1480613.html

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj

thirteen + 1 =