Budapesta analizează modelul autonomiei UTA Găgăuzia

Găgăuzia

În actualul context regional generat de apropierea alegerilor prezidențiale din Ucraina pe fondul situației conflictuale din estul țării, tensiunile diplomatice dintre Kiev și Budapesta revin în prim-plan. Acestea au apărut în 19 septembrie 2018 după apariția în mass-media a unei înregistrări video care surprinde momentul când mai mulți cetățeni ucraineni depuneau jurământul de fidelitate pentru obținerea pașapoartelor maghiare.

Potrivit consultantului politic maghiar Miklos Kevehazi „dobândirea cetățeniei maghiare de către ucrainenii din Transcarpatia nu este o noutate pentru nimeni – acest lucru se întâmplă în ultimii șapte ani”.[i] După aprecierile ministrului adjunct al Afacerilor Externe din Ucraina, Vasil Bodnar, Ungaria a acordat peste 100.000 de pașapoarte cetățenilor ucraineni de origine maghiară, până la momentul în care Ucraina a început să beneficieze de regimul liber de vize pentru călătorii în statele membre ale Uniunii Europene.

libris.ro
Pe fondul tensiunilor diplomatice dintre Kiev și Budapesta, autoritățile ungare au inițiat o serie de contacte cu reprezentanți ai Unității Teritoriale Autonome (UTA) Găgăuzia (R. Moldova) în vederea obținerii de date cu privire la legislația care reglementează autonomia respectivei regiuni ca eventual punct de plecare în replicarea contextului juridic în ceea ce privește regiunea Transcarpatia.

Astfel, guvernatorul UTA Găgăuzia, Irina Vlah, parte a R. Moldova, a fost invitată de președintele Parlamentului Ungariei, Laszlo Köver. În programul vizitei din 1-2 octombrie 2018 au fost prevăzute întâlniri cu persoane de rang înalt, șefi de ministere și departamente din Ungaria. Pe agenda vizitei, un punct important a fost și întâlnirea cu ministrul delegat pentru pentru politica de vecinătate din cadrul guvernului ungar, Feres Andras Kalmar, în cadrul căreia au fost discutate, cu referire la regiunea găgăuză, practicile în domeniul implementării politicilor europene pe problematica autonomiilor naționale și garantarea drepturilor minorităților etnice asupra propriei identități. La întâlnire, alături de Irina Vlah, au mai participat ambasadorul R. Moldova la Budapesta, Oleg Tsul și șeful administrației raionului Vulcănești, Vasilisa Veliksar.[ii]

Reamintim că Teritoriul Găgăuziei a obținut autonomie în cadrul Republicii Moldova acum 24 de ani, cu asistența comunității internaționale. Vlah a subliniat că multe dintre acordurile care au stat la baza compromisului între autoritățile de la Chișinău și cele de la Comrat au rămas până acum neimplementate. În plus, în anii ulteriori obținerii autonomiei, Parlamentul R. Moldova a adoptat o serie de acte legislative contrare „Legii cu privire la statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz Yeri)”. În acest context, experiența „modelului găgăuz” este de interes pentru partea maghiară.

Ce ar putea să însemne acțiunile consultative ale Ungariei? În 2017, Ucraina a adoptat noua lege a învățământului care stipulează că elevii, începând cu anii de liceu, vor fi instruiți doar în limba de stat[iii]. O problemă similară a întimpinat și UTA Găgăuzia care în urma introducerii noului Cod al Educației pe teritoriul R. Moldova a reușit să păstreze preferința fața de predarea în limba rusă.[iv] La solicitarea părții ungare, Vlah a povestit în detaliu despre încercările Ministerului Educației, Culturii și Cercetării din R. Moldova pentru a abroga „Legea cu privire la educație” a UTA Găgăuzia prin intermediul instanțelor judecătorești.[v]

Acțiunile autorităților maghiare pot genera ideea conform căreia este posibil ca diferendul dintre Budapesta și Kiev să se agraveze. În scurt timp, Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei l-a declarat pe Matyas Siladi, consulul ungar din  Beregovo (Transcarpatia), persona non-grata și a solicitat ca acesta să părăsească țara în termen de 72 de ore, cauza fiind distribuirea ilegală a pașapoartelor ungare.[vi] Guvernul ungar a reacționat la acțiunile Ucrainei cu aceeași moneda, astfel la 4 octombrie, consulul ucrainean a fost declarat persona non-grata și i s-a solicitat ca în 72 de ore să părăsească Ungaria – a comunicat Ministrul de Externe al Ungariei, Peter Siyarto.[vii]

În acest context, sunt însă foarte interesante reacțiile Federației Ruse cu privire la situația din Transcarpatia, care este supramediatizată în presa rusă. Acestea denotă faptul că Rusia susține Ungaria acuzând autoritățile Ucrainei. Profitând astfel de situația creată, Moscova promovează o imagine anti-europeană în care Europa acționează violent pentru destrămarea Ucrainei.

Practic tot ce se întâmplă este folosit de către Moscova în propriul interes:

  • Discreditarea sistemului politic de la Kiev, provocând totodată forțele extremiste din vestul Ucrainei;
  • Promovarea atitudinilor anti-UE pe teritoriul Ucrainei (de fapt, acestea sunt promovate în tot arealul CSI);
  • Distragerea atenției opiniei publice de la chestiunea Crimeea.

Beneficiile pentru Rusia sunt evidente. Scopul urmărit de Moscova este de a ține Ucraina cât mai aproape posibil de sfera sa de influență și să împiedice, totodată, accederea, în orice formă, a Ucrainei în Uniunea Europeană.

Interesul fața de conflictul dintre Ungaria și Ucraina implică din ce în ce mai mulți actor politici. Scandalul privind încălcarea drepturilor minorităților etnice din Ucraina devine subiect de interes în discuțiile dintre autoritățile Federației Ruse, Poloniei, României, Bulgariei, Greciei și Republicii Moldova[viii], căpătând astfel valențe internaționale.

Unul dintre posibilele răspunsuri, referitoare la cauza apariției conflictului, l-a dat Ministrul ungar de Externe: „modalitate a actualului președinte al Ucrainei de a-și crește reputația în contextul alegerilor prezidențiale ce urmează”.  Însă în acest context sunt foarte multe semne de întrebare. De ce campania electorală a lui Poroșenko se răsfrânge asupra acțiunilor Ungariei și exclude conflictul cu Rusia? Ce scenariu de dezvoltare a Ucrainei dorește să urmărească Poroșenko, distanțându-se de UE și excluzând partenerii principali în alinierea cu UE? Ce ar însemna acțiunile tăcute ale Budapestei? Întâlnirea cu Guvernatorul UTA Găgăuzia ar putea însemna elaborarea unui plan privind negocierea unui statut special pentru Transcarpatia? Răspunsurile la aceste întrebări vor apărea în curând, însă acum este evident faptul că Ungaria, care a fost printre primele țări care a recunoscut independența Ucrainei, care a propus regimul fără vize între Ucraina și Ungaria, devine un oponent al oricărei alinieri a Kievului față de NATO și UE. Indiferent care ar fi rezultatele conflictului diplomatic dintre Ucraina și Ungaria, una dintre consecințele care vor apărea va fi regresul cu ani buni în dialogul Kievului cu Bruxelles.

G.G.


[i] https://newinform.com/138274-zakarpatskii-konflikt-zachem-poroshenko-obostryaet-situaciyu-s-vengrami?utm_source=politobzor.net

[ii] http://gagauzinfo.md/index.php?newsid=42942

[iii] https://ru.krymr.com/a/video-ukraina-vengriya-konflikt/29527362.html

[iv] http://gagauzinfo.md/index.php?newsid=15298

[v] https://www.kp.md/online/news/3254320/

[vi] https://www.bbc.com/ukrainian/features-russian-45749958

[vii] https://regnum.ru/news/2494673.html

[viii] https://ru.krymr.com/a/video-ukraina-vengriya-konflikt/29527362.html

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj

two × three =