An bun pentru mere, nu și pentru pomicultorii moldoveni

mere

Situația dificilă ce s-a creat în acest an în ramura pomicolă din Republica Moldova, pune din nou în fața fermierilor, a asociațiilor de profil dar și a autorităților, problema restructurării sectorului. 

Deși 2018 a fost un an foarte favorabil pentru recolta de mere, pomicultorii moldoveni nu sunt deloc încântați. Problema este că o situație similară a fost consemnată în toată Europa unde va fi recoltată, de asemenea, o cantitate record de mere. Și în Rusia, care rămâne piața tradițională pentru merele moldovenești, a fost înregistrată o recoltă frumoasă, inclusiv pe plantațiile tinere, fondate în 2015.

libris.ro
Cea mai bună recoltă din ultimii 10 ani

Potrivit Asociației Moldova Fruct, în anul curent, pomicultorii moldoveni așteaptă o recoltă de mere de 505 mii de tone, una din cele mai bune din istorie și cea mai bună din ultimii 10 ani.

Cu toate acestea, recolta bogată de mere nu se va transforma și în profituri însemnate pentru fermieri. Și asta, deoarece recolte la fel de bogate au fost consemnate la nivel global.

Potrivit prognozelor făcute de Asociaţia Mondială a Producătorilor de Mere şi Pere (WAPA), în anul 2018 recolta de mere va spori în statele Uniunii Europene cu 36% față de anul trecut.

Condiţiile climaterice favorabile de pe întreg teritoriul european au favorizat creşterea merelor, astfel, producătorii s-au întors la productivitatea medie obţinută în anii 2014-2016. Recolta de mere aşteptată în UE va fi de 12,6 milioane tone. Doar în Polonia, cel mai mare producător european, se așteaptă o recoltă de 4,5 milioane tone.

În Ucraina – 1,1 milioane tone, în Rusia – 900 mii de tone

O situație similară se așteaptă și în est. În Ucraina se anticipează o recoltă de 1-1,1 milioane tone, potrivit datelor asociației specializate ”Ukrsadprom”.

În Rusia e la fel. Potrivit prognozelor Asociației pomicultorilor din Rusia, în acest an recolta de mere rusești poate ajunge la 900 mii de tone, cu aproape 200 mii de tone mai mult față de acum un an și cu 400 mii de tone mai mult decât acum cinci ani. În special, rezultatele se datorează noilor plantații, sădite după declanșarea războiului comercial al Rusiei cu Occidentul în 2015,  care au intrat în rod în acest an.

Firește, recolta bogată și, respectiv, cererea de mere, nu putea să nu se exprime în prețuri mai mici de achiziție a acestora de la fermieri.

Prețul angro în Rusia este de 10 lei, cel de achiziție de la fermieri în R. Moldova – de doar trei lei

La mijlocul lunii septembrie, prețul angro al merelor de soiul Golden Delicious, unul din cele mai apreciate pe piața rusească, tradițională pentru merele moldovenești, era de 0,6 dolari pentru un kilogram (circa 10 lei moldovenești). În Ucraina, care nu mai poate exporta de câțiva ani pe piața rusească, prețurile erau și mai mici, de doar 0,29 dolari (sub 5 lei).

De remarcat, că în Republica Moldova, prețurile de achiziție a merelor de la fermieri este și mai mic. Potrivit lui Ion Rotaru, manager comercial al „Suan Pro SRL”, companie ce se ocupă inclusiv de producerea, achiziția, păstrarea și exportul merelor, piața de mere este caracterizată printr-o ofertă suficient de mare în toamna anului 2018 atât pe piața din Republica Moldova, cât și în regiune. Astfel, prețurile angro pentru aceste produse sunt de două ori mai mici față de cele din anul trecut.

Dacă în anul 2017 producătorii vindeau merele la un preț mediu de șase lei pentru un kilogram, în acest an prețul este de aproximativ trei lei pentru un aceeași cantitate. Vorbim despre soiuri precum Idared, Semerenko, Golden. Prețul actual este mai mic și decât media din 2016 și 2015, când un kilogram de mere se vindea cu 4 lei și 5 lei pentru un kilogram, respective”, ne relatează managerul.

Partea bună pentru Suan Pro este că firma dispune de capacități de stocare și poate păstra merele produse și cele achiziționate în frigiderele proprii pentru a le vinde în primele luni ale anului viitor, când prețul ar putea crește considerabil iar conjunctura pe piață ar putea fi mai favorabilă.

Fermierii sunt nevoiți să vândă la preț mic

Problema e că nu toți pomicultorii moldoveni au aceste avantaje. În marea lor majoritate, ei nu au frigidere proprii și sunt nevoiți sau să vândă merele imediat din livadă, sau să le depoziteze în frigiderele altora, la un preț destul de mare. Niciuna din situații nu este privită cu ochi buni de către fermieri.

Potrivit lui Viorel Clipca, fermier din satul Rădoaia, raionul Sângerei, care deține o livadă intensivă de mere de 25 hectare,  dacă vinde din livadă, la prețul de trei lei kilogramul, riscă să nu-și recupereze investițiile. Pe de altă parte, el nu vrea să riște să le depoziteze în frigidere până în februarie-martie la prețul de un  leu pentru kilogram, deoarece ar putea să nu le poată vinde nici atunci, și va rămâne dator și frigiderului.

În plus, nu toate merele pot fi exportate iar o bună parte din ele sunt vândute la fabricile de procesare unde sunt prelucrate, de regulă, în concentrat de suc. Însă, în acest an, din cauza recoltei mari la nivel mondial, prețul de achiziție a merelor de către procesatori s-a redus de câteva ori. Potrivit lui Viorel Clipca, acesta ar fi scăzut de la 3,5 lei per kilogram anul trecut la 80 de bani în acest an.

Șanse mari să rămână în pierdere

Și Valentin Chilat, fermier din raionul Ocnița este foarte sceptic în privința rezultatelor pentru acest an.

Situația este tare proastă. Pentru că recolta este bogată, mere sunt multe, în procesul de cultivare am investit bani enormi iar prețurile de achiziție sunt extrem de mici”, ne spune el.

Potrivit acestuia, doar pentru tratarea livezii de meri cu produse de uz fitosanitar care, potrivit tehnologiilor superintensive, trebuie aplicate de 17 ori, se cheltuiesc circa 20 de mii de lei la hectar. În plus, trebuie bani pentru motorină, exploatarea tehnicii, salarii, amortizare. În plus, în primăvară, în urma înghețurilor, a fost compromisă o parte din recoltă. Drept urmare, recolta va fi cuprinsă între 20 și 25 de tone la hectar iar la prețurile curente de achiziție abia dacă se va putea de recuperat investițiile.

Recoltă mare în Rusia, inclusiv datorată investițiilor moldovenești

Valentin Chilat spune că prețurile din Rusia sunt mici din cauza că în acest an au intrat în rod și livezile tinere, plantate în această țară odată cu inițierea unui program de stimulare a producției agricole proprii, drept urmare a războiului comercial dintre Rusia și Uniunea Europeană.

Și o parte dintre pomicultorii moldoveni au participat la acest proiect, investind în livezi intensive în ținutul Krasnodar din sudul Federației Ruse iar acum merele acestora fac concurență și elimină încet merele moldovenești pe piața rusească.

La oferta mare de pe piața rusească se mai adaugă și deprecierea rublei, care a ajuns la cotația de 69 de ruble pentru un dolar american. Drept urmare, așa cum merele se vând în ruble, pentru un kilogram de mere se plătește mai puțin cu câțiva cenți decât anul trecut, doar din această diferență de curs.

Un an la fel de greu ca și 2014

Situația grea pentru pomicultorii moldoveni din acest an este asemănătoare, potrivit lui Iurie Fală, director executiv al Asociației producătorilor și Exportatorilor de Fructe „Moldova Fruct”, cu cea din anul 2014, atunci când merele moldovenești au fost interzise pe piața rusească.

Acesta a schițat un tablou general similar cu cel relatat de cei doi pomicultori. „Exporturile nu merg, în Rusia se devalorizează rubla, fapt ce reduce puterea de cumpărare pe această piață. Prețurile oferite de procesatori nu acoperă nici banii investiți în stropirea livezilor iar piața internă rămâne nesemnificativă pentru așa un volum de producție pe care îl avem la moment”, spune Iurie Fală. El vorbește despre faptul că încă nu s-a format cultura de consum sănătos de fructe și legume în Republica Moldova și, de aceea, consumul de mere pe piața internă rămâne încă la un nivel destul de scăzut față de țările europene. În plus, în R. Moldova aproape fiecare familie are posibilitatea să aducă de la țară, de la părinți și rude mere crescute în gospodăriile particulare ale țăranilor.

Procesatorii spun că nu pot oferi prețuri mai mari de 81 de bani per kilogram

La rândul lor procesatorii spun că prețurile de achiziție, a merelor din acest an nu pot fi nicidecum mai mari. Și asta, potrivit lui Vitali Crupenencov, directorul departamentului Marketing al fabricii de conserve „Orhei Vit”, deoarece prețurile merelor pentru procesare sunt extrem de mici în toată lumea. „Așa cum din acestea se produce concentrat de mere, marfă care merge la export și se vinde la burse, pentru a fi competitivi, trebuie să avem costuri de achiziție cel puțin egale cu cele aplicate de concurență, în special în Polonia”, ne relatează managerul. El spune că cei mai mari consumatori la nivel mondial de concentrat de mere sunt SUA, Franța și Germania. De regulă aceste țări stabilesc prețul mondial de achiziție a concentratului de mere, care este cumpărat și din el se produce ulterior suc. Însă așa cum merele sun în acest an mult mai ieftine decât în anii precedenți, acestea sunt cumpărate la prețuri extrem de mici și, în final, și prețul concentratului de mere este mult mai mic. Diferența între producătorii moldoveni și cei polonezi, spre exemplu, potrivit lui Crupenencov, constă în faptul că ultimii cultivă mere special pentru procesare. Iar acest proces este mult mai puțin costisitor din simplul motiv că nu sunt aplicate atât de multe stropiri, Dacă în cazul merelor de masă livezile se stropesc de cel puțin 17 ori, în cazul celor pentru procesare sunt suficiente doar patru stropiri. În plus, merele vândute la procesare nu trebuie sortate, nu necesită o atenție sporită în timpul culesului, iar acest fapt iar reduce din costuri. „La noi, marea majoritate a pomicultorilor au plantat livezi superintensive cu un singur scop, de a vinde mere de masă și a obține prețuri mari pentru un kilogram. Atunci când nu reușesc să vândă aceste mere pentru consum curent, ei le aduc la procesare. Însă noi nu putem achita aceleași prețuri, trebuie să ținem cont de conjunctura prețurilor la concentratul de măr”, spune managerul, care recomandă fermierilor să creeze plantații doar pentru procesare și atunci multe din problemele lor vor dispărea de la sine. La moment, potrivit lui Crupenencov, nimeni dintre procesatorii moldoveni nu oferă prețuri mai mari de 81 de bani pentru un kilogram de mere.

Pe suprafețe mici nu e rentabil să produci pentru procesare

Totuși, recomandarea acestuia nu poate fi aplicată în cazul majorității fermierilor moldoveni. Și asta, deoarece plantațiile acestora sunt în cea mai mare parte mici, de 10-20-30 de hectare. Iar așa cum marja de profit în cazul merelor vândute pentru procesare, chiar și cu aplicarea tehnologiilor mai puțin costisitoare, este extrem de mică, ei ar avea nevoie de suprafețe mult mai mari pentru a obține venituri cât de cât decente.

Pomicultura moldovenească a ajuns, astfel într-un impas, similar cu cel din 2014, când merele moldovenești au fost interzise pe piața rusească, ce absoarbe circa 90% din exporturile respective. Problema este că Rusia chiar dacă nu va mai impune restricții comerciale pentru merele moldovenești, nu va mai avea nevoie de cantități prea mari de mere din import pentru a satisface necesitățile pieței interne.

Cererea pe piața rusească va scădea continuu

Și asta deoarece în Rusia subvenționarea pomiculturii în ultimii câțiva ani a contribuit la o sporire dinamică a producției interne. În fiecare an, volumele producției de mere cresc cu  100-150 mii tone. „Cu cinci ani în urmă noi obțineam circa 500 mii tone de mere din care jumătate erau pentru procesare”, menționează  Igor Muhanin, președintele Asociației Pomicultorilor din Rusia. Acum ponderea merelor pentru consum curent a ajuns la 75% din volumul total de 900 mii de tone.

Acesta este convins că ramura se va dezvolta și în continuare la fel de dinamic. Acum statul rus subvenționează și pepinierele, fapt ce va permite să reducă dependența de puieți de import și va spori și mai mult producerea. „Pentru aceasta noi plantăm anual câte 10-14 mii de hectare de livezi intensive, care produc câte 40-70 de mii de tone de mere la hectar.  În aceste ritmuri, către 2024 Rusia va produce circa 1,2-1,3 milioane tone de mere și datorită acestui fapt volumul importurilor acestui fruct se va reduce cel puțin de două ori”, presupune Muhanin.

În plus, și în Rusia sunt introduse tot mai frecvent standardele internaționale de vânzare a merelor în supermarkete. Și, ca și în Europa, merele vândute în supermarketele rusești trebuie să fie sortate după calibru și culoare, să aibă un exterior atractiv pentru cumpărători. Iar acest fapt iarăși presupune investiții suplimentare pentru pomicultori în linii de sortare, frigidere etc.

Pentru a supraviețui, pomicultorii trebuie să se unească în grupuri

În acest context, Iurie Fală spune că este posibil ca mulți pomicultori să renunțe la afacerile cu mere. Unica alternativă pentru ei ar fi asocierea în grupuri de producători, care să se ocupe de faza de realizare a produselor împreună. Mai ales că crearea acestor cooperative sunt subvenționate atât de către stat cât și de către unele proiecte externe. Asociațiile de producători pot construi împreună cae de ambalare cu linii de sortare, frigidere, pot cumpăra tehnică performantă și negocia prețuri mai avantajoase la procurarea mijloacelor de uz fitosanitar. Iar persoane angajate de aceste cooperative ar putea căuta în permanență noi piețe de desfacere.

Și aceasta nu e singura măsură necesară pentru stimularea grupurilor de producători.

Statul le poate oferi acestora unele stimulente de ordin fiscal, astfel de practici fiind aplicate pe larg în Uniunea Europeană. „Statul trebuie să pună toate instrumentele în mișcare pentru a salva ramura”, conchide Iurie Fală.

Potrivit directorului executiv „Moldova-Fruct”, doar inițierea și aplicarea unui program de transformare a ramurii în una performantă, care să facă față competiției internaționale tot mai acerbe poate păstra pomicultorii pe linia de plutire.

La rândul său, Valentin Chilat este de părere că  statul trebuie să renunțe la subvenționarea creării de noi plantații și să se axeze pe sporirea competitivității plantațiilor deja existente. Altfel, în câțiva ani nu va avea sens nici păstrarea plantațiilor deja existente, nemaivorbind de cele noi.

C.I.

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj

nineteen − 3 =