Misiunea tot mai dificilă a FMI în Moldova

fmi

O misiune tehnică a FMI se află în aceste zile la Chișinău pentru a evalua evoluțiile curente la nivel macroeconomic din Republica Moldova dar și evoluțiile politicilor bugetar-fiscale. Și dacă macroeconomic, Republica Moldova stă bine, o serie de legi adoptate în această vară cu referire la politica bugetar fiscală a provocat reacții dure atât a comunității de experți cât și a partenerilor de dezvoltare, inclusiv a FMI iar ignorarea de către autoritățile moldovene a recomandărilor Fondului, ar putea conduce la o nouă perioadă rece în raporturile dintre cele două părți.

Pe 13 septembrie prim-ministrul Republicii Moldova Pavel Filip a avut o întrevedere cu echipa de experți a Fondului Monetar Internațional, condusă de Ruben Atoyan, care și-a început vizita de lucru la Chișinău.

libris.ro
Un nou reprezentant permanent în R. Moldova

Premierul l-a felicitat pe Ruben Atoyan cu ocazia preluării dosarului Republicii Moldova și a asigurat experții FMI de tot sprijinul necesar pentru desfășurarea misiunii.

Pentru Guvern este foarte important acordul cu FMI. În 2016, când ne-am confruntat cu o criza bancară, unul din instrumentele principale, care ne-a ajutat să redresăm situația în acest sector, a fost acordul cu FMI. Angajamentele asumate față de FMI ne-au ajutat să convingem clasa politică și ne dorim să menținem în continuare această relație cu Fondul”, a spus Pavel Filip.

Premierul a menționat că  Executivul continuă să depună eforturi pentru a îmbunătăți starea de lucruri în domeniile de dezvoltare ale țării,  precum și pentru realizarea prevederilor programului cu FMI.

El a amintit că, pe parcursul anului 2018 a fost înregistrată o dinamică pozitivă a tuturor indicatorilor macroeconomici și bugetari: PIB a crescut cu 3,7% in primele 3 luni, iar veniturile la buget s-au majorat cu 12,5%.

Totodată, Guvernul continuă promovarea reformelor structurale și sectoriale și în ultima perioadă a reușit să promoveze pachete importante de legi aferente sectorului bancar, amendamente la legea bugetului de stat pentru anul 2018 și la politica bugetar-fiscală, precum si un set de amendamente la legislația și actele normative în domeniul energetic. Astfel, fiind asigurată implementarea prevederilor programului cu FMI”, se spune într-un comunicat al Guvernului.

La rândul său, noul șef al Misiunii FMI în R. Moldova, Ruben Atoyan, a menționat sec că FMI este un partener al Guvernului și se află aici pentru a ajuta. În perioada următoare echipa de experți a FMI va evalua situația macroeconomică din Republica Moldova, politicile bugetar-fiscale și monetare, prevederile bugetului de stat pentru anul 2019 și progresele înregistrate în sectorul bancar.

Raporturile cu FMI, pe cale să se deterioreze

Dincolo de uzanțele diplomatice, utilizate de premierul Filip, raporturile dintre Republica Moldova și FMI nu parcurg cele mai fericite timpuri.

Un pachet de legi, ce ține de politica fiscală, aprobat de Guvern și adoptat de Parlament la finele lunii iulie într-o manieră extrem de obscură, fără discutare publică și fără participarea opoziției, a stârnit o reacție dură, inclusiv a Fondului Monetar Internațional.

În linii mari, este vorba despre o atitudine mai îngăduitoare a statului faţă de infracţiunile comise de business, inclusiv exonerarea de răspundere penală a unor oameni de afaceri aflaţi la prima abatere şi în schimbul reparării prejudiciului; despre iertarea unor datorii mai vechi faţă de stat ale antreprenorilor dar şi introducerea în circuitul oficial a unor bunuri şi capitaluri neînregistrate, contra unei taxe modice de 3%.

O altă iniţiativă ţine de renunţarea la impozitarea progresivă a persoanelor fizice, cu 7% a veniturilor mici şi cu 18% a celor mai mari, şi înlocuirea acestora cu o cotă unică, de 12%. Din acelaşi pachet mai face parte şi reducerea, de la 23 la 18%, a impozitului în fondul social plătit de antreprenori.

Reacția FMI la momentul adoptării pachetului respective a fost tranșantă.

Opinia preliminară a experților FMI este că pachetul legislativ de modificări bugetar-fiscale și măsuri de amnistie a capitalului, nu se aliniază la obiectivele programului susținut de FMI. La concret, măsurile adoptate vor spori caracterul regresiv al sistemului fiscal, vor reduce gradul de conformare fiscală și vor expune sistemul bugetar-fiscal unor riscuri semnificative”, se spunea într-un comunicat al Fondului, emis la momentul adoptării pachetului respectiv de legi.

”Pachet de legi ce favorizează corupția și infracțiunea”

Și nu este vorba doar de FMI. Această reformă fiscală a stimulat un consens atât printre partenerii de dezvoltare, cât și printre comunitatea de experți locali dar și clasa politică, aflată în opoziție reală. Și asta, deoarece, potrivit concluziilor, amnistia prezintă mai multe riscuri decât beneficii, va permite legalizarea banilor furați în 2014 din băncile moldovenești, este doar în folosul celor corupți.

Cea mai obscură prevedere a acestui pachet de legi ține de legalizarea capitalurilor. În formularea actuală, această procedură, adoptată conform unei opinii generalizate pentru a permite legalizarea inclusiv a banilor furați în 2014 din băncile moldovenești (circa un miliar de dolari), permite înregistrarea unor active fără a furniza documente de provenienţă, contra unei taxe de 3%.

Dar și partea ce ține de simplificarea unor proceduri fiscale a fost dur criticată.

Într-o analiză Transparency International Moldova a avertizat că, urmare a unificării impozitului pe venit, vor profita cei cu venituri mari, iar săracii, mulţi la număr în R. Moldova, vor avea de pierdut. „În țările unde diferențele de venituri sunt extrem de pronunțate, iar sărăcia este evidentă, este recomandată impozitarea progresivă a veniturilor persoanelor fizice, adică diferite cote de impozitare, așa cum au fost până în prezent”, se arată în analiză. „Cotele unice sunt caracteristice economiilor mari și dezvoltate, care au o clasă de mijloc considerabilă în structura populației pe venituri”, a mai spus Transparency International.

Organizaţia a avertizat şi asupra pierderilor pe care le vor suporta primăriile, cele care încasează direct o parte din impozitul de venit, spunând că acestea vor rata venituri de în jur de 800 de milioane de lei  anual, iar această lipsire de resurse financiare „e sensibilă în special în an electoral” şi duce la loializarea unor administraţii publice locale faţă de autorităţile centrale”.

”Vinovații trebuie pedepsiți nu încurajați”

Și Ambasada Statelor Unite la Chişinău anunţa la acel moment că este ”extrem de dezamăgită” de decizia Parlamentului. Legea privind declararea voluntară şi stimulentele fiscale (numită legea amnistierii capitalului) legalizează furtul şi corupţia şi va afecta de asemenea mediul de afaceri din Republica Moldova. Cetăţenii ţării au avut deja de suferit din cauza infracţiunilor financiare majore. Vinovaţii trebuie pedepsiţi, nu încurajaţi. Oamenii din Republica Moldova merită mai mult”, sublinia un comunicat al Ambasadei, emis la acel moment.

Și șeful Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, Peter Michalko a venit cu un comentariu critic față de legea privind declararea voluntară și stimularea fiscală.

Diplomatul este de părere că Legea amnistiei fiscale este incompatibilă cu reformele privind consolidarea statului de drept, cu combaterea corupției, a spălării banilor, a crimei organizate și este în detrimental obiectivului îmbunătățirii mediului de afaceri din Republica Moldova.

„Republica Moldova și-a asumat angajamente în raport cu Uniunea Europeană, prin Acordul de Asociere, Agenda de asociere și Memorandumul de înțelegere privind asistența macrofinanciară, precum și angajamentele față de alți parteneri internaționali.

Legea adoptată în grabă și în mod netransparent, odată aplicată, ar putea duce la o încălcare a acestor angajamente și să fie incompatibilă în raport cu reformele în derulare privind consolidarea statului de drept, combaterea corupției, a spălarii banilor, a crimei organizate și îmbunătățirea mediului de afaceri.

Ne așteptăm ca autoritățile din Republica Moldova să înceteze procesul de adoptare a acestei legi și să o aducă în conformitate cu standardele internaționale”, menționa Michalko la mopmentul adoptării pachetului de legi.

Și Banca Mondială consideră că amnistia fiscală implică riscuri financiare pentru Republica Moldova.

Pachetul de iniţiative fiscale şi amnistii de capital, aprobat recent, poate submina angajamentul Guvernului RM de a lupta împotriva corupţiei şi ar putea avea un impact negativ asupra respectării obligaţiilor fiscale, ceea ce va conduce la riscuri fiscale semnificative. Pachetul este incompatibil cu programul de reformă a politicilor, susţinut de Grupul Băncii Mondiale”, se arată în comunicatul instituției.

Guvernanții insistă că legile ar fi îndreptate spre reducerea sărăciei

La rândul său, Partidul Democrat, aflat la guvernare în Republica Moldova, insistă că susţine că aceste măsuri sunt destinate reducerii mărimii economiei subterane. Cetăţenii cu un venit lunar mai mic decât echivalentul a 95 de dolari nu vor mai plăti impozit pe venit.

Mesagerul guvernării n-a convins FMI de beneficiile proiectelor

Agenția de știri Infotag a anunțat la momentul adoptării pachetului de legi că, înainte ca Partidul Democrat să anunţe pe 24 iulie despre reforma fiscală, ministrul Finanţelor, Octavian Armaşu, a mers în regim de urgenţă la Washington nu atât pentru a prezenta conducerii Fondului Monetar Internaţional (FMI) concepţia reformei fiscale, pe cât pentru a convinge Fondul de oportunitatea desfăşurării acesteia.

Agenția scria atunci că ministrul nu a reuşit să convingă conducerea FMI de eficienţa acţiunilor autorităţilor Moldovei legate de desfăşurarea reformei, mai ales de amnistia capitalului. Acest lucru s-a văzut şi după reacţia reprezentanței permanente a FMI în Republica Moldova.

Potrivit Infotag, conducerea FMI de la Washington a trimis și o scrisoare prim-ministrului Pavel Filip prin care a recomandat insistent Guvernului să nu aprobe pachetul de legi.

Cu toate acestea, legile respective au fost adoptate și de la 1 octombrie 2018 urmează să fie aplicate.

Misiunea actuală a FMI se va afla la Chișinău în perioada 13-20 septembrie.  De regulă discuțiile dintre Fond și autorități se duc cu ușile închise și foarte puțină informație se scurge în media. Până când însăși FMI nu vine cu un comunicat oficial. De aceea, nu putem spune ferm că misiunea actuală va pune tranșant în discuție derapajele enumerate ale guvernării de la Chișinău.  Executivul se grăbește să dea de înțeles că misiunea actuală reprezintă o banală vizită de lucru și nu o misiune de evaluare a implementării programului cu FMI. ”Astfel de vizite de lucru, în afara ciclului standard de evaluări de program, sunt o practica obișnuită a FMI în raport cu țările care au programe susținute de Fond”, menționează comunicatul Guvernului.

Totuși, este evident că raporturile autorităților moldovene cu FMI şi alţi parteneri externi şi donatori importanţi sunt tot mai tensionate. Și așa cum Guvernul de la Chișinău este tot mai inflexibil la recomandările partenerilor, ar fi de așteptat ca până în decembrie 2018, atunci când în ţară începe campania electorală pentru alegerile noului Parlament, să fie luată o decizie clară privind poziția Republicii Moldova cu privire la cooperarea pe viitor cu partenerii și donatorii externi.

Guvernul de la Chişinău ar urma să primească spre sfârşitul acestui an încă o tranşă din creditul de 180 de milioane de dolari accesat în noiembrie 2016 de la FMI.

C.I.

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj

11 − six =