Economia moldovenească a înregistrat o creștere neașteptată de 4,5% în primul semestru

Economia moldovenească

Economia moldovenească a crescut cu 4,5% în primul semestru al anului în curs, peste previziunile Fondului Monetar Internațional, care se aștepta la o creștere de 3,8% pentru anul în curs. Nu este, însă prilej de optimism,potrivit experților or creșterea nu este una durabilă iar în cazul unor evenimente nefaste ar putea fi afectată.

Potrivit Biroului Național de Statistică de la Chișinău, în primul semestru Produsul Intern Brut al Republicii Moldova a constituit în valoare nominală 81,77 miliarde de lei (4,18 miliarde de euro), fiind în creştere – în termeni reali – cu 4,5% faţă de semestrul unu din 2017.

libris.ro
Creșterea asigurată de comerț, industrie și construcții

Cea mai mare contribuție la creșterea PIB a avut-o comerțul cu ridicata și cu amănuntul dar și o serie de servicii. Cu o pondere de 20,4% la formarea PIB, acestea au asigurat o creștere cu 1,6% a economiei.

Industria extractivă, cea prelucrătoare, producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, dar și o serie de servicii prestate populației au asigurat o creștere economică de 1,1%, deținând, în total, 16,3% din PIB.

Construcțiile au asigurat o creștere cu 0,5%), deținând o pondere la formarea PIB de 8,3%.

Volumul impozitelor nete pe produse a depășit cu 3% realizările perioadei respective a anului precedent, contribuind la creșterea și formarea PIB cu 0,4% și cu 14,1%, respectiv.

Pe categorii de utilizări creșterea s-a datorat consumului final al gospodăriilor populației (+3,3%), cu o contribuție la formarea PIB de 87,1% și formării brute de capital fix (+1,7%), cu o pondere de 23,3% la formarea PIB.

Un impact negativ asupra indicelui volumului fizic al PIB l-a avut exportul net (-2,2%), consecință a contribuției mai accentuate la formarea Produsului intern brut a importurilor de bunuri și servicii (61,2%) față de cea a exporturilor de bunuri și servicii (33,6%).

În trimestrul doi, ritmul de creștere s-a accelerat

În trimestrul doi creșterea economic s-a accelerat puțin și astfel produsul intern brut a însumat, pe serie brută, 44,17 miliarde de lei (2,26 miliarde de euro) în creștere cu 5,2% față de trimestrul doi din 2017.

Comerțul cu ridicata și cu amănuntul a avut în această perioadă un aport de 1,9% la creșterea economică, industria extractivă, cea prelucrătoare dar și producția și furnizarea de energie electrică și termică dar și o serie de servicii, prestate populației au un aport de 1,4%.

Construcțiile, cu o pondere de 10,4% din PIB, au contribuit cu 0,8% la creștere iar agricultura, cu o pondere de 5%,a contribuit cu 0,3%.

Pavel Filip: „Creșterea e insuficientă pentru a ajunge din urmă statele vecine

Am încercat să fim pentru mediul de afaceri un partener, să stimulăm producătorii și investițiile, dar și să aplicăm sancțiuni atunci când e cazul, și înțelegem că am mers bine până acum. O creștere economică de 5,2% înseamnă că motoarele economiei funcționează în ritm alert”, declară prim-ministrul moldovean, Pavel Filip, pe pagina oficială a Guvernului.

 

Totodată, oficialul este conștient că, dată fiind înapoierea dramatică a economiei moldovenești, creșterea este prea lentă pentru a ajunge din urmă economiile din regiune.

Deși este un rezultat bun, comparativ cu țările din regiune, știm că trebuie să muncim de câteva ori mai mult, ca să ajungem la nivelul altor state. Cert este că știm ce avem de făcut. Cifrele nu mint. În 2016 am stabilizat sectorul bancar, în 2017 economia și-a revenit, în 2018 construim”, a subliniat Filip.

Expert-Grup: Creșterea nu e deloc durabilă și trebuie tratată cu precauție

Comunitatea experților este mai puțin optimistă în ce privește viitorul economiei moldovenești.

Datele privind creșterea economică pentru trimestrul doi aduc vești bune, dar și îngrijorătoare”, conchide directorul executiv al centrului analitic Expert-Grup, Adrian Lupușor.

Veștile bune, potrivit acestuia, țin de faptul că majoritatea sectoarelor sunt în creștere, inclusiv agricultura și principalele ramuri industriale.

Acest fapt a permis populației să consume mai mult, iar investițiile private sunt în ușoară creștere pentru două trimestre consecutiv. Totodată, în pofida deficitului comercial pronunțat, exporturile au crescut mai rapid decât importurile.

Pe de altă parte, Lupușor enumeră și o serie de vești îngrijorătoare. „Circa o treime din creștere a fost alimentată de variația stocurilor. Companiile au produs, dar se confruntă cu problema pieței de desfacere, respectiv au crescut stocurile. În trimestrele următoare, variația stocurilor, cel mai probabil, va avea efect advers asupra creșterii PIB”, consideră expertul.

Pe de altă parte, Lupușor spune că creșterea consumului are loc pe fundalul înrăutățirii calității ocupării. Și asta deoarece ponderea locurilor de muncă informale a crescut continuu în 2018 din contul sectorului agricol.

Și la capitolul „investiții” situația nu-i la fel de strălucită după cum pare. „Creșterea investițiilor are loc din contul celor publice, care sunt în mare parte electorale și care vor alimenta creșterea deficitului bugetar. Acesta va atinge, estimativ circa 3% din PIB in 2018). Având în vedere situația cu asistența financiară externă, aceasta va duce la creșterea datoriei de stat interne, care va canibaliza din investiții”, menționează directorul Expert-Grup.

Și investițiile private cresc foarte lent. „Creșterea investițiilor este de câteva ori mai lentă decât media istorică. Iar dacă ținem cont și de baza de comparație scăzută (anul trecut investițiile au fost în scădere) vorbim, de facto, de stagnarea activității investiționale private”, spune expertul.

Și agricultura pare să aibă un ritm bun de creștere însă condițiile climaterice nefaste, înregistrate în trimestrul trei, ar putea afecta creșterea în cel de-al doilea semestru.

Per ansamblu, avem o creștere aparent bună, însă deloc durabilă, care trebuie tratată cu precauție”, conchide directorul-executiv Expert-Grup.

C.I.

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj

2 × 1 =