Observații preliminare cu privire la anul electoral ce stă să înceapă în Ucraina

Ucraina

Anul 2019 marchează două evenimente politice majore pentru Ucraina. Cu alegerile prezidențiale programate pentru primăvara anului viitor și cele parlamentare în toamnă, partidele politice și politicienii ucraineni încep în scurt timp pregătirile pentru ocuparea fotoliilor la conducerea țării. Fragmentarea politică și lipsa de încredere a cetățenilor ucraineni în clasa politică sunt caracteristicile principale ce prefigurează o campanie electorală acerbă și interesantă, deopotrivă.

Aprecierile analiștilor sunt împărțite asupra schimbărilor majore ce ar putea apărea la nivelul viziunii și al politicilor de stat, în eventualitatea modificăriilor liderului în funcția de președinte și a compoziției viitorului parlament, implicit a noului guvern. Unele voci sunt optimiste și speră într-un leadership politic cu mai multe realizări pe plan intern. În schimb, pentru unii analiști următoarele alegeri prezidențiale și parlamentare nu vor aduce prea multe schimbări structurale sau la nivelul politicilor de stat. Pentru vocile pesimiste, o nouă conducere formată din politicieni responsabili, hotărâți să își asume schimbarea, să lupte împotriva unui sistem politic corupt de la cel mai mic nivel până la vârf și împotriva rețelelor oligarhice care folosesc mijloacele politice în interes propriu, pare un ideal ce nu se va materializa cu ocazia acestor alegeri.

libris.ro
În orice caz, caracteristica principală atribuită alegerilor programate pentru anul viitor este aceea că următoarele scrutine reprezintă o etapă foarte importantă pentru viitorul Ucrainei. Pe lângă faptul că nouă conducere ar trebui să continue proiectele naționale începute de conducere în funcție, să respecte angajamentele cu partenerii occidentali, noii lideri ar trebui să depună eforturi reale pentru dezvoltarea și adoptarea în regim de urgență a unor politici de stat sustenabile în sectoare cheie, precum economia. De asemenea, este necesară dezvoltarea și aplicarea unor mecanisme menite să ofere rezolvare unor probleme punctuale, cum ar fi:

  • lupta anti-corupție (cea mai stringentă dintre cele ce urmează a fi enumerate),
  • modernizarea societății ucrainene și generarea unor modele alternative tendințelor patriarhale de raportate la identitatea națională – două măsuri interșarjabile;
  • anihilarea propagandei ruse în Ucraina;

*Cu alte cuvinte, politici și măsuri sustenabile – în sectorul economic, în lupta anti-corupție, modernizare (și) ca formă a schimbării culturale (în special, cultivarea și promovarea unei mentalități naționale care să transceadă obiceiurile patriarhale – acolo unde există –  și să reducă clivajele sociale încă existente) și anihilarea mașinăriei de propagandă ruse prin diferite mijloace – ar trebui să fie prioritare, pe agenda oricărui partid cu orientări politice pro-occidentale, și aplicate ca atare.

*În mod peremptoriu, aspectelor sus-amintite se adaugă soluționarea conflictului (armat) cu separatiștii sprijiniți de Kremlin.

Următoarele alegeri (prezidențiale și parlamentare) se pot dovedi cele mai importante din istoria Ucrainei independente.

De-a lungul timpului, șefii de stat și partidele politice care au compus guvernele fie au avut agende politice interne diferite, fie o orientare politică externă ce alterna între polii de putere din Vest și Est. În aceste condiții, continuitate unui proiect de țară clar stabilit, pe termen mediu și lung, a fost influențată și a suferit modificări în funcție de afinitățile conducerii politice. Aceste schimbări repetate au menținut Ucraina într-o continuă inerție–  o atmosferă imposibilă pentru dezvoltare și modernizare.

Alegerile programate pentru anul viitor ar putea reprezenta momentul când același președinte, pro-occidental, are posibilitatea să fie reales în funcție sau un candidat cu aceeași orientare politică să câștige scrutinul prezidențial. De asemenea, formarea unui viitor guvern, în teorie, cu aceeași orientare, pro-occidentală, are șanse foarte mari. Prin urmare, putem întâlni un moment fără precedent în istoria Ucrainei: două guvernări pro-europene/occidentale succesive la conducere. Și mai importantă ar fi ajustarea și continuarea aceleiași direcții începute acum patru ani, după Revoluția Demnității.

Candidații (posibili) pentru prezidențiale în sondaje înaintea începerii campaniei electorale.

Cum cel mai apropiat eveniment politic este scrutinul prezidențial vom dedica următoarele rânduri unei scurte analize asupra peisajului politic, a candidaților înscriși în cursa electorală și a acelora care sunt așteaptați să se înscrie, precum și asupra imaginii de ansamblu pe care ucrainenii o au asupra clasei politice, cu mai puțin de opt luni înainte alegerilor (31 martie 2019, data stabilită).

În ceea ce privește poziționarea candidațiilor în cele mai recente sondaje, realizate în perioada 20 iulie-3 august, de către Sociological Rating Group, situația se prezintă astfel:

  1. Iulia Timoșenko (Batkivșcina/ Patria) – 17.7%
  2. Anatolii Hrițenko (Hromadians’ka Poziția/ Poziția Civilă) – 10.7%
  3. Iurii Boiko – (Blocul de Opoziție) – 8.9%
  4. Oleg Liașko (Partidul Radical) – 8.5%
  5. Petro Poroșenko (Blocul lui Poroșenko)– 8.3%
  6. Volodimir Zelenskii (actor și showman – posibil candidat din partea ”Sluho Narodu”) – 8%
  7. Sviatoslav Vakarciuk (solistul renumitei formații Okean Elzy) – 8%
  8. Vadim Rabinovici (Za Zittia/ Pentru Viață)– 5.9%
  9. Alții >3%[i].

În ceea ce privește a doua opțiune de vot, respondenții ar alege după cum urmează:

  1. Volodimir Zelenskii – 8%
  2. Iulia Timoșenko – 7.5%
  3. Anatolii Hrițenko – 6.1%
  4. Sviatoslav Vakarciuk – 5.7%
  5. Oleg Liașko – 4.8%
  6. Vadim Rabinovici – 3.4%
  7. Iurii Boiko și Petro Poroșenko – 3.1%[ii]

Întrebați cine consideră că va câștiga cursa prezidențială 12.7% dintre respondeți cred că președintele în exercițiu, Petro Poroșenko, își va păstra funcția, în timp ce favorita, și în acest clasament, rămâne Iulia Timoșenko cu 16% din părerile exprimate. Referitor la ceilalți (posibili) candidați la funcția prezidențială 6.7% dintre respondeți cred că Iurii Boyko are șanse să devină viitorul președinte, în timp ce restul se situează sub cinci procente[iii].

Preferințele actuale ale ucrainenilor pentru alegerile parlamentare programate în toamna anului viitor (27 octombrie 2019, data oficială)

  1. Batkivșcina – 19.5%
  2. Blocul Opoziției, Hromedians’ka Poziția, Sluha Narodu (Slujitorul Poporului) – aprx. 11%
  3. Za Zittia – 7.2%
  4. Partidul Radical – 7%
  5. Blocul lui Poroșenko/”Solidarnist” – 6.5%
  6. Samopomich – 4.3%
  7. Svoboda – 4.1%
  8. Partidul Agrar – 2.5%
  9. Altele >2%

Clasa politică întâmpină mari probleme de încredere în rândul opiniei publice

Neîncrederea publică în instituțiile statului și în actuala clasă politică se găsește la cele mai înalte cote din ultimii ani, 75% dintre ucraineni fiind de părere că țara merge într-o direcție greșită[iv]. De aici rezultă dezinteresul participării la vot. Cel mai recent studiu realizat de Socialogical Rating Group arată că doar jumătate dintre cei chestionați sunt hotărâți să meargă la vot la următoarele alegeri prezidențiale[v].

Conform sondajelor realizate în ultimele luni, principalele motive care au determinat scăderea încrederii opiniei publice în instituțiile de stat și în politicieni sunt:

  • Refacerea economică foarte lentă, pe seama căreia este pusă criza socio-economică ce se perpetuează;
  • Lipsa unui progres vizibil în lupta anti-corupție;
  • Lipsa unei îmbunătățiri vizibile a condițiilor de trai, în ciuda adoptării seturilor de reforme[vi]
  • Nerezolvarea problemei conflictului cu separatiștii din estul Ucrainei; 71% dintre respondenți consideră că autoritățile centrale ar trebui să încheie războiul din Donbas, ceea ce ar produce creșterea încrederii în conducerea de la Kiev[vii].
  • Nu în ultimul rând, nerezolvarea problemelor din sectorul sănătății. În plus, aproximativ 60% dintre respondenți înțeleg doar parțial (28%) sau deloc (31%) ce presupun reformele din acest sector.

Alte aspecte pe care le relevă sondajele din ultimele luni se referă la atitudinea anumitor clase sociale față de alegerile prezidențiale programate pentru 31 martie 2019. Pe de o parte, optimismul tinerilor (18-35 de ani) față de viitorul Ucrainei (și gândul de a trăi în țara natală) precum și interesul acestora de a participa la vot, se găsește la cele mai joase cote[viii]. Pe de altă parte, în mod tradițional, din rândul persoanele în vârstă sau cu venituri reduse se arată mai mulți interesați de participarea la vot. De asemenea, sergmentul de populație aflată în etate continuă să fie nostalgici și să își manifeste regretul față de vremurile apuse din perioada Uniunii Sovietice[ix].

În loc de concluzii …

Până în prezent, niciunul dintre potențialii candidați nu s-a detașat considerabil în preferințele alegătorilor. Cu toate acestea, Iulia Timoșenko se află în topul opțiunilor, cu indicii care o recomandă ca principală favorită pentru a ajunge în turul doi. Referitor la actualul președinte, acesta s-ar putea să aibă mari dificultăți în a accede în turul secund, diferența de procente dintre el și ceilalți candidații fiind foarte mică. Altminteri, timp încă mai este ca oricare dintre candidații să câștige încrederea și votul ucrainenilor, astfel încât să ajungă în turul decisiv. Deocamdată un singur lucru pare cert: va avea loc și cel de-al doilea tur de scrutin pentru funcția prezidențială.

Multe dintre particularități reflectate în sondaje, ce țin de nemulțumirile ucrainenilor sau de dezinteresul anumitor clase sociale de a participa la vot din lipsa de opțiuni politice, nu sunt specifice doar Ucraine. Acestea pot fi întâlnite și în cazul altor state vecine. Prototipul politicienilor care nu ezită să exploateze slăbiciunile și neajunsurile societății pe care o reprezintă, atât timp cât strategia funcționează în interes propriu; corupția privită ca un fapt firesc – sindrom național –, discrepanțele dintre regiuni sub raportul condițiilor de trai care se adâncesc  pe zi ce trece sunt câteva dintre ingredientele din rețeta unor națiuni suferinde și încă în proces de tranziție.

De aceea, în ciuda variantelor politice ce se dovedesc a nu fi pe măsură așteptărilor ucrainenilor, decizia de a nu merge la vot s-ar putea dovedi cea mai nepotrivită opțiune aleasă.

Moldovan Anton


[i] http://ratinggroup.ua/en/research/ukraine/monitoring_elektoralnyh_nastroeniy_ukraincev.html

[ii] Ibidem.

[iii] Ibidem.

[iv] http://ratinggroup.ua/en/research/ukraine/obschestvenno-politicheskie_nastroeniya_ukraincev_novye_vyzovy.html

[v] http://ratinggroup.ua/en/research/ukraine/monitoring_elektoralnyh_nastroeniy_ukraincev.html

[vi] https://www.wilsoncenter.org/blog-post/ukraine-the-run-to-presidential-and-parliamentary-elections-voter-indifference-and

[vii] https://www.iri.org/resource/new-ukraine-poll-reveals-increased-concern-over-military-conflict-donbas

[viii] https://www.iri.org/resource/ukraine-poll-political-disaffection-rife-among-young-people-ahead-2019-elections

[ix] https://www.wilsoncenter.org/blog-post/ukraine-the-run-to-presidential-and-parliamentary-elections-voter-indifference-and

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj

12 − two =