Summitul NATO, întâlnirea Trump-Putin de la Helsinki și cu ce rămâne Ucraina

Putin

Într-o atmosferă festivă, în urmă cu o lună, la Moscova, se dădea startul Campionatului Mondial de Fotbal, al doilea eveniment major pe care îl organizează Federația Rusă după anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea. În timp ce iubitorii sporturilor de iarnă admirau Jocurile Olimpice organizate la Soci în iarna anului 2014, în estul Ucrainei conflictul dintre forțele guvernamentale ucrainene și separatiștii pro-ruși, sprijiniți de Kremlin, era în plină desfășurare. La aproape patru ani de la JOI de la Soci, Campionatul Mondial de Fotbal surprinde aceeași situație din teren. Crimeea rămâne anexată (cu nicio speranță de restituire, în orice caz nu sub regimul Putin), iar conflictul din Est își continuă cursul.

În atmosferă de fotbal, Rusia își intensifică prezența în Marea Azov

libris.ro
Cuprinși de atmosfera de sărbătoare creată de această competiție, întâlnită doar odată la patru ani, șefi de stat au vizionat meciurile din loja oficială, unii chiar alături de Putin. Pentru o lună, chiar și dintre cei mai vehemenți critici mondiali la adresa acțiunilor Rusiei atât în Ucraina, cât și în Siria, au făcut abstract de acțiunile militare și/sau din spectrul războiului hibrid ale regimului Putin, folosite pentru a-și atinge obiectivele. Nici măcar proaspătul caz Skripal, unde un fost agent de informații rus și fiica sa au fost otrăviți pe teritoriul Marii Britanii (utilizându-se un agent neurotoxic de tip militar din grupul de agenţi Noviciok, dezvoltat de Uniunea Sovietică) nu i-a convins pe unii lideri occidentali că prezența lor fizică nu este necesară la acest campionat mondial, ca mod de manifest împotriva acțiunilor regimului de la Kremlin din ultimii ani.

În altă ordine de idei, ultimele pregătiri pentru organizarea celei mai prestigioase competiții mondiale s-au intersectat cu începutul pregătirilor desfășurării navelor de război rusești în largul Mării Azov și aproape de coasta ucraineană. În noul front deschis în conflictul cu Ucraina, tabăra rusă folosește așa-zisele inspecții (unele de zeci de ore) asupra navelor comerciale ce trec pe sub podul inaugurat peste strâmtoarea Kerch. Ca urmare, companiile ce dețin navele comerciale, forțate să aștepte nejustificat acel interval exagerat de timp, au pierderi exorbitante.

În același timp, odată cu asamblarea podului peste strâmtoare, mai bine de 140 de nave comerciale, care altădată intrau și ieșeau din porturile Ucrainei din Marea Azov, Mariupol și Berdiansk, nu mai pot transborda din pricina dimensiunilor care nu le mai permit să treacă pe sub pod.

Pe scurt, Ucraina este supusă unei blocade economice, prin întreruperea uneia dintre cele mai importante rute comerciale maritime.

Concomitent, desfășurarea și înmulțirea navelor militare rusești în largul Mării Azov este semnalul faptului că regimul de la Kremlin intenționează să își aroge controlul unilateral asupra acestui spațiu, în ciuda oricăror înțelegeri internaționale sau bilaterale aflate în vigoare (un acord semnat în anul 2003 între președintele Ucrainei la acea dată, Leonid Kucima, și multiplul președinte al Rusiei, Vladimir Putin). Astfel, la sfârșitul lunii iunie, în mare navigau deja circa 40 de nave rusești, prin care partea rusă își dezvoltă capacitatea de a deține controlul asupra unei porțiuni însemnate de apă, inclusiv de-a lungul liniei de coastă a Ucrainei[i].

*Conform aprecierilor specialiștilor și experților, unul dintre motivele care ar sta la baza desfășurării navelor (militare) rusești are legătură directă cu criza de apă de consum/potabilă întâlnită în Crimeea (citeste despre acest subiect aici: Crizele se țin lanț în Crimeea anexată. Cum va alege Kremlinul să procedeze?)

Revenind la Campionatul Mondial, singurul moment care a amintit, probabil, de situația creată de acțiunile regimului Putin în Ucraina a fost acela când jucătorul croat Domagoj Vida a strigat „Slava Ukraiini” (Glorie Ucrainei), într-un moment de euforie declanșat de victoria în sferturile de finală împotriva Rusiei. Ulterior acesta și-a cerut scuze pentru gestul nesportiv.

Înainte de începerea C.M. din Rusia, analiștii atrăgeau atenția asupra probabilității foarte mari ca liderii de la Kremlin să lucreze în tăcere la dezvoltarea sau punerea în aplicare a unor tactici care să le confere noi avantaje strategice – pe listă, în mod evident și Ucraina. Însă, timp de o lună, atracția principală pe scena internațională a fost Campionatul Mondial de Fotbal din Rusia.

Summitul NATO și întâlnirea Trump-Putin de la Helsinki

Pentru membrii Alianței Nord-Atlantice, Summitul NATO de la Bruxelles, din 11-12 iulie, a reprezentat un moment cu miză importantă. Unele voci erau pe punctul să catalogheze acest summit începutul sfârșitului Alianței (…). Cu toate acestea, finalul evenimentului și declarația finală semnată de toți membrii au demonstrat că în ciuda unor poziții și interese diferite pe anumite teme, totuși NATO va continua să funcționeze, cel puțin, la aceeași parametri în materie de securitate și apărare colectivă.

După cum am amintit într-un articol recent, pentru Ucraina prezența președintelui Petro Poroșenko la Summitul NATO și evenimentul în sine nu vor aduce foarte mari îmbunătățiri pe relația instituționalizată cu Alianța. Ucraina va trebui în continuare să se axeze pe dezvoltarea și modernizarea sistemului de apărare și securitate. De asemenea, Kievul va trebui să găsească o soluție în disputa cu Budapesta pe seama noii legi a educației, astfel încât liderii maghiari să permită desfășurarea Comisiei NATO-Ucraina și, totodată, să ofere cale liberă participării Ucrainei în Programul „Enhanced Cooperation Opportunities” cu NATO, un program menit să intensifice relațiile și interoperabilitatea dintre NATO și partenerii non-membri.

În ceea ce privește întâlnirea dintre Trump și Putin la Helsinki prioritatea pe agenda discuțiilor l-a avut cazul Siriei. Rezervele președintelui american în a aduce în discuție situația estului Ucrainei și de curând a Mării Azov au fost evidente. Acesta a făcut unele referiri tangențiale la Crimeea, a cărei anexare o consideră ilegală. De cealaltă parte, Vladimir Putin a ținut să menționeze încă o dată faptul că anexarea peninsulei a fost făcută în limitele legale ale dreptului internațional, ca mai apoi să dea asigurări că tranzitul gazului rusesc spre Europa, prin Ucraina, nu va fi afectat în urma construirii conductei Nord Stream 2. Totuși, președintele rus a ținut să menționeze că acest lucru va fi posibil după ce disputa (reîncepută) dintre Naftogaz și Gazprom va fi soluționată de către Curtea de Arbitraj de la Stockolm[ii].

Ca urmare, niciunul dintre evenimentele ce marchează scena afacerilor internaționale, din această lună, nu a produs progrese extraordinare în privința situației din estul Ucrainei, a Mării Azov sau a statutului Crimeii. Dimpotrivă, referitor la Ucraina, întâlnirea dintre șefii de stat a Statele Unite ale Americii și a Rusiei a lăsat impresia că aceasta nu este nici principala problemă asupra căreia trebuie să cadă de acord, precum nici cea mai importantă miză a vreunei dintre părți (ori cel puțin nu a SUA, în aceste momente).

Pe de altă parte însă, aceasta nu înseamnă că Statele Unite ale Americii, împreună cu partenerii occidentali abandonează Ucraina. În curând, SUA va aloca 100 de milioane de dolari pentru întărirea capacităților de apărare ale Ucrainei[iii]. Totodată, în urmă cu câteva zile, forțele navale americane au participat la exerciții multinaționale organizate la Odesa, exerciții anuale cunoscute sub denumirea de Sea Breeze[iv].

Cu ce rămâne Ucraina în urma acestor trei evenimente?

Regimul de la Kremlin s-a folosit de Campionatul Mondial pentru a-și extinde controlul asupra Mării Azov. Blocarea comerțului prin intermediul celor două porturi ucrainene cu ieșire la Marea Azov se va materializa, dacă nu este găsită o soluție (internațională) urgentă. În aceeași ordine de idei, multiplicarea navelor de război rusești este o dovadă clară că Moscova nu mai este dispusă să împartă apele interne cu Ucraina. În plus, poziționarea echipajelor militare rusești pe linia de coastă ucraineană conferă acestora poziții excelente pentru o eventuală escaladare a conflictului din estul Ucrainei de pe mare[v].

Summitul Alianței Nord-Atlantice desfășurat la Bruxelles nu a produs modificări semnificate în economia relației NATO-Ucraina. De cealaltă parte, așteptările conducerii de la Kiev (dacă au existat) pe fondul  întâlnirii dintre Donald Trump și Vladimir Putin cu siguranță au fost zadarnice.

Cu toate acestea, următoarea tranșă de 100 de milioane de dolari din partea SUA și exercițiile militare multinaționale desfășurate la Odesa cu participarea navelor americane demonstrează că partenerii occidentali ai Ucrainei, în frunte cu SUA, rămân angajați în a întări capacitățile de apărare naționale ale Ucrainei și sunt dispuși să ofere pregătire militară avansată.

Pentru moment administrația de la Kiev va trebui să gestioneze postura delicată în care începe să fie pus comerțul Ucrainei pe rutele din Marea Azov (și chiar siguranța teritoriul național expus) și problemele ce se pot extinde în Marea Neagră în ipoteza escaladării tensiunilor cu Kremlinul.

Moldovan Anton


[i] https://jamestown.org/program/russia-expands-its-fleet-in-sea-of-azov-to-some-40-ships-kyiv-warns/

[ii] https://economics.unian.info/10189851-putin-assures-trump-russia-ready-to-preserve-gas-transit-via-ukraine-after-nord-stream-2-built.html

[iii] http://uawire.org/poltorak-said-the-usa-will-allocate-100-million-for-ukraine-s-defense

[iv] http://www.c6f.navy.mil/news/exercise-sea-breeze-2018-begins

[v] https://jamestown.org/program/russia-expands-its-fleet-in-sea-of-azov-to-some-40-ships-kyiv-warns/

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj

eleven + 5 =