Industria de zece miliarde care ține pe linia de plutire economia Republicii Moldova

automotive

Deschiderea mai multor întreprinderi din sectorul automotive în Republica Moldova a reprezentat o gură de aer pentru industria moldovenească, aflată de mulți ani în declin dar și pentru economie în general. A început să sporească producția industrială, s-a îmbunătățit balanța comercială dar, ce-i mai important, a fost diminuat într-o oarecare măsură exodul forței de muncă din țară. Totuși, potențialul de creștere al acestei industrii în țara noastră nu este nelimitat.

La începutul anilor ‘90, industria Republicii Moldova intrase într-un declin. Țara era pusă în fața unui pericol real de dezindustrializare. Potențialul industriei moldovenești, orientată spre piețele fostei Uniuni Sovietice, aflate și ele în declin, a început să scadă vertiginos.

libris.ro
Ponderea industriei în Produsul Intern Brut (PIB) a scăzut brusc de la 60% în 1989 până la 26% în 1996, iar în ultimii 10-12 ani această pondere a oscilat între 13% și 15%. În plus, Republica Moldova rămase fără întreprinderile din stânga Nistrului, care în 1989 reprezentau 37% din potențialul industrial al RSSM. Țara s-a transformat dintr-o economie industrial-agrară într-una agrar-industrială însă doar pe baza agriculturii nu se pot obține creșteri economice consistente.

Colacul de salvare pentru industria moldovenească

Industria autohtonă era într-un declin constant, când, grație globalizării și mișcării companiilor occidentale spre est, în căutarea forței ieftine de muncă, au fost deschise câteva întreprinderi de producere a pieselor pentru automobile.

Primele investiții atrase în industria automobilistică din R. Moldova, s-au realizat în perioada 2006-2007, odată cu venirea pe piață a Companiei germane „Draexlmaier” și a „Romina Cablaggi”, companie cu capital italian. Între timp, aceasta s-a reorganizat și poartă denumirea „Summy Kablaggi”. „Draexlmaier” produce sisteme de bord moderne, componente de interior şi sisteme funcționale integrate pentru companiile BMW, Mercedes-Benz, Volkswagen, Audi, Porsche, Jaguar, Lexus și este una din cele mai cunoscute întreprinderi de profil din R. Moldova.

În primii doi ani de activitate, „Draexlmaier”a investit 3,7 mil. euro în construcția și dotarea primei fabrici, iar numărul angajaților atunci, era puțin peste 1000 persoane. În Mai 2010, „Draexlmaier” devine rezident al Zonei Economice Libere „Bălți”, iar peste un an, concernul german deschide cea de a doua fabrică în subzona nr. 2 a ZEL „Bălți”. În prezent, „Draexlmaier” are trei fabrici la Bălți, iar în trimestrul IV a acestui an va deschide cea de a patra fabrică în sub-zona de la Cahul a ZEL Bălți. Valoarea totală a investițiilor acestei companii în Republica Moldova se estimează a fi de cca 80 milioane de dolari, în unitățile de producție muncind circa 4900 de angajați. Odată cu deschiderea fabricii de la Cahul, numărul angajaților va ajunge la 6500 persoane.

O altă companie notorie din sectorul automotive este corporația americană „Lear”, deschisă în Zona Economică Liberă „Ungheni-Business”, în februarie 2010. Acesta are o fabrică , unde produce huse din textile, vinil și piele pentru scaunele de automobile. Valoarea investițiilor se estimează la peste 14 milioane de dolari și are în prezent 2000 de angajați.

Investițiile în domeniu au continuat cu apariția pe piață în 2013 a Companiei auistriece „Gebauer & Griller”. În toamna anului trecut, investitorul austriac și-a deschis cea de a doua fabrică în sub-zona nr.3 a ZEL „Bălți”. Investiția totală a depășit 50 de milioane de dolari, iar volumul anual de vânzări se estimează la un miliard de lei. Din totalul producției, 20% este furnizată către Compania Draexlmaier, restul fiind exportată. În primul trimetru al acestui an, compania înregistra cca 360 de angajați. În ultimii 2-3 ani, pe piață și-au mai făcut apariția și alte companii: Sumitumo, Fujikura, Coroplast ș.a.

Componente pentru un milion de automobile

Investițiile au continuat, industria automotive ajungând una din cele mai importante ramuri ale economia moldovenești. Anual, Republica Moldova produce sisteme de cablaje și huse automobilistice pentru aproximativ un milion de automobile, iar livrările sunt efectuate direct către cele mai mari concerne auto din lume. Potrivit MIEPO, valoarea exporturilor în industria automotive a crescut pe parcursul anului 2017 cu 37,1% față de anul precedent, iar față de acum cinci ani, valoarea acestora a crescut de trei ori. În prezent, produsele industriei automotive constituie 20% din exporturile totale ale Republicii Moldova.

Sursa: MIEPO, în baza informațiilor oferite de către companii

Preponderent, investitorii mari din domeniul automotive preferă să activeze în Zonele Economice Libere (ZEL), acestea fiind un loc prielnic pentru dezvoltarea producției industriale orientate spre export, iar facilitățile fiscale și vamale dar și garanțiile oferite de stat servesc drept stimulente.

Sectorul componentelor auto de la noi cuprinde circa 20 de companii. Cifra de afaceri a întreprinderilor din ramură se ridică la de peste 10 miliarde de lei anual, ceea ce reprezintă o contribuție considerabilă la dezvoltarea economiei.

Pe lângă producția cablajelor și conductoarelor pentru mijloacele de transport, huselor și articolelor de interior pentru autoturisme, industria se mai specializează în producerea articolelor din plastic prin injecție, componentelor electronice, prelucrarea metalului, asamblare, etc.

În cei peste zece ani de activitate în Republica Moldova, sectorul automobilistic a adus plus-valoare economiei. În momentul de față, aceasta este ramura cu cele mai multe investiții atrase și locuri de muncă create. Valoarea investițiilor, potrivit datelor Ministerului Economiei și Infrastructurii(MEI), se estimează la peste 450 de milioane de dolari. Numărul locurilor de muncă create până în prezent se cifrează la peste 15 mii, iar până în anul 2020 se preconizează să ajungă la un potențial de 100 mii, potrivit Ministerului Economiei și Infrastructurii.

Dezvoltarea dinamică a sectorului a inversat declinul industriei moldovenești. Volumul producției industriale s-a majorat în 2017 cu 3,4% și a constituit 14,6% din Produsul Intern Brut (PIB).

Industria prelucrătoare, unde producția de cablaj și fire electrice, echipamente auto și textile deține o cotă de 43% a înregistrat o creștere de 4,5%, Valoarea exportului acestor produse a crescut cu 37,1% în primul trimestru al anului curent.

Forța de muncă, de la beneficiu la constrângere

Numărul persoanelor angajate în sector crește de la an la an. Astfel, în 2017 a fost înregistrat un număr de 15000 persoane, cu aproape 6000 mai mult față de 2016. Este un factor benefic pentru Republica Moldova, deoarece mai reduce din exodul masiv al forței de muncă, ce se înregistrează în ultimele două decenii.

Sursa: MIEPO, în baza informațiilor oferite de către companii

Forța de muncă rămâne totuși a fi o provocare pentru sectorul automotive. Odată cu venirea noilor investitori sau extinderea celor care deja activează, bazinul forței de muncă disponibilă a lucra pentru sectorul automotive este în scădere.

Companiile au nevoie de mână de lucru calificată, dar pot să angajeze și persoane pe care le instruiesc ulterior. Totuși, nu este atât de simplu pentru administrația ZEL să convingă potențialii investitori că aici ar putea găsi forța de muncă de care au nevoie.

În Zona Economică Liberă „Bălți” (ZEL), activează cele mai multe companii din domeniul automotive. Respectiv, aici este înregistrat și cel mai mai mare număr de angajați din domeniu. Administratorul principal al ZEL „Bălți”, Marin Ciobanu, spune că în Republica Moldova circa 40% din populația aptă de muncă nu este ocupată. „Problema care se pune acum nu este numărul, ci calificarea forței de muncă. Mulți dintre ei poate nu au lucrat niciodată în industrie, poate nu au avut niciodată un loc de muncă, poate s-au îndeletnicit cu diverse activități în agricultură. Din acest bazin de forță de muncă încercăm să atragem personal. Nu este nicio problemă că nu au calificarea necesară. Îi pregătim noi. ”, a mai spus Marin Ciobanu.

Referindu-se la potențialul de stopare a emigrării forței de muncă, administratorul ZEL „Bălți” spune că aici există încă unele posibilități însă acestea sunt totuși limitate. Acum este momentul ca acest exod să-l stopăm prin aducerea de investiții, însă nu cred că grupuri mari de companii vor mai veni mult timp în Moldova. Bazinul de forță de muncă se află în continuă scădere.”

Și asta, deși angajații din domeniul automotive au un salariu ce variază de la 4500 lei la 9500 lei.

Învățământul dual, o soluție

Pentru asigurarea cu forță de muncă, un rol deosebit se acordă educației, aceasta fiind o prioritate pentru sector. Companiile din domeniu sunt într-un dialog permanent cu autoritățile și colaborează cu instituțiile de învățământ profesional și cel superior cu profil tehnic.

Potrivit Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, reformele de dezvoltare curriculară sunt o prioritate, prin ajustarea politicilor la standardele educaționale naționale și internaționale. Totodată, s-au întreprins acțiuni privind adaptarea ciclurilor de studiu menite să genereze un impact substanțial învățământului profesional tehnic din Republica Moldova.

Învățământul dual, implementat cu succes în Germania, este o soluție pentru R. Molodova privind asigurarea pieței cu forță de muncă calificată. Acest sistem, reprezintă o îmbinare între instruirea profesională practică şi pregătirea teoretică solidă. Un prim exemplu de implementare cu succes a sistemului de învățământ dual reprezintă Compania „Draexlmaier Automotive”, care a pus în practică la Bălți învățământul dual începând cu septembrie 2014. Stagiarii au beneficiat de salariu lunar competitiv, training-uri, contract de muncă oficial și perspectiva avansării în carieră în sectorul automotive.

Din luna septembrie a acestui an, își începe activitatea Colegiul de Inginerie din municipiul Strășeni, al cărui fondator este ZEL „Bălți”. Această instituție a fost creată pentru pregătirea specialiștilor și muncitorilor calificați pentru companiile rezidente în particular și pentru ramurile economiei naționale în general, utilizând metodele sistemului de instruire dual.

Automotive Cluster Moldova

În vederea impulsionării dezvoltării sectorului automotive autohton, la inițiativa Asociației Patronale din Industria Prelucrătoare (APIP), în decembrie 2017 a avut loc constituirea, „Automotive Cluster Moldova” .

Acest cluster va reuni companiile din domeniul automotive, întreprinderi mici și mijlocii, startup-uri, universități, centre de inovații și cercetare, dar și instituții de stat, pentru a stimula dezvoltarea ramurii și pregătirea specialiștilor pentru industrie. „Credem că, acest lanț va da un efect de sinergie și va permite ca în scurt timp să crească cota sectorului în economia Moldovei”, spune Marin Ciobanu, care este și președinte APIP.

Strategia națională de atragere a investițiilor și promovarea exporturilor pentru anii 2016-2020 identifică industria automotive drept una din țintele primordiale pentru atragerea investițiilor în Republica Moldova. Mai mulți investitori străini care activează în industria automotive și-ar putea extinde cu uşurință activitatea, şi-ar dezvolta lanţurile valorice prin integrarea întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM) locale şi ar genera efecte de difuziune a cunoștințelor şi tehnologiilor dacă ar primi susținere şi încurajare din partea Guvernului.

Politicile de susținere a clusterizării ar trebui să fie îndreptate primordial spre „înrădăcinarea” companiilor străine investitoare în economia locală și stimularea legăturilor acestora cu furnizorii de bunuri şi servicii locali. Pentru a facilita aceste evoluții, este nevoie însă de un grad mai înalt de interacțiune și cooperare dintre toți actorii implicați: actorii economici – producătorii de componente, organizațiile asociative ale acestora, companiile cu activități conexe – au un rol important, ci și instituțiile de cercetare și inovare, universitățile, școlile profesionale, autoritățile publice naționale, regionale și locale, și nu în ultimul rând – instituțiile deconcentrate, respectiv societățile de consultanță și instituțiile finanțatoare care printr-o colaborare eficientă pot contribui la dezvoltarea sectorului.

Potrivit președintelui APIP, se încearcă în prezent identificarea a cca 50 de companii autohtone care ar putea produce componente și sub-ansamble pentru marile companii de automotive din Moldova. Acestea importă foarte multe componente pentru a putea realiza în Moldova sub-ansamblele de mașini necesare, iar prin aceasta vor fi reduse costurile de import. Totodată, aceasta va contribui la diminuarea negativă a balanței comerciale.

Clusterul oferă un cadru propice de dezvoltare a afacerilor și a soluțiilor inovatoare, de colaborare între companii, universităţi, instituţii de cercetare, furnizori, clienţi şi competitori situaţi în aceeaşi arie geografică la nivel local, naţional sau transnaţional. Membrii clusterului pot rezolva împreună probleme privind pregătirea profesională, programe, brand, marketing, tehnologii, inovaţii, legislaţie, dezvoltarea resurselor umane, etc. De asemenea, în cadrul unui cluster, companiile „tinere” și start-upurile au şansa de a învăţa de la cele cu experienţă, participând împreună la activităţi de informare, instruire, marketing, achiziţionare de mijloace fixe sau mobile, producţie comună, vânzări, constituire de infrastructură comună.

Misiunea clusterului este de a conecta reprezentanții mediului economic cu organizații de cercetare, universități și administrația publică, în scopul de a consolida cooperarea, în vederea stimulării inovării, competitivității și potențialului industriei automotive pentru Moldova, prin răspândirea tehnologiilor, cunoștințelor și bunelor practici în domeniu, crearea legăturilor inter-sectoriale care ar facilita exploatarea efectelor de sinergie de către membrii clusterului și alți actori din sector.

La această etapă, „Automotive Cluster Moldova”, întrunește 17 membri și se preconizează ca în cel mult un an să se depășească ținta de 50 de membri.

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj

5 × 2 =