Guvernarea de la Chișinău sfidează rezoluția UE. Este pregătită opoziția proeuropeană să preia puterea?

Moldova

După mai multe exprimări ale îngrijorării din cauza derapajelor antidemocratice ale guvernării de la Chișinău, Parlamentul European a trecut, în sfârșit la fapte, penalizând recenta ispravă a justiției moldovenești, care a anulat rezultatul alegerilor pentru primăria municipiului Chișinău.

Joi, PE a adoptat o rezoluție foarte dură în raport cu autoritățile moldovenești, în care își exprimă ”profunda îngrijorare cu privire la decizia luată de Curtea Supremă din Moldova de a anula rezultatele alegerilor pentru funcția de primar al orașului Chișinău, din motive dubioase și în mod netransparent, care a subminat în mod semnificativ integritatea procesului electoral”.

Totodată, forul european „reamintește că alegerile credibile, transparente, echitabile și deschise unei participări largi reprezintă piatra de temelie a oricărui sistem democratic, menținând imparțialitatea și independența sistemului judiciar împotriva oricărui tip de influență politică, fiind, în același timp, piatra de temelie a încrederii în sistemul politic al țării, și că intervențiile politice în sistemul judiciar și în desfășurarea alegerilor contravin standardelor europene la care Moldova a aderat, în special în cadrul Acordului de asociere UE-Moldova”.

Deși nu a luat până în prezent vre-o atitudine tranșantă în raport cu autoritățile moldovenești, în pofida semnalelor suficiente că guvernarea actuală nu este nici pe departe una democratică, în această rezoluție Parlamentul European a arătat că a fost în permanență cu ochii pe Republica Moldova, contabilizând fiecare derapaj antidemocratic al guvernării.

În consecință, rezoluția PE „recunoaște că decizia instanțelor, despre care s-a afirmat de mai multe ori că este influențată și dirijată politic, este un exemplu al acaparării statului și denotă o criză foarte profundă a instituțiilor din Moldova; regretă că, în ciuda numeroaselor apeluri făcute de comunitatea internațională, autoritățile continuă să submineze încrederea cetățenilor în corectitudinea și imparțialitatea instituțiilor statului”.

N-au fost scăpate din vedere concentrarea puterii politice și economice în mâinile unui grup restrâns de persoane, deteriorarea statului de drept, a standardelor democratice și a respectării drepturilor omului, politizarea excesivă a instituțiilor statului, corupția sistemică, anchetarea insuficientă a fraudei bancare din 2014, și pluralismul limitat al mijloacelor de informare în masă. Sunt menționate lipsa de independență a sistemului judiciar, cazurile de justiție selectivă folosite ca instrument pentru a exercita presiune asupra opozanților politici. UE invită încă o dată autoritățile moldovene să reformeze sistemul judiciar, inclusiv numirea noilor judecători, astfel încât să împiedice sistemul judiciar să intervină în procesul politic și electoral sau să submineze în orice alt mod voința poporului din Moldova exprimată în mod democratic.

A fost amintit și faptul că, după frauda bancară din 2014, în care au fost furați circa un miliard de dolari, autoritățile au făcut foarte puține progrese în anchetarea cazului. În acest context, rezoluția îndeamnă la eforturi susținute pentru a recupera fondurile furate și a-i aduce pe cei responsabili în fața justiției, indiferent de apartenența lor politică, considerând că acest lucru este indispensabil pentru a restabili încrederea cetățenilor în instituțiile din Moldova și a restabili credibilitatea autorităților.

Este o reacție tranșantă însă destul de întârziată, or lipsă ei de până acum a redus din încrederea moldovenilor față de Uniunea Europeană, turnând apă la moara propagandei rusești, care de fiecare dată când avea prilejul menționa că Occidentul susține regimul antipopular și antidemocratic de la Chișinău.

Totuși, sfidarea votului popular n-a mai putut fi trecută cu vederea, fiind ultima picătură în paharul răbdării europenilor față de matrapazlâcurile celor ce controlează puterea în Republica Moldova.

Pentru a-i penaliza pe aceștia Parlamentul European îndeamnă Comisia Europeană (autoritatea executivă a UE) să suspende orice plăți prevăzute de asistență macrofinanciară (AMF) pentru Moldova.  Orice decizie privind plățile viitoare ar trebui să aibă loc numai după alegerile parlamentare planificate și cu condiția ca acestea să aibă loc în conformitate cu standardele recunoscute la nivel internațional și să fie evaluate de către organisme internaționale specializate.

De asemenea, se solicită Comisiei să suspende sprijinul bugetar pentru Moldova, utilizând precedentul din iulie 2015, când o astfel de suspendare a avut loc în urma crizei bancare.

Mecanismul de suspendare ar trebui să includă o listă de condiții care trebuie îndeplinite de către autoritățile moldovene, printre care să se numere validarea alegerilor din Chișinău și derularea de investigații orientate spre rezultate concrete și complet transparente, precum și recuperarea activelor și urmărirea penală a făptașilor, în caz de fraudă.

Mai mult, Rezoluția invită autoritățile să urmeze integral recomandările Comisiei de la Veneția cu privire la reforma electorală. Puterea ar trebui să renunțe la sistemul de vot mixt, adoptat anul trecut de Partidul Democrat și cel al Socialiștilor, pregătit, potrivit percepției unei mari părți a opiniei publice, anume în scopul menținerii la putere a Partidului Democrat or doar în votul pe circumscripții acesta ar putea să-și impună propriii candidați. În schimb, revenirea la votul proporțional, pe liste de partid, după cum cere rezoluția UE, ar reduce cardinal șansele PD de a avea un scor bun în alegeri.

Renunțarea la votul mixt ar dărâma, astfel, fundamentul întregii construcții clădită până în prezent de PD pentru a-și asigura o prezență confortabilă în viitorul Parlament, care să-l mențină la guvernare.

Însă, cum și era de așteptat, Partidul Democrat nu are de gând să îndeplinească recomandările Parlamentului European.

Partidul Democrat va revedea toate reformele aflate în implementare, le va duce la bun sfârşit, dar le va prioritiza reieşind deja din nevoile principale ale cetăţenilor noştri, nu din diferite condiţionalităţi”, a declarat preşedintele PDM Vlad Plahotniuc în cadrul unui briefing de presă , referindu-se la rezoluţia votată de Parlamentul European.

Liderul PDM a subliniat că rezoluția a fost adoptată doar pentru ca formaţiunile politice PAS şi Platforma DA să aibă beneficii electorale în alegerile din toamnă.

Plahotniuc a mai declarat că rezoluţia are doar un efect politic şi că nu va produce efecte financiare, deoarece creşterea economică înregistrată de Guvern va permite ca toate proiectele să fie continuate şi chiar să fie lansate unele noi în acest an.

Și prim-ministrul Pavel Filip a reconfirmat că rezoluţia PE nu va afecta economic Republica Moldova, mai ales că zilele acestea două organizaţii financiare internaţionale – Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială – au aprobat debursarea tranşelor de finanţare pentru Republica Moldova.

Filip a subliniat că în bugetul statului vor fi acumulate mai multe venituri, iar majorările de alocaţii şi salarii pe care le planifică Guvernul vor fi realizate.

În acelaşi timp, premierul i-a îndemnat pe cei care au votat această rezoluţie să conştientizeze şi posibilele riscuri pe care le aduce, inclusiv diminuarea încrederii populaţiei în UE.

Partidul de guvernare sfidează deschis rezoluția Parlamentului European, calificând-o drept una „politică”, adoptată în interesul opoziției de la Chișinău, neargumentată dând de înțeles că nu va fi luată în considerare, mai ales că situația economică le permite acest lucru.

Era de așteptat ca ruptura dintre guvernul oligarhic de la Chișinău și Uniunea europeană să se producă anume pe segmentul ce ține de reformele în justiție.

A fost doar o chestiune de timp ca guvernarea de la Chișinău să ajungă la o sfidare deschisă a cerințelor, pe care Republica Moldova s-a angajat, de altfel, să le îndeplinească potrivit Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană.

Este evident atât pentru opinia publică internă cât și pentru cei din exterior că PD și-a asigurat deținerea puterii prin subordonarea justiției prin intermediul căreia, prin șantaj și corupere și-a creat o majoritate parlamentară confortabilă, deși în alegeri a obținut doar 15,8% din voturi.

Oferirea independenței justiției ar însemna pentru PD nu doar pierderea controlului politic dar și pierderea libertății pentru mulți fruntași ai partidului, asupra cărora planează suspiciunea comiterii mai multor infracțiuni, de la implicarea în furtul miliardului până la uzurparea puterii în stat.

Deși premierul Filip se laudă cu îndeplinirea mai multor reforme, ce țin de administrarea fiscală sau de dezvoltarea mediului de afaceri, în ce privește reformarea justiției, cerută imperativ de Bruxelles, nu s-a produs nicio schimbare în bine. Și ea nu se va produce cu siguranță, atâta timp cât la guvernare se va afla actualul regim.

Deși PD încearcă să minimalizeze semnificația momentului, o sfidare pe față a rezoluției va adânci ruptura. Nu este exclus ca, la un moment dat, pentru a se menține la guvernare, Partidul Democrat chiar să renunțe la vectorul european de dezvoltare, fie deschis, printr-o alianță postelectorală cu Partidul Socialiștilor, fie prin favorizarea venirii la guvernare a unui partid satelit, care să se alieze cu acesta.

O renunțare deschisă a PD la vectorul european ar fi, de altfel, o revenire la normalitate or esența acestui partid oligarhic este profund antidemocratică și antieuropeană.

Pe de altă parte, lipsa unei coaliții largi a forțelor proeuropene, care să reprezinte inclusiv electoratul unionist, reduce șansele acestora de a câștiga alegerile din toamnă și sporește șansele Partidului prorusesc al Socialiștilor, care a declarat de mai multe ori că, în cazul câștigării alegerilor, va renunța la vectorul european de dezvoltare a Republicii Moldova.

C.I.

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj

17 + 4 =