Președintele Ucrainei se pregătește de participarea la Summitul NATO de la Bruxelles

Putin

Summitul NATO de la Bruxelles, programat pentru intervalul 11-12 iulie, este un bun prilej pentru a mai reduce din asperitățile ce au apărut între aliați în ultima perioadă. Repoziționarea americană față de anumite subiecte internaționale, cum ar fi:

  • retragerea din acordul nuclear cu Iran,
  • avertizarea cu majorarea taxelor și impunerea de sancțiuni pentru companiile europene care vor continua comerțul cu Iranul sau
  • decizia de a muta ambasada americană la Ierusalim,

stau la baza tensiunilor recente dintre principalele capitale europene și Washington.

libris.ro
În altă ordine de idei, summitul NATO din iulie reprezintă o oportunitate și pentru Ucraina. După multe luni de absență de la masa discuțiilor oficiale în formatul NATO-Ucraina, Petro Poroșenko va lua parte la întrunire cu gândul introducerii Ucrainei la un nivel superior pe agenda Alianței Nord-Atlantice. În ultima perioadă, Ucraina s-a lovit de veto-ul Budapestei pe fondul disensiunilor provocate de promulgarea legii educației, în septembrie 2017, de către președintele Ucrainei. De atunci, liderii unguri s-au opus de tre ori, prin veto, desfășurării Comisiei NATO-Ucraina la nivelul miniștrilor.

Deși, la începutul lunii mai, oficialii unguri anunțau că se vor opune inclusiv prezenței vreunui oficial ucrainean la Summitul Alianței din iulie, între timp aceștia s-au răzgândit. Se pare că în urma unor discuții purtate între Secretarul de Stat al SUA, Mike Pompeo, și ministrul de externe ungar, Peter Szijjarto, acesta din urmă va accepta prezența președintelui Ucrainei la Summitul NATO. Totuși, decizia Budapestei de a bloca Comisia NATO-Ucraina rămâne în vigoare, până când conducerea de la Kiev va îndepliniri trei condiții cu privire la legea educației, și anume:

  • extinderea perioadei de tranziție până în 2023;
  • predarea în limba ucraineană să nu se aplice în instituțiile de învățământ particulare;
  • oficialii ucraineni ar trebui să poarte consultări cu reprezentanții minorității maghiare (o condiție care a început să fie îndeplinită[i]);

Participare oportună pentru președintele Poroșenko la Summit

Pentru conducerea de la Kiev posibilitatea de a fi prezentă, în cele din urmă, la discuții în cadrul unui Summit al NATO reprezintă o șansă importantă de a-și reafirma angajamentul modernizării sectorului militar la standardele Alianței și de a cere menținerea sprijinului în conflictul cu Federația Rusă.

Poroșenko poate avea motive de optimism privitoare la faptul că discuțiile cu oficialii statelor membre vor decurge în direcția așteptărilor sale. Asul din mânecă pentru această întrevedere va fi reprezentat de noua lege privind ”securitatea națională”, de curând adoptată în Rada ucraineană.

De ce este importantă această lege în economia relației Ucraina-NATO?

Această lege reprezintă un pas important în calea integrării europene și euro-atlantice. Acesta este cursul nostru strategic și intenționez să îl consolidez în Constituție în viitorul apropiat … Noua lege privind securitatea națională introduce standarde avansate armatei noastre, în modul de lucru al serviciilor speciale și al organelor de aplicare a legii din Ucraina. Legea întărește potențialul nostru militar și de apărare, întărește controlul civil asupra armatei și asigura transparența bugetului apărării[ii]”, declara Petro Poroșenko. Cu alte cuvinte, „forțele armate ale Ucrainei și întregul sector de securitate (apărare) vor îndeplini, pe deplin, criteriile pentru aderarea Ucrainei la NATO[iii]”, concluziona președintele Ucrainei.

Adoptată pe data de 21 iulie, sub forma unei legi-cadru, noul document revizuiește considerabil sistemul național de apărare și securitate. Sunt trei modificări majore aduse prin noua legislație și care se referă la următoarele aspecte:

  • Întărirea controlului civil și parlamentar asupra Armatei și Serviciilor de Informații ucrainene;
  • Asigurarea transparenței deciziilor și a cheltuielilor (în afara acelor chestiuni declarate secret de stat);
  • Delimitarea clară a competențelor instituțiilor și agențiilor de aplicare a legii[iv].

Prin urmare, legea asigură, teoretic, cetățenilor și ONG-urilor mecanisme legale prin care, dacă este nevoie, să se poată semnala factorilor de decizie din cadrul sectorului militar probleme sau inadvertențe. Același document prevede instituirea unui Comitet de Informații sub autoritatea Consiliului Radei, cu rol în supravegherea sectorului apărării și al securității naționale. Totodată, personalul militar care ocupă funcții politice va fi nevoit, de la 1 ianuarie 2019, să renunțe la pozițiile ocupate. Ca urmare, actualul ministrul al apărării, generalul Stephan Poltorak, va trebui să aleagă între a-și da demisia ori a renunța la uniforma militară pentru a-și păstra funcția.

De asemenea, apar modificări în ceea ce privește aria de competențe a Serviciilor de Informații din Ucraina (SBU). Astfel, SBU-ului îi vor fi restrânse semnificativ atribuțiile privind lupta anti-corupție. Aceasta însemnă că ofițerii de securitate nu vor mai putea efectua descinderi și nici să apeleze la forță în cazul unor incidente sau infracțiuni de natură economică (mită, evaziune fiscală etc.). De aceste operațiuni se vor ocupa exclusiv organele polițienești. Pe cale de consecință, competențele SBU se vor rezuma la lupta împotriva terorismului, apărarea statului, a infrastructurii critice și la activități de contraspionaj[v].

Nu în ultimul rând, legea menționată prevede schimbări fundamentale în privința Ukroboronprom, compania de stat care deține monopolul în sfera producției echipamentelor militare și a managementului Complexului Militar-Industrial (MIC) din Ucraina. Aplicarea noului cadru legislativ va presupune crearea de către Cabinetul de Miniștri a unei autorități centrale care să coordoneze activitățile MIC[vi]. Cu alte cuvinte, lipsa de transparență cu privire la operațiunile acestui gigant ar trebui să fie înlăturată prin introducerea unei autorități superioare, care să preia atribuțiile de management și de gestionare a companiei de stat.

Ce ar putea urmări Poroșenko prin prezența sa la Summit?

Mediul de securitate internațional tensionat și nivelul curent al reformelor în domeniul apărării din Ucraina, deși în crescendo, nu generarează, pentru moment, premisele declanșării Planului de Acțiune privind aderarea Ucrainei la NATO. Cu toate acestea, atât cu ocazia summitului NATO programat pentru luna viitoare la Bruxelles, cât și pe mai departe, oficialii ucraineni pot și trebuie să urmărească intensificarea cooperării cu Alianța Nord-Atlantică și asigurarea sprijinului din partea aliaților, independente de presiunea eventualei aderări.

Miza președintelui Ucrainei la această întâlnire nu ar trebui să fie insistarea asupra obiectivului național de aderare la NATO. Argumentele, pe care adoptarea noii legi privind „securitatea națională” le oferă președintelui Petro Poroșenko în discuțiile cu reprezentații NATO, ar trebui invocate în vederea obținerii perspectivei intensificării cooperării și colaborării statelor membre NATO cu Ucraina. Acest context asigură premisele obținerii sprijinului politic, militar și financiar necesar continuării dezvoltării capacităților naționale de apărare.

De altfel, după agresiunea Federației Ruse, soldată cu anexarea Crimeii, și întreținerea continuă a conflictului din estul Ucrainei, partenerii occidentali, în special SUA, s-au angajat gradual în sprijinirea și dezvoltarea capacităților de apărare ucrainene (vezi livrarea rachetelor Javelin, pregătirea pentru personalul militar ucrainean etc.).

Într-adevăr, legea-cadru privind securitatea națională introduce standarde cerute la nivelul Alianței Nord-Atlantice. Însă, până la a ridica pretenții de aderare la NATO, primul pas pentru conducerea politică de la Kiev este aplicarea concretă a noii legislații.

În altă ordine de idei, Kievul poate solicita să participe la misiunile NATO, deși nu este membră. Precedentul, în acest sens, îl găsește la vecinii săi, acum membri ai Alianței, care înainte de a obține acest statut au participat la misiunile NATO în Irak și Afganistan. Mai mult, în anul 2014, cu ocazia Summitului din Țara Galilor, Alianța Nord-Atlantică a lansat Parteneriatul Inițiativei pentru Interoperabilitatea (Partnership Interoperability Initiative – PII[vii]), o platformă pentru dialog și cooperare. În cadrul acestui parteneriat funcționează programul „Enhanced Opportunities Partners” (EOP) menit să intensifice relațiile și interoperabilitatea dintre NATO și partenerii non-membri. Momentan, din acest program fac parte Australia, Georgia, Iordania, Finlanda și Suedia[viii]. Ucraina ar putea să aspire la EOP. Statutul conferit de acest parteneriat i-ar facilita Ucrainei mai multe consultări politice cu NATO (inclusiv la nivel ministerial), i-ar acorda mai mult acces la exercițiile și operațiunile militare comune și ar spori schimbul de informații între părți.

În concluzie, sunt trei elemente care indică potențialul dezvoltării relațiilor NATO-Ucraina, la momentul de față, și care pot fi privite independent de aderarea propri-zisă a Ucrainei la Alianța Nord-Atlantică:

  • sprijinul politic, militar și financiar din partea membrilor Alianței pentru Ucraina;
  • adoptarea noii legi-cadru privind securitatea națională a cărei prevederi se raportează la standardele NATO;
  • posibilitatea ca Ucraina să fie primită în programul „Enhanced Opportunities Partners”, prilej cu care interoperabilitatea și cooperarea dintre NATO și Ucraina s-ar consolida.

În ultimele două cazuri, responsabilitatea aparține aproape în exclusivitate conducerii de la Kiev. Adoptarea reformelor din sistemul național de apărare și securitate în conformitate cu prevederile noii legi va dovedi angajamentul autorităților centrale ucrainene față de modernizare și dezvoltare. În aceeași măsură, primirea Ucrainei în programul de cooperare intensificată depinde și de credibilitatea pe care o emană liderii politici ucraineni precum și de abilitatea conducerii politice de la Kiev de a convinge NATO de plus-valoarea pe care Ucraina o poate aduce alianței.

Moldovan Anton


[i] https://www.unian.info/politics/10164182-szijjarto-names-three-conditions-for-hungary-to-unblock-nato-ukraine-commission.html

[ii] https://www.unian.info/politics/10161944-poroshenko-on-law-on-national-security-significant-step-toward-ukraine-s-membership-in-nato.html

[iii] http://www.president.gov.ua/en/news/ce-vagomij-krok-na-shlyahu-ukrayini-do-chlenstva-v-nato-prez-48286

[iv] https://jamestown.org/program/ukraine-passes-new-law-on-national-security-what-next/

[v] Ibidem.

[vi] Ibidem.

[vii] https://www.nato.int/cps/ic/natohq/topics_132726.htm

[viii] https://www.nato.int/cps/ic/natohq/news_125372.htm?selectedLocale=en

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj

twenty + 20 =