Muzeul Antreprenoriatului, prezent la Cluj Business Days 2018

    antreprenori

    Muzeul Antreprenoriatului vine la Cluj Business Days 2018. Expoziția Muzeul antreprenoriatului: 100 de ani de antreprenoriat în România ilustrează, în trei perioade istorice din ultimii 100 de ani, 30 de povești antreprenoriale: 10 antreprenori din perioada 1918 – 1945 (secțiunea Fondatori), 10 povești românești de succes de după ’89 (secțiunea Contemporani) și alți 10 antreprenori care au regândit regulile jocului (secțiunea Noua generație).

    Numele celor 30 de antreprenori au fost selectate de un board al Muzeului, format din reprezentanți ai CITR Group, alături de Dumitru Lăcătușu, Centrul de Consultanță Istorică (curator al categoriei Fondatori), Sergiu Neguț, Maastricht School of Management Romania (curator al categoriei Contemporani) și Dora Surugiu-Kocsolade, The Entrepreneurship Academy (curator al secțiunii Noua generație). Printre criteriile de selecție a poveștilor s-au numărat puterea exemplului, etica în business, sustenabilitatea, implicarea în comunitate și reprezentativitatea geografică.

    libris.ro
    Despre proiectul Muzeul antreprenoriatului: 100 de ani de antreprenoriat

    Proiectul Muzeul antreprenoriatului: 100 de ani de antreprenoriat în România a fost inițiat de CITR Group, pentru a sublinia importanța antreprenoriatului românesc pentru economia României, în contextul Centenarului. Inițiativa Muzeul Antreprenoriatului a apărut în urma studiilor realizate în rândul antreprenorilor în dificultate, care au arătat temerile și dificultățile acestora, dar și faptul că economia României stă pe o bază fragilă: doar 4% dintre companiile locale sunt companii de impact asupra economiei (aprox. 23.000 de companii au active de peste un milion de euro), iar, din acestea, și așa foarte puține, 50% sunt în stare de dificultate.

    Muzeul cuprinde trei categorii: Fondatori, Contemporani și Noua Generație, iar numele cuprinse în aceste categorii au fost alese în urma unor cercetări riguroase realizate de specialiști. De exemplu, numele incluse în secțiunea Fondatori (Ioan Mihail, Tiberiu Eremie, Dimitrie Leonida, Nicolae Malaxa, Dumitru Mociorniță, Petre Georgescu-Delfras, Max Auschnitt, Blaziu Guban, Nicolae Chrissoveloni, Francisc Neuman) au fost selectate în urma unei cercetări riguroase în 17 fonduri arhivistice.

    Unii dintre antreprenorii fondatori au pornit de jos, au crescut în sărăcie sau în familii adoptive (Guban), în timp ce alții, născuți în familii bogate, au avut posibilitatea să studieze la școli de renume din Anglia, Germania, Austria, pentru ca, întorși în România, să aplice modele de business deprinse în perioada formării și avansate pentru acei ani, ceea ce a reprezentat un factor determinant pentru succesul lor în afaceri. Mulți dintre ei au fost preocupați de progresul României și au contribuit la el – de pildă, Dimitrie Leonida, un antreprenor public, Ioan Mihail, care a fost în favoarea împroprietării țăranilor și și-a donat întreaga avere statului pentru a fi folosită în opere de binefacere. Au fost interesați și de perfecționarea celor cu care colaborau și a muncitorilor, construind școli private pentru profesionalizarea lor, cum a fost spre exemplu Dumitru Mociorniță. Antreprenorii de astăzi pot cu siguranță să învețe din experiențele oamenilor de afaceri interbelici și mai ales din modul în care unii dintre ei au reușit să depășească momentele de cumpănă din cariera lor și chiar din consecințele nefastele ale implicării politice a fondatorilor„, a precizat Dumitru Lăcătușu, curatorul secțiunii Fondatori.

    În secțiunea Contemporani au fost incluse nume precum Florin și Măriuca Talpeș, Dragoș Anastasiu, Florentin Banu, Doina Cepalis, Horia Ciorcilă, Dragoș și Adrian Pavăl, Felix Pătrășcanu, Ioan Popa, Iulian Stanciu și Dan Șucu.

    ”Cei care și-au clădit afaceri după ’89 s-au lovit de două obstacole macro: inflația din anii ’90 și criza din anii 2000. Le-au depășit prin metode inovatoare, bazându-se pe intuiție mai degrabă pe o pregătire formală în business. De exemplu, frații Pavăl au investit și cumpărat terenuri în Moldova când nicio altă firmă de profil nu făcea asta, Dragoș Anastasiu a dat autocarele pe turism la cerererea clienților, iar Dan Șucu, în timpul crizei, a creat un produs financiar în premieră și a triplat rata de înnoire a colecțiilor”, a subliniat Cosmin Alexandru, parte din echipa care a curatoriat secțiunea Contemporani a expoziției.

    Continuarea articolului o puteți citi aici.

    NU SUNT COMENTARII

    Transmiteti un mesaj

    5 × five =