De la poalele Apusenilor, pe scenă la Festivalul Internațional de Folclor „Nicolae Glib”

Cununa Apusenilor

Este vineri dimineață și soarele încearcă să-și facă loc pe cer. Este început de iunie…este 1 iunie… și 24 de copii de la poalele Apusenilor, din Gilău își îmbrățișează părinții înainte de a pleca într-o excursie de 4 zile în Republica Moldova pentru a participa la cel mai mare festival de folclor din această țară, Festivalul internațional de folclor ”Nicolae Glib”.

Mulți dintre copii, membri ai formației de dansuri populare „Cununa Apusenilor” al Casei de Cultură „Dumitru Sopon” din Gilău pleacă pentru prima dată peste hotare. Alții au mai făcut-o, dar mai aproape, în Ungaria. Părinții cu lacrimi în ochi, dar încrezători și mândri în același timp, își iau rămas bun dându-le ultimele indicații pentru drum.

libris.ro
În sfârșit autocarul se pune în mișcare, iar pe fețele călătorilor, copii și adulți, se citește emoția drumului făcut prima dată…nimeni nu a mai călătorit în R. Moldova, nici chiar șoferul autocarului.

Totul a început în mai 2017

Semințele acestei călătorii au fost sădite la începutul lunii mai 2017, când redactorul-șef al publicației ”ECOnomist” din Chișinău, Ion Chișlea, a venit cu o idee la redacția site-ului Transilvania Regional Business: înfrățirea comunei Pepeni (raionul Sîngerei, R. Moldova), locul său de baștină, cu o comună din Cluj. Având ca și criterii de căutare profesionalismul și o bogată experiență în administrația publică, redacția www.trb.ro s-a orientat către domnul Dumitru Sfârlea, primarul comunei Gilău. Acesta a fost foarte receptiv la expunerea ideii de înfrățire. Astfel, o delegație moldovenească formată din domnul primar din Pepeni – Oleg Rotaru, președintele Asociației Băștinașilor din Pepeni – Oleg Cernei și secretarul acestei asociații – Ion Chișlea au venit la Gilău pentru a iniția procedura necesară înfrățirii celor două localități.

După o primire foarte frumoasă a delegației moldovenești, domnul primar Dumitru Sfârlea a împărtășit oaspeților din bogata lui experiență de peste 20 ani în administrarea localității și în atragerea de fonduri europene nerambursabile pentru implementarea proiectelor necesare dezvoltării acestei comunități. Dacă la începutul mandatelor sale de primar, în Gilău nu era canalizare sau gaz natural, acum, cu ajutorul fondurilor europene și guvernamentale, domnul Dumitru Sfârlea, împreună cu echipa coordonată de acesta la Primărie, a reușit să tragă canalizare, apă și gaz natural pe toate străzile comunei. A construit un parc foarte modern. Au fost asfaltate majoritatea străzilor. De asemenea, și iluminatul public a fost modernizat, cel clasic fiind înlocuit cu unul foarte eficient din punct de vedere energetic datorită alimentării becurilor de la celule fotovoltaice.

Un ultim exemplu al experienței și profesionalismului echipei de la Primăria Gilău este dat de semnarea la începutul lunii mai 2018 de către domnul primar Dumitru Sfârlea a celui mai recent contract de finanțare în valoare totală eligibilă de aproximativ 985.000 euro, finanțat 100% din fonduri externe nerambursabile, având ca obiect „Modernizarea infrastructurii rutiere în Comuna Gilău, județul Cluj” în care sunt incluse drumurile din satul Someșul Rece și Someșul Cald. Durata de execuție a contractului este de 36 luni de la data semnării acestuia.

„Moștenitorii” la Gilău

Următorul pas a fost făcut în domeniul culturii și a constat în invitarea reprezentanților comunei moldovenești Pepeni la festivalul folcloric organizat de Casa de Cultură „Dumitru Sopon” din Gilău în cinstea cântărețului de muzica populară, Dumitru Sopon. Astfel, în 24-25 iunie 2017, formația „Moștenitorii” din Pepeni a participat la Festivalul-concurs național de interpretare a cântecului popular „Dumitru Sopon”. A fost ceva extraordinar când muzica populară moldovenească a răsunat în sala Casei de Cultură…

Cu ocazia prezenței delegației moldovenești pe plaiurile ardelenești, domnul primar Dumitru Sfârlea și domnul primar Oleg Rotaru au parafat Acordul de înfrățire dintre localitățile Gilău respectiv Pepeni. Totodată, domnul Rotaru a lansat o invitație către gazde de a veni în anul următor la un festival folcloric unic în Basarabia, și anume la Festivalul Internațional „Nicolae Glib”.

Prin Pipirig și Humulești către Prut

Și astfel autocarul cu reprezentanții administrației locale din Gilău (domnul primar Dumitru Sfârlea, domnul administrator al localității Ruxan Roșca, domnul consilier Aurel Colto și omul de afaceri Liviu Mariș) și trupa de copii ai formației de dansuri populare „Cununa Apusenilor”, sub atenta îndrumare a doamnei directoare a Casei de Cultură „Dumitru Sopon”, Marcela Cîmpeanu Vele a trecut Munții Carpați pe la Borsec-Pipirig, făcând unul dintre multele popasuri la Humulești. Aici copii au putut vedea aievea ceea ce Ion Creangă scria în prima carte a Amintirilor din Copilărie:

„Nu știu alții cum sunt, dar eu, când mă gândesc la locul nașterii mele, la Humulești, stâlpul hornului unde lega mama o șfară cu motocei la capăt, de crăpau mâțele jucându-se cu ei, la prichiciul vetrei cel humuit, de care mă țineam când începusem a merge copăcel, la cuptorul pe care mă ascundeam, când ne jucam noi, băieții, de-a mijoarca, și la alte jocuri și jucării pline de hazul și farmecul copilăresc”…

După ce am revenit din istoria poveștilor lui Creangă, drumul ne-a dus prin Iași dincolo de Prut, unde nu mai pridideam să ne uităm pe fereastra autocarului și să ne minunăm de frumusețea naturii. Nu mai conta că drumurile erau cum erau, unele în construcție altele în degradare…verdele dealurilor și câmpurilor pline de recolte ne-a vrăjit.

„De ce este așa de întuneric?”…

Lăsăm în urmă Bălți și Sîngerei. Intrăm în Pepeni. Noaptea își aruncase deja vălul său negru peste casele din comună. Întunericul era accentuat parcă și de lipsa becurilor aprinse atât la prispele caselor cât și pe stâlpii de pe marginea drumului. Doar câteva becuri răzlețe încercau să lupte cu noaptea…

La oprire, autocarul a fost întâmpinat de domnul primar Oleg Rotaru, iar primele cuvinte ale românilor arată diferența dintre cele două comunități: „De ce este așa de întuneric pe stradă? Unde sunt oamenii? Casele sunt părăsite? De ce nu au lumini aprinse la intrare pe prispă?

Răspunsul nu a întârziat să apară. „La începutul anilor 2000 călătoream foarte des pe ruta Spania – România – Moldova. Exact aceleași întrebări mi le puneam și eu când treceam prin satele românești și vedeam întunericul care le învăluia. Eram obișnuit cu nivelul de dezvoltare al satelor din occident. Acum noi ne aflăm în stadiul în care erați voi la începutul anilor 2000. Diferența între Gilău și Pepeni este de 15-20 ani. Sper ca prin schimbul de experiență să scurtăm mult din această distanță” a declarat domnul Oleg Rotaru.

O gură de Rai unde se vorbește românește

A doua zi, când soarele era de 3 sulițe pe cer, ne-am făcut și noi apariția pe străzile din Pepeni. Arhaicul caselor și a drumurilor ne-a dus pe cei adulți cu gândul la copilărie și la casele bunicilor noștri, iar pe copii cu gândul că se află în Rai.

Pe unde mergeam, locuitorii ne întâmpinau cu zâmbetul pe buze și ne întrebau în dulcele grai moldovenesc despre locurile de unde venim și cum am ajuns tocmai la ei în Pepeni. Ospitalitatea a fost la ea acasă. Dacă vineri, de 1 Iunie, copii au fost pe drum și nu s-au bucurat de acea zi, sâmbătă au vizitat mai multe obiective istorice, culturale și turistice din Chișinău venind seara cu tolba plină de amintiri de neuitat.

Și a sosit și ziua festivalului

Și a sosit și ziua mult așteptată – ziua în care grupul de copii al formației „Cununa Apusenilor” urma să danseze pe scenă în fața celui mai iubit om de folclor din Moldova, Nicolae Glib.

Totul a început în jurul orei 10.00, când consilierii locali din Pepeni i-au făcut lui Nicolae Glib o surpriză de neuitat. Casa de Cultură din sat îi va purta numele artistului.

„Să știți că m-a surprins şi sunt bucuros sau poate prea bucuros. Suntem într-o dispoziție extraordinar de bună pentru că îi putem bucura pe consătenii mei din Pepeni cu un program extraordinar de frumos, cu multe cântece populare”, a afirmat interpretul, artistul poporului, Nicolae Glib.

„Este o personalitate atât de mare care ne reprezintă comuna Pepeni, un artist al poporului, cetățean de onoare al municipiului Sângerei, cetăţean de onoare al satului Pepeni. Consilierii au fost de acord să îl bucurăm şi pe dumnealui cât este în viață și să îi dea Dumnezeu sănătate”, a declarat primarul comunei Pepeni, Oleg Rotaru.

Apoi a început jocul și voia bună. Festivalul a avut două componente: una dedicată formațiilor folclorice de amatori, desfășurată în aer liber în parcul din fața Casei de Cultură, unde ansambluri folclorice din Sângerei, Telenești, Șoldănești, Florești, Căușeni și Rezina și-au prezentat repertoriul printr-o suită de cântece și dansuri.

A doua componentă a festivalului s-a desfășurat în interiorul Casei de Cultură, unde peste 800 de oameni au privit cu sufletul la gură cântecele și dansurile populare ale invitaților Igor Cuciuc, Valentin Butucel, Anișoara Prisăcaru și mulți alții, aceștia fiind acompaniați de Ansamblul de cântece populare și dansuri „Fluieraș”, condus de frații Ştefăneț.

Dansul românilor…„cireașa de pe tortul  festivalului”

Printre invitații la acest festival s-au numărat și copiii de numai 10 ani de la formația ardeleană „Cununa Apusenilor”, pregătiți de instructorii Ciprian și Nicoleta Mureșan, care s-au făcut remarcați nu doar prin costume și repertoriu.

Au început băieții cu un dans de pe Someș executat impecabil fapt ce a smuls ropote de aplauze din partea auditoriului. Au urmat fetele cu celebrul dans și cântec al fetelor de la Căpâlna. Apoi a fost un dans someșean pe perechi care a fost la fel de bine apreciat de către public. Însă momentul cel mai emoționant, care a ridicat sala în picioare și a înlăcrimat mulți ochi prezenți în sală a fost acela în care copiii, cu steaguri tricolore în mână, au cântat celebrul cântec al Savei Negrean Brudașcu, „Doamnei ocrotește-i pe români”. Copiii au fost aplaudați la scenă deschisă și cu siguranță se va vorbi multă vreme despre prezența lor pe scena Casei de Cultură „Nicolae Glib” din Pepeni.

Impresiile spectatorilor, printre care s-au numărat parlamentari, reprezentanți ai administrațiilor raionale și locale, au fost pe măsură.

„Prezența copiilor la acest festival renumit este ceva ce nu poate fi descris în cuvinte, iar cântecul Doamne ocrotește-i pe români a fost cireașa de pe tort a evenimentului”, a declarat primarul localității Pepeni, Oleg Rotaru.

„Cel mai mult mi-a plăcut dansul băieților. Parcă a fost o descătușare de energie. Iar aspectul lor a fost impecabil, cu pantalonii lor albi perfect întinși, fără nicio cută. Ce să mai spun despre cântecul care l-au interpretat și a ridicat sala în picioare? Am rămas fără cuvinte”, a declarat plin de emoție fostul ministru al apărării și vicepreședinte al Asociației Băștinașilor din Pepeni, Victor Gaiciuc.

Nu mai prejos au fost și impresiile micilor interpreți ardeleni. „Nu credeam că vom fi așa de aplaudați. Ne așteptam la aplauze dar nici chiar așa, iar atunci când am început să cântăm și am văzut sala în picioare… a fost ceva sublim” a declarat Maria, una din tinerele dansatoare.

„Am venit cu covoare țesute din lână”

Pe toată durata evenimentului, în părculețul din fața Casei de Cultură din Pepeni mai mulți meșteri populari din nordul Moldovei și-au prezentat creațiile.

„Mândria mea este portul popular pe care de 25 de ani îl confecționez după toate legile. Mai avem și fețe de masă, băsmăluțe, broboade pentru costumul popular, trăistuțe, chiar ciorapi de lână”, a spus meșterul popular, Maria Ciobanu.

„Am venit la acest festival frumos „Nicolae Glib” cu covoare țesute din lână naturală, fără coloranți. Undeva în două, trei luni dacă facem un covor. Eu le vând, se vând foarte bine deoarece nu sunt colorate și lumea le preferă, le pot spăla ușor”, a comunicat meșterul popular, Parascovia Pasat.

Casă, dulce casă

Și iată am pornit pe drumul către casă. Dacă la venire toți din autocar erau plini de emoție, la întoarcere acest sentiment a fost înlocuit de nerăbdarea revederii celor dragi. Dacă la venire drumul ni s-a părut lung, la întoarcere timpul parcă a zburat.

În loc de …epilog

Pe toată durata prezenței noastre în Moldova s-a putut observa spiritul de fraternitate confirmat atât prin căldura cu care gazdele ne-au îmbrățișat cât și prin ospitalitatea acestora.

Un prim pas spre unificarea cu patria mamă, România, s-a făcut în domeniul etno-cultural prin prezența artiștilor moldoveni la Festivalul „Dumitru Sopon” de la Gilău și, în contrapartidă, prin prezența ardelenilor la Festivalul „Nicolae Glib”.

Urmează să mai fie făcuți mulți pași deoarece drumul spre unificare este lung. Amplul schimb de experiență între echipele conduse de cei doi primari Dumitru Sfârlea, respectiv Oleg Rotaru pe diferite probleme ale administrației locale va contribuit decisiv la netezirea drumului prin generarea unei variate palete de oportunități pentru ambele localități. Una dintre acestea ar putea consta în alungarea întunericului din Pepeni prin contribuția Primăriei Gilău la iluminatul stradal. Astfel, localitatea de dincolo de Prut va putea fi considerată… dincoace de Prut.

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj

5 × four =