Ce urmărește Rusia prin intensificarea prezenței militare în Marea Azov

azov

Odată cu deschiderea podului peste strâmtoarea Kerch, Rusia lasă impresia că și-a arogat unilateral dreptul la o zonă economică exclusivă în Marea Azov, exercitând în același timp noi tipuri de presiune asupra Ucrainei. În subsidiar, inaugurarea podului marchează debutul intensificării prezenței navelor militare rusești în largul aceleiași mări.

Înainte de a menționa care sunt potențialele obiective urmărite de către Kremlin prin extinderea controlului asupra Mării Azov și a identifica repercusiunile asupra Ucrainei este util de văzut instrumentele legale sub incidența cărora liderii ruși își lărgesc autoritatea asupra unui spațiu maritim pe care, în mod firesc, ar trebui să îl împartă, în limita acelorași drepturi și obligații, cu Ucraina.

libris.ro
Între Ucraina și Rusia a fost semnat în anul 2003, între fostul președinte al Ucrainei, Leonid Kucima, și Vladimir Putin, un acord privind ”cooperarea” în Marea Azov și ”folosirea”, de către ambele părți, a Strâmtorii Kerch. Acea înțelegere este și în prezent în vigoare. În mod normal, acordul prevede că cele două state trebuie să decidă unde este trasată linia granițelor maritime. Cu toate acestea, ”Rusia a blocat sistematic orice ofertă propusă de partea ucraineană[i]”, a declarat Andrei Klimenko, expert la ONG-ul  Maidan of Foreign Affairs, care monitorizează acțiunile Rusiei și ale Ucrainei în Marea Azov și Marea Neagră.

Ca urmare, ”Rusia nu încalcă nicio lege, atât timp cât Marea Azov reprezintă apele naționale comune”, aprecia, pentru KyivPost, Oleg Slobodian, purtătorul de cuvânt al Serviciului De Coastă a Ucrainei. Astfel, lipsa delimitării granițelor maritime sub egida acordul ruso-ucrainean va fi speculată de către Kremlin. Odată rezolvată problema ”legalității” sub incidența acordului bilateral, liderii ruși trebuiau să mai rezolve încă un detaliu; acela de a nu fi acuzați de încălcarea dreptului internațional maritim. Modul prin care, pentru moment, autoritățile rusești rezolva și cea de-a doua chestiune este acela de a supune inspecției orice navă ce trece prin strâmtoarea Kerch, indiferent de pavilionul național sub care navighează[ii]. Acest subterfugiu reprezintă o cale relativ legală de a ține sub inspecție ore în șir sau chiar zile navele ce vor să treacă prin strâmtoare către porturile ucrainene.

Blocadă economică sau poziționare strategică pentru o eventuală nouă invazie? Ce urmărește în fapt Rusia?

Verificările de securitate de ordinul zecilor de ore asupra navelor comerciale ce intră și ies din porturile ucrainene din Marea Azov și trec prin strâmtoarea Kerch, în conjuncție cu intensificarea prezenței navelor de război rusești și presupusele exerciții ale acestora în mare oferă premisele ambelor scenarii. Totuși, pentru moment, un lucru este cert: inspecțiile asupra navelor comerciale ce se îndreaptă sau ies din porturile ucrainene, Mariupol și Berdiansk, sub pretextul controalelor împotriva amenințărilor teroriste, au ca scop generarea unor noi presiuni economice asupra Ucrainei. Continuarea blocadei navelor comerciale, în timp, va reduce dramatic capacitatea de comerț prin intermediul celor două porturi ucrainene.

Presiune economică asupra Ucrainei

Într-o primă etapă, lucrările propriu-zise la podul peste strâmtoarea Kerch au produs primele efecte negative asupra activităților de import-export ale Ucrainei. Cantitatea mărfurilor transbordate înspre sau dinspre portul Mariupol a scăzut din 2015 până în 2017 cu 2,4 milioane tone, ca în același interval, în cazul celui de al doilea port, Berdiansk, cantitatea de mărfuri transbordate să scadă cu 2,1 milioane tone[iii]. Cu alte cuvinte, în anul 2017, cantitatea de mărfuri, ce au intrat sau au ieșit din ambele porturi, a scăzut cumulat cu circa 35%, raportat la anul 2015.

Finalizarea podului produce primele efecte economice majore pentru Ucraina. Multe dintre navele comerciale care ajungeau în porturile ucrainene din Marea Azov, nu vor mai putea intra, din cauza dimensiunilor care nu le mai permite să treacă pe sub pod. Astfel, conform analistului Viktor Avdenienko, 144 de nave nu vor mai ajunge în aceste porturi din pricina dimensiunilor. ”Aceasta deja a dus la pierderi economice estimate la 20 de milioane de dolari[iv]”, aprecia analistul. Evident, în continuare, Ucraina va pierde din punct de vedere economic prin restrângerea oportunităților pe care le oferă porturile și care, de-acum înainte, este foarte posibil ca să nu le mai poată exploata la capacitate maximă.

Începând cu luna mai a anului în curs, odată cu deschiderea oficială a podului peste strâmtoare Kerch, multiplicarea ”inspecțiilor” a devenit noul instrument de presiune asupra comerțului maritim realizat de Ucraina. Din cauza duratei verificărilor, companiile a căror nave comerciale trec prin această zonă pierd între 5.000-15.000 de dolari pe oră. Iar durata ”verificărilor” nu este deloc scurtă. Unele dintre nave ajung să stea și până la 40 de ore ancorate[v]. Din acest motiv, la începutul lunii iunie, portul Mariupol, timp de trei zile, a fost gol.

Dacă efectele negative asupra economiei Ucrainei, per ansamblu, încă nu sunt puternic resimțite, pentru orașul Mariupol, asemenea blocaje deja afectează din plin economia locală, din moment ce portul este principalul contributor la bugetul local, declara Ayna Chagir, purtător de cuvânt al portului, pentru KyivPost[vi].

Poziționare strategică în vederea unei noi invazii?

În opinia expertului Paul Globe de la think-tank-ul Jamestown Foundation, citat de Kyiv Post, ceea ce urmărește Kremlinul este conectarea teritoriilor controlate de separatiști și Crimeea anexată, ca mai apoi să fie format un coridor care ar deschide spațiul de manevră pentru ocuparea unor noi părți din oblastul Donestk și o parte din oblasturile Zaporojia și Kerson[vii]. Generalul ucrainean în rezervă, Vasil Bogdan, împărtășește o opinie apropiată cu cea a expertului Paul Globe cu privire la logica creșterii prezenței navelor de război rusești în Marea Azov, și anume sporirea capacității de atac de pe mare și ”deschiderea unui coridor între Rusia și Crimeea[viii].

În opinia expertului Andrei Klimenko, citat de către agenția de presă Pagina de Rusia, raționamentul ce ar sta în spatele nevoii creării acelui coridor între Crimea și zona controlată de separatiștii pro-ruși este următorul:

… există o legatură între problema Crimeii ocupate și situația actuală din Donbas… Ideea este că după închiderea canalului Severo-Krîmski, în anul 2014, Crimeea ocupată se afla pe marginea unei prăpăstii din cauza lipsei catastrofale de apă (potabilă)”. Ca urmare, calea pentru a debloca canalul Severo-Krîmski, astfel încât locuitorii Crimeii să aibă acces la apă potabilă,  este ”fie să ocupe Kahovka, unde începe canalul care alimentează Crimeea, unde este și poarta de acces și barajul principal, de unde poate fi efectuată livrarea de apă din Nipru în Crimeea, fie să exercite presiune asupra Ucrainei, astfel încât autoritățile ucrainene să deblocheze din proprie inițiativă apa către Crimeea[ix].

*După anexarea ilegală a peninsulei de către Rusia, guvernul de la Kiev a decis întreruperea furnizării cu apă potabilă de pe râul Nipru. Prin urmare, locuitorii din Crimea se confruntă cu mari probleme privind accesul la apă potabilă, în condițiile în care prin canalul din nordul peninsulei se furniza 85% din necesar[x].

De cealaltă parte, din unghiul oficialilor ruși, intensificarea prezenței militare în Marea Azov nu satisface decât nevoia de a proteja Crimeea și, mai nou, podul peste strâmtoarea Kerch împotriva posibilelor acțiuni destabilizatoare ale Ucrainei. Însă, posibilitatea unor incidente de natură militară inițiate de Ucraina împotriva punctelor strategice rusești a fost întotdeaună redusă spre zero, astfel încât nu a fost niciodată nevoie de prezența navelor de război în această regiune maritimă pentru a rezolva o asemenea problemă. Aceeași probabilitate se va păstra în continuare, deoarece Ucraina nu are capacitatea necesară să poarte un conflict pe mare cu Rusia. Pe cale de consecință, în condițiile actuale (ale sporirii capacităților militare rusești în bazele și porturile militare din Crimeea), amenințările Ucrainei la adresa Crimeii și a podului peste Kerch, în termeni militari, este o invenție creată ad-hoc, lucru știut, de altfel, și de către partea rusească.

În aceste noi condiții de presiune economică și militară exercitate de Kremlin în Marea Azov, pentru moment, cel mai la îndemână mijloc de răspuns a conducerii de la Kiev este apelul la instituțiile internaționale, unde să își proclame zona economică exclusivă și să își definească apele teritoriale, astfel încât orice trecere ilegală a navelor militare sau de patrulă a Rusiei în apele teritoriale ucrainene să fie sancționate în conformitate cu dreptul internațional maritim. Nu în ultimul rând, factorii de decizie de la Kiev, ca măsură preventivă, ar putea cere întrunirea de urgență a Consiliului de Securitate ONU, în care să fie ridicată problema prezenței navelor militare ale Rusiei în apropierea teritoriului Ucrainei.

Până când aceste măsuri se vor materializa, desfășurarea forțelor navale rusești în apropierea coastei ucrainene din Marea Azov necesită supraveghere internațională. Nu este necesar ca navele de război să fie implicate direct într-o eventuală (re)escaladare a confruntărilor din estul Ucrainei. Simpla prezență în apropiere de porturile ucrainene exercită presiune psihologică adiacentă.

Pe de altă parte însă, navele respective pot fi oricând utilizate ca mijloc de deturnare a atenției de la alte acțiuni subversive, tactici de care Kremlinul s-a folosit la scară largă, în ultimii ani, pentru a antrena conflictul din estul Ucrainei și a câștiga poziții strategice.

Moldovan Anton


[i] https://www.kyivpost.com/ukraine-politics/ukraine-loses-control-of-azov-sea-to-russia.html

[ii] http://www.dsnews.ua/politics/bitva-za-more-chem-ukraina-mozhet-otvetit-na-ataku-rossii-07062018080000

[iii] https://www.kyivpost.com/ukraine-politics/ukraine-loses-control-of-azov-sea-to-russia.html

[iv] http://euromaidanpress.com/2018/06/08/moscow-blocking-maritime-shipping-to-ukrainian-ports-on-sea-of-azov/

[v] Ibidem.

[vi] https://www.kyivpost.com/ukraine-politics/ukraine-loses-control-of-azov-sea-to-russia.html

[vii] Ibidem.

[viii] http://euromaidanpress.com/2018/05/26/russia-positioning-to-attack-ukraine-from-sea-of-azov-ukrainian-general-says/

[ix] http://www.paginaderusia.ro/intimidare-sau-pregatiri-pentru-un-nou-atac-rusia-concentreaza-nave-de-razboi-in-marea-azov/

[x] https://economics.unian.info/10157744-russian-occupied-crimea-may-switch-to-hourly-water-supply-due-to-drought.html

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj

5 + one =