Creșterea economică prognozată e insuficientă pentru ca Republica Moldova să ajungă din urmă vecinii din vest

economia

În anul 2017, Republica Moldova a înregistrat o creștere economică robustă, susținută de condiții favorabile în agricultură și consumul privat puternic. Salariile mai mari și redresarea remitențelor au dus la scăderea ratei sărăciei. Momentul de creștere este de așteptat să fie păstrat și în perioada 2018 și 2019, susținut de creșterea consumului și a investițiilor, în special de cele publice însă este insuficient pentru a ajunge din urmă statele vecine.

Sunt concluzii expuse în raportul  „Macro Poverty Outlook for Europe and Central Asia”, publicat marți de Banca Mondială (BM).

Raportul constată că, în timp ce Moldova și-a temperat tensiunile macroeconomice, rămân provocări politice majore legate de viitoarele alegeri, guvernare, în special în sectorul financiar, eficiența cheltuielilor publice și mobilizarea veniturilor.

Evoluții macroeconomice bune în 2017

Creșterea economică a atins anul trecut un nivel de 4,5%, datorită unui consum puternic determinat de recuperarea continuă a remitențelor și de creșterea salariilor reale. Creșterea cu două cifre a investițiilor publice a stimulat formarea brută de capital fix (+5,1%). În pofida exporturilor puternice susținute de recolta bună din ultimii doi ani, importurile au crescut rapid, rezultând o contribuție negativă a exporturilor nete la creștere, cu 2,7%. În ce privește producția, creșterea a fost determinată, în principal, de comerțul cu amănuntul și cu ridicata (+1,3 puncte procentuale), urmată de creșterea agriculturii (+1 puncte procentual) și a industriei (+0,4 puncte procentuale). După o decelerare accentuată în 2016, rata inflației a fost în medie de 6,6% în 2017, chiar peste coridorul țintă de 5% +/- 1,5%.

Creșterea prețurilor reglementate, condițiile climatice nefavorabile în primăvara anului care au afectat producția agricolă sezonieră și cererea internă mai puternică au accelerat rata inflației, care a ieșit din coridorul țintă din aprilie 2017.

Creșterea salariilor reale și a recuperării fluxurilor de remitențe, precum și recolta favorabilă din anul 2016 au fost asociate cu o tendință descendentă a nivelului de sărăcie, care, măsurat la pragul minim de sărăcie moderat calculat a fi de 5,5 dolari pe zi, a scăzut la 16,3% în 2015, de la 18,4 în 2014 și a continuat să scadă în 2016.

Rata șomajului a scăzut de la 4,9% în 2015 la 4,2% în 2016, în special în zonele rurale (0,9 puncte procentuale), unde incidența sărăciei este mai mare. Salariile au crescut cu încă 5,2% în termeni reali în 2017, sprijinind bunăstarea gospodăriilor.

Poziția externă rămâne stabilă, în ciuda unei creșteri recente a deficitului de cont curent. În primele nouă luni ale anului 2017, exporturile au crescut în termeni nominali cu 25,2%, remitențele au crescut cu 12,1%, în timp ce investițiile directe nete au crescut cu 1,2 puncte procentuale din PIB față de sfârșitul anului 2016, pe seama profiturilor reinvestite, ajungând la 2,5% .

Totuși, susținută de un leu mai puternic și de importurile de energie electrică, importurile au crescut (+22,5%), determinând creșterea deficitului de cont curent cu 3,4 puncte procentuale și ajungând la 9,2% din PIB.

Deficitul de cont curent continuă a fi finanțat în principal prin intermediul datoriei externe. Începând cu sfârșitul lunii septembrie 2017, datoria externă totală a crescut cu 8,1%, reprezentând 83% din PIB. În acest context, până la sfârșitul lunii ianuarie 2018, rezervele valutare au atins un record de 2,9 miliarde e dolari, acoperind mai mult de cinci luni de importuri.

După doi ani de politici fiscale stricte, în 2017 a fost înregistrat un deficit bugetar mai scăzut decât cel așteptat, deoarece veniturile fiscale au depășit creșterea de două cifre a cheltuielilor. În urma executării sub 2016, cheltuielile publice au crescut cu 12,5% pe an. Sprijinită de o creștere puternică a veniturilor fiscale și o mai bună conformare, veniturile publice au crescut cu 16,2% pe an. Comerțul exterior a crescut și s-a răsfrânt asupra colectărilor puternice de TVA (+15,8%, pe an) și al accizelor (+30,9%,).

Creșterea economică, mai mică decât s-a prognozat anterior

Creșterea se așteaptă să fie solidă și să atingă 3,8% în 2018 și 3,7% în 2019, dar să rămână sub mediile istorice (de 4,6%). Pe termen mediu, recuperarea remitențelor, împreună cu creșterea salariilor private, vor susține consumul privat, care va rămâne un factor-cheie al creșterii economice. Creșterea importurilor va depăși creșterea exporturilor, ceea ce va conduce la o contribuție negativă a comerțului net la creșterea PIB. Cu alegerile parlamentare din noiembrie 2018, după o contracție prelungită, Guvernul intenționează să majoreze investițiile publice, cu accent pe sectorul drumurilor. Cu toate acestea, deficiențele structurale vor avea o creștere de aproximativ 3,5%. Pe măsură ce consumul și importurile se consolidează, se așteaptă ca deficitul de cont curent să crească treptat, dar să rămână sub media istorică datorită relansării asistenței externe. Se așteaptă ca rata inflației să ajungă la limita inferioară a coridorului țintă în 2018, datorită efectelor de bază și prețurilor reglementate mai scăzute, precum și creșterii treptate a țintei de 5% pe termen mediu. În scenariul de bază, se preconizează că deficitele fiscale vor rămâne sub control.

Datorită indexării și valorificării obligatorii a pensiilor, creșterilor salariale și investițiilor suplimentare de capital, cheltuielile vor crește până la aproximativ 3% din PIB în 2018.

Sărăcia va scădea?

Factorii care stau la baza prognozei favorabile de creștere sugerează, de asemenea, o scădere suplimentară a nivelului de sărăcie în perioada următoare.

Creșterea salariilor reale și remitențelor, precum și un an bun pentru recoltele din  agricultură ar trebui să sprijine bunăstarea gospodăriilor, inclusiv în zonele rurale, unde incidența sărăciei rămâne mai ridicată.

Rata creșterilor salariale, conform celor mai recente date din trimestrul 3 din 2017, sugerează că salariile din agricultură au crescut anual mai repede decât în ​​ansamblul economiei.

Populația aflată sub limita sărăciei, măsurată la pragul de sărăcie moderat internațional de 5,5 dolari pe zi, se estimează că va scădea de la 16,3% în 2015 la 12,7% în 2018 și la 11,7% în 2019.

Creșterea puternică a sectorului nebancar ridică semne de îngrijorare

După doi ani de condiții climatice bune, condițiile meteorologice extreme pot afecta producția agricolă cu consecințe asupra creșterii globale.

Sectorul bancar s-a stabilizat, dar este important să se continue reformele și să se consolideze transparența în acest sector.

În plus, creșterea cererii (+ 30% în prima jumătate a anului 2017) observată în sectorul nereglementat și slab monitorizat de intermediere financiară ridică semne de îngrijorare pentru experții BM.

De asemenea creșterea mai slabă decât s-a anticipat a principalilor parteneri comerciali și schimbările potențiale ale comerțului internațional și ale relațiilor de migrație ar putea submina exporturile și fluxurile de remitențe.

În timp ce autoritățile au depus eforturi pentru a reduce riscurile macroeconomice, este necesară o creștere mai rapidă pentru a ajunge din urmă nivelul țărilor din UE. Pentru ca acest lucru să se întâmple, Moldova are nevoie de reforme profunde de transformare care să creeze locuri de muncă noi și mai bune în sectorul privat și, în consecință, vor crea spațiu pentru nevoile investițiilor publice.

Creșterea economică este insuficientă

Și economiștii de la centrul analitic Expert-Grup din Chișinău consideră că avansul de 4,5% înregistrat anul trecut dar și cele ce urmează, sunt insuficient pentru  ca R. Moldova să ajungă din urmă țările vecine, în special, cele din Europa Centrală și de Est.

Potrivit unui studiu al acestora, îmbătrânirea populației însoțită de emigrarea masivă a tinerilor, conduce la diminuarea consumului iar, pe de altă parte, insuficiența de capital privat nu permite înlocuirea consumului cu un motor durabil de creștere economică.

Acest pronostic este confirmat de  scăderea în ultimii ani a  investițiilor,  proces care va dura cel mai probabil și în anul curent dar și în anii viitori dacă statul nu va opera reformele recomandate de partenerii internaționali de dezvoltare.

”Ieșirea din echilibrul creșterii economice lente și impulsionarea investițiilor private depinde de atractivitatea țării pentru investitori, atât locali, dar în special străini. În acest sens, reformele recente în materie de ameliorare a climatului de afaceri trebuie să continue, însă ele urmează  să se producă în paralel cu politici mai active care ar spori nivelul de încredere a investitorilor în stat și perspectivele economice ale acestuia”, menționează un studiu Expert-Grup, referindu-se la fortificarea protejării drepturilor de proprietate și ameliorarea cadrului concurențial, capitole la care Guvernul de la Chișinău înregistrează mari restanțe.

Dacă pe prima dimensiune, cea ce ține de ameliorarea climatului de afaceri, executivul a reușit să avanseze, pe partea ce ține de asigurarea proprietății private și a unui mediu concurențial sănătos există încă mari semne de întrebare.

Cu ce încearcă să atragă Guvernul investitorii străini?

În octombrie, 2017, la ultima ediție a evenimentului de atragere a investițiilor Moldova Business Week, au fost prezentate oportunitățile de afaceri oferite de către R. Moldova.

Guvernul de la Chișinău mai încearcă să atragă investiții în  Zonele Economice Libere, care oferă un regim fiscal facil investitorilor, însă avantajele concurențiale, care i-au atras inițial pe investitori în aceste zone, devin tot mai puține. Principala problemă ține de epuizarea bazinului de forță de muncă ieftină și relativ calificată. Salariile de 300-400 de euro, peste medie, oferite de rezidenții acestor zone nu mai sunt atractive pentru tinerii moldoveni, care au la dispoziție oportunitatea  de a pleca la muncă peste hotare, unde pot obține lefuri mult mai generoase. Pentru a depăși această problemă, executivul a început încă în toamnă să promoveze subtil o inițiativă legislativă, care prevede importul de forță de muncă, uitată însă pentru moment, probabil până după încheierea campaniei electorale din toamna acestui an.

O altă dimensiune de atragere a investițiilor sunt parcurile IT, care oferă de asemenea o serie de facilităţi. Este vorba despre impozitul unic de 7%, rezidență virtuală, mecanismul simplificat de administrare și raportare printr-o formă unică precum și o gamă vastă de domenii de activitate inovațională.

Însă și aici există problema capitalului uman. Nu întâmplător summitul ICT,organizat anual de autorități și comunitatea businessului din industria IT s-a axat în acest an pe educație.

”Este imperativă coagularea eforturilor tuturor partenerilor interesați pentru identificarea, definirea și implementarea soluțiilor cu impact în domeniul educației pentru sectorul TIC, a programelor și inițiativelor capabile să dezvolte ecosistemul necesar unei creșteri calitative și să confere țării noastre un avantaj competitiv incontestabil”, se spune într-un comunicat al Ministerului Economiei și Infrastructurii de la Chișinău.

Încă o chestiune, care ar fi putut impulsiona atragerea investițiilor, discutată de mult timp însă  lăsată pentru ”vremuri mai bune”, o reprezintă vânzarea pământului cetățenilor străini. Partidul Democrat, de guvernare a anunțat deja că în noua redacție a Codului Funciar, aflată la etapa consultărilor publice, nu conține o astfel de prevedere.

Încă mai este vehiculat   de către autorități avantajul poziționării geografice ”între două lumi” al Republicii Moldova, care presupune oferirea unor ”portițe” pentru comerțul dintre UE și Rusia, cu ambele părți existând acorduri de liber schimb. Strategia este însă cam depășită de timp în contextul actualelor războaie comerciale dintre cele două părți.

Nici evenimentele de pe plan intern nu sunt favorabile atragerii investițiilor

Republica Moldova intră într-un „maraton electoral” de trei ani, nefiind pregătită din punct de vedere economic și instituțional, fapt ce alimentează o serie de riscuri macroeconomice pe termen lung. Asta dacă nu cumva autoritățile vor renunța la acțiuni populiste și vor efectua reforme antipopulare însă necesare pentru o dezvoltare durabilă a economiei.

C.I.

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj

eight + 8 =