Transparency International: vânzarea cetățeniei moldovenești investitorilor străini comportă riscuri pentru securitatea națională și cea europeană

cetăţeniei

În decembrie 2016, de rând cu proiectul de „amnistie a capitalurilor”, blocat de societatea civilă şi partenerii de dezvoltare, autorităţile moldovene au promovat şi adoptat şi proiectul de lege, denumit ”Legea cetăţeniei prin investiţie”.

Legea respectivă a fost adoptată într-o manieră netransparentă, în grabă şi neținând cont de riscurile identificate. Pe lângă societatea civilă, și Centrul Naţional Anticorupţie a expertizat documentul, calificându-l drept un proiect în „interesele cetăţenilor străini şi a apatrizilor”, interesele promovate fiind „în detrimentul interesului public şi cu riscuri majore pentru siguranţa şi securitatea cetăţenilor şi a statului Republica Moldova”.

libris.ro
Aprobate fără dezbateri publice

Cu toate acestea, în iunie 2017, legea a intrat în vigoare, iar în septembrie, în baza unei hotărâri, Guvernul a aprobat un regulament cu privire la dobândirea cetăţeniei prin investiţie.

Mai departe, în martie 2018, Ministerul Economiei şi Infrastructurii (MEI) a publicat pentru dezbateri un proiect de hotărâre de guvern pentru modificarea hotărârii respective de guvern. Proiectul în cauză transmite funcţiile şi atribuţiile de promovare a Programului de dobândire a cetăţeniei prin investiţie și de verificare a ”bunei reputaţii economice şi financiare a cetăţeanului străin sau apatrid” de la Comisia de examinare a dosarului pentru obţinerea cetăţeniei către două companii private, una ”internaţională” şi alta ”specializată”.

Fără dezbateri publice şi fără avizele necesare Guvernul a aprobat la patru aprilie 2018 proiectul care a eliminat statul din procesul de examinare a dosarelor investitorilor ce solicită cetățenie.

Iniţiativa MEI a avut ca scop introducerea în procesul de oferire a cetăţeniei Republicii Moldova prin investiţie a unor elemente noi, neprevăzute în legea inițială. Astfel, au fost extinse împuternicirile Comisiei de examinare a dosarului pentru obţinerea cetăţeniei Republicii Moldova cu dreptul de a selecta două companii private pentru realizarea Programului: o companie specializată care dispune de experienţă şi calificare în domeniu şi care va presta servicii publice în numele Guvernului pentru elaborarea, implementarea şi promovarea internaţională a Programului și o companie internaţională care va evalua riscul aferent ordinii şi securităţii publice şi va asigura verificarea bunei reputaţii economice şi financiare a cetăţeanului străin şi apatridului.

Se invocă practici europene, care sunt considerate „periculoase” în UE

Filiala moldovenească a Transparency International (TI-Moldova) a identificat mai multe probleme și riscuri, ce derivă din această lege, modificată deja de câteva ori.

Centrul Național Anticorupție s-a expus univoc asupra intenţiilor de cooptare de noi cetăţeni contra bani, accentuând că „interesele promovate sunt în detrimentul interesului public şi cu riscuri majore pentru siguranţa şi securitatea cetăţenilor şi a statului Republica Moldova” .

Constatările CNA sunt valabile şi în contextul modificărilor în HG, considerate de guvernanţi necesare pentru „implementarea cu succes a Programului”.

Autorii au invocat în Nota Informativă la proiect experienţa unor „programe similare”, realizate în astfel de „ţări precum Grenada, Malta, Spania, etc.”. Este de remarcat însă că programele de acordare a cetăţeniilor de către unele jurisdicţii sunt criticate ca fiind contrare principiilor general acceptate de comunitatea europeană. Riscurile de legalizare a ilegalităţilor, de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului sunt cel mai des invocate la implementarea unor astfel de „programe”. Recent practicile din Malta au fost dur criticate de către preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, care a remarcat printre altele că Comisia europeană trebuie să ia atitudine faţă de schema controversată de acordare a cetăţeniei malteze, având în vedere problemele ce ţin de nerespectarea principiului supremaţiei legii în această ţară.

Acesta spune că cetăţenia europeană nu poate fi vândută, fără a avea o claritate asupra identităţii cumpărătorului, din punct de vedere a riscurilor legate de securitate, terorism şi spălare de bani. El consideră că aceste preocupări nu țin doar de riscurile ce vin din politica rusească. E vorba şi de mafia rusească şi nu este corectă admiterea legalizării banilor prin acordarea cetăţeniei malteze.

Deci, exemplele invocate de guvernanţii din Republica Moldova nu sunt cele mai bune „practici internaţionale” de urmat. Mai mult – în contextul rezultatelor modeste de investigare şi recuperare a fondurilor extrase prin diverse fraude bancare şi încercări de legalizare a acestora – în cazul Republicii Moldova sunt chiar contraindicate.

Funcțiile de admitere a cererilor se deleagă unei companii private și unei companii internaționale

Modificările operate prevăd selectarea unei „companii specializate”, care dispune de experienţă şi calificare în domeniu şi care va presta servicii publice în numele Guvernului pentru elaborarea, implementarea şi promovarea internaţională a Programului. Aceste activităţi delegate unei companii private, într-un domeniu sensibil, complex şi care necesită implicarea plenară a instituţiilor statului, pot crea riscuri de promovare a intereselor personale ale unor eventuali beneficiari de program (atât persoane fizice individuale, cât şi grup organizat de cetăţeni). De asemenea, ar putea surveni şi alte riscuri, întrucât Guvernul, în baza anumitor clauze, permite contactul direct (economic şi financiar) dintre compania selectată cu eventualii beneficiari de program – viitorii cetăţeni, oferind teren pentru promovarea intereselor acestora în detrimentul interesului public. Astfel, autorii arată că această companie „va suporta riscul economic, costurile şi cheltuielile iniţiale şi continue aferente proiectării tehnice, implementării, activităţii consultative, acordării instruirilor, precum şi promovării internaţionale a Programului, iar Guvernul nu va finanţa din mijloace publice compania pentru serviciile prestate. Costurile şi cheltuielile ”companiei specializate” vor fi achitate/acoperite de către solicitanţii cetăţeniei prin investiţii, printr-un comision, în mărimea şi modalitatea stabilită într-un contract”.

Modificările prevăd şi selectarea unei „companii internaţionale” care va evalua riscul aferent ordinii şi securităţii publice şi va asigura verificarea bunei reputaţii economice şi financiare a cetăţeanului străin şi apatridului.

De remarcat că evaluarea riscurilor aferente ordinii şi securităţii publice ţine de competenţa autorităţilor publice naţionale ale fiecărui stat. Delegarea unor atare atribuţii către o companie internaţională ar putea afecta/slăbi domeniul de asigurare a ordinii şi securităţii publice, întrucât companiile private au cu precădere scopul de a genera profit, decât de a proteja interesele naţionale ale unor state. Verificarea reputaţiei economice şi financiare a cetăţeanului străin şi apatridului de către o comisie autohtonă s-ar putea efectua printr-o comunicare activă la nivel bilateral sau la nivel de acorduri internaţionale la care Republica Moldova este parte, inclusiv cu suportul misiunilor diplomatice.

Dreptul de a circula liber în UE, obținut pentru cetățenii moldoveni nu poate fi vândut unor persoane dubioase cu bani

Având în vedere problemele şi riscurile menţionate, TI-Moldova recomandă stoparea implementării Programului până la o evaluare şi coordonare a acestuia cu autorităţile europene specializate în combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului. Această măsură ar permite de evitat asumarea unor angajamente care ar fi în detrimentul interesului public şi de prevenit posibile prejudicii de la aplicarea acestui Program, atât pe plan intern, cât şi regional. – Reevaluarea conceptuală a „Programului de dobândire a cetăţeniei prin investiţie”, pornind de la politicile şi strategiile naționale în contextul angajamentelor internaționale, inclusiv Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană și Acordul Liberalizat de Vize, de la riscurile şi îngrijorările identificate de autorităţile europene, precum și de la Raportul de expertiză anticorupţie a legii.

Neadmiterea promovării și implementării programelor caracteristice paradisurilor fiscale, care țin de interese înguste de grup și pun în pericol interesul public.

Republica Moldova a obținut regim liberalizat de vize cu UE pentru cetățenii săi în condițiile și conform situației la momentul respectiv, astfel, acest drept nu poate fi transformat într-un business pentru cetățenii străini, chiar dacă aceștia dispun de resurse financiare mari”, conchide studiul.

De aceea experții TI spun că trebuie regândit un nou concept de atragere a investiţiilor în Republica Moldova, având la bază principiile statului de drept, protejarea investiţiilor şi investitorilor, concurenţă liberă, inclusiv a capitalurilor, cu respectarea intereselor naţionale ale Republicii Moldova şi ale cetăţenilor.

C.I.

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj

5 × three =