Imperiul contraatacă. Cum luptă forțele prorusești din Republica Moldova împotriva curentului unionist

unionist

Curentul unionist din Republica Moldova, ce a căpătat o amploare deosebittă în anul centenarului, a provocat un curent antiunionist toxic, inclusiv în satele unde autoritățile locale au adoptat, cu voturile primarilor şi majoritatea consilierilor locali, declarații simbolice de Unire.

De departe, cea mai mare aversiune față de ideea unirii dintre Republica Moldova și România, a fost resimțită în Unitatea Teritorială Autonomă (UTA) Găgăuzia, unde în ziua de 27 martie, când se împlineau 100 de ani de la votarea de către Sfatul Țării de la Chișinău a Unirii, la Ceadâr-Lunga, unul din cele trei orășele ale acestei unități administrative, a avut loc un miting anti-unire. Manifestația a fost organizată de Consiliile Bătrânilor din toate localitățile Găgăuziei, dar și reprezentanți ai autorităților locale și regionale, precum și ai populației regiunii.

libris.ro
Participanții la întrunire au adoptat o rezoluție prin care cer interzicerea activității organizațiilor unioniste din Moldova și aducerea reprezentanților lor în fața justiției. Printre persoanele care au susţinut discursuri la eveniment s-a numărat și bașcanul Găgăuziei, Irina Vlah, care a declarat că găgăuzii fac tot posibilul pentru menţinerea statalităţii Republicii Moldova. „Am stat și stăm de gardă pentru statalitate. Și suntem susținuți de toți oamenii normali din țară”, a spus Vlah. Și deputatul comunist, Fiodor Găgăuz, a făcut o serie declaraţii la eveniment, context în care a afirmat că România lucrează în mod constant pentru a submina statalitatea țării.

În final, mulțimea prezentă a cerut ca în Găgăuzia, anul 2018 să fie declarat drept an de comemorarea a ”o sută de ani de la ocupația Basarabiei de către România”.

Singura manifestare antiunionistă până în prezent

UTA Găgăuzia, o mică enclavă din sudul Republicii Moldova, formată din 32 localități, cu o populație  turcofonă de 134 mii de locuitori (dintr-un total de aproximativ trei milioane cât are statul moldovean) și un teritoriu de 1,8 mii km pătrați (dintr-un total de 34 mii km pătraţi), rămâne deocamdată singura unitate teritorial-administrativă, ce se opune deschis valului unionist.

Nici în raionul Taraclia, vecin Găgăuziei, populat de circa 30 mii de etnici bulgari, nici în nordul republicii, unde locuiesc un număr însemnat de ucraineni, nici în Bălți, cel de-al doilea oraș moldovenesc și unul dintre fiefurile forțelor prorusești și antioccidentale, n-a fost semnalată deocamdată o opoziție antiunionistă însemnată.

Televiziunea socialiștilor regizează evenimente antiunioniste

Deși partidul socialiștilor, al președintelui moldovean Igor Dodon, a anunțat că mai multe sute de localități moldovenești au adoptat declarații antiunioniste, nu a dovedit până în prezent acest lucru.

Totuși, pentru a crea impresia unei opoziții masive împotriva unioniștilor, în unele sate unde majoritatea aleșilor locali au adoptat declarații simbolice de unire, televiziunea NTV Moldova, ce aparține oficial deputatului socialist Cornel Furculiță, a trimis echipe de filmare. Acestea au reflectat micile întruniri antiunioniste ale socialiștilor locali, organizate la indicațiile partidului, drept mari revolte ale întregii localități.

Este și cazul comunei Pepeni din raionul Sângerei, unde pe 11 martie, primarul și nouă din cei 15 consilieri împreună cu mai mulți fruntași și intelectuali din satele comunei, au semnat declarația simbolică de unire.

Deși comuna Pepeni se află la 100 kilometri de Chișinău, o distanță considerabilă pentru dimensiunile Republicii Moldova, NTV a delegat de două ori echipe de filmare pentru a reflecta pretinsele revolte antiunioniste ale sătenilor, care au întrunit 10-20 de oameni, în mare parte activiști socialiști, inclusiv din satele vecine și centrul raional.

Aceștia, în mare parte au repetat acuzațiile președintelui Dodon și amenințările că unioniștii vor fi pedepsiți pentru trădare de patrie.

Demontarea miturilor antiromânești, moștenite de la URSS

Susținerea neînsemnată (cu excepția Găgăuziei) a așa numitelor proteste și demersuri antiunioniste, organizate și orchestrate de partidul prorusesc al socialiștilor denotă, dacă nu o susținere, cel puțin o atitudine binevoitoare a tot mai mulți moldoveni față de ideea unirii.

Și asta deși acum 10-15 ani în urmă, ideea unionismului era întâmpinată dacă nu ostil, cel puțin cu răceală în majoritatea localităților moldovenești.

Această schimbare de trend este confirmată și de sondajele de opinie, care atestă o sporire a numărului moldovenilor, care ar vota pentru unire în cazul unui referendum: până la 25%-33%. Cu două decenii în urmă ar fi votat pentru Unire doar 2-3%.

Această schimbare de trend le dă frisoane forțelor prorusești din Republica Moldova, în primul rând formaţiunilor politice ale socialiștilor, comuniștilor, gestionate de actualul președinte moldovean, Igor Dodon și fostul președinte moldovean, Vladimir Voronin.

Ideologic, partidele prorusești din R. Moldova au fost construite având la bază propaganda antioccidentală și antiromânească, preluată de la Partidul Comunist al Uniunii Sovietice, care a clădit timp de decenii în conștiința basarabenilor imaginea unei Românii ostile și a unei Rusii salvatoare.

Iată că evenimentele din anul centenarului, care scot în evidență un puternic curent unionist, agreat de o parte tot mai mare de moldoveni, arată că această bază ideologică a socialiștilor se erodează.

Tot mai multă lume nu mai crede în miturile „jandarmului român” și „eliberatorului rus”, două piese importante ale ideologiei moldoveniste, pe care se bazează partidele prorusești din R. Moldova.

Campania anti-unire abia urmează

Totuși, în ciuda aparențelor unei slăbiciuni a forțelor antiunioniste, acestea cu siguranță nu și-au spus ultimul cuvânt. Şi asta deoarece urmează seria de evenimente pe care partidele de stânga moldovenești le utilizează la maxim în scop propagandistic. Este vorba despre sărbătorirea, în stil cominternist, pe 1 mai a Zilei Solidarității Oamenilor Muncii și, mai ales, celebrarea pe 9 mai a Zilei Victoriei asupra fascismului, pe care forțele prorusești din Republica Moldova, la unison cu opinia publică din Rusia tot mai revanșardă a lui Putin, le consideră drept meritul exclusiv al Uniunii Sovietice.

Cu siguranță, în cadrul evenimentelor respective vor fi auzite multe atacuri la adresa unioniștilor, a României și a Occidentului în general și multe aplauze la adresa Rusiei.

Nu putem exclude că vor fi organizate acțiuni antiromânești, într-o manieră provocatoare, și pe 28 iunie, când se împlinesc 78 de ani de la retragerea administrației române din Basarabia și ocuparea provinciei de Armata Roșie. Evident, evenimentul va fi interpretat drept „eliberare”. În aceeaşi logică ar putea fi exploatată Ziua Independenței Republicii Moldova de către forțele prorusești și președintele Dodon pentru a blama unionismul și România. Și asta, în pofida faptului că independența a fost declarată la 27 august 1991 față de Uniunea Sovietică, care a ocupat Basarabia în 1940.

Socialiștii se consolidează, unioniștii se învrăjbesc

Președintele Dodon, recunoaște, de altfel, că anul 2018 este anul de grație al unionismului însă vrea să-l prezinte drept un fenomen trecător. Pe străzile Chișinăului dar și pe traseele naționale sunt amplasate panouri pe care este scris „Unionismul trece dar Patria rămâne”.

Numeroși analiști politici de la Chișinău sunt de părere că acest val unionist generează un plus de energie forțelor prorusești, în primul rând partidului socialiștilor, care vor face tot posibilul ca în campania electorală pentru scrutinul legislativ din acest an să-și consolideze electoratul cu ajutorul lozincilor antiromânești.

Rămâne de văzut cum va fi administrată situația de către partidele și mișcările unioniste de la Chișinău care, din câte se observă în ultimul timp, preferă să lupte între ele în cadrul alegerilor pentru primăria Chișinăului și, cel mai probabil se vor împiedica reciproc și în alegerile parlamentare.

C.I.

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj

3 × five =