Cum este vazută economia României în Ghidul Invetsitorului Străin?

economia

Climatul macroeconomic global s-a îmbunătățit în 2017, pe măsură ce investițiile fixe s-au accelerat în țările dezvoltate, o evoluție susținută de mai mulți factori: nivelul scăzut al costurilor reale de finanţare, perspectivele privind reforma fiscală în SUA și continuitatea Revoluției Digitale. Conform estimărilor Fondului Monetar Internațional (FMI), PIB-ul mondial a crescut cu 3,7% anul trecut, înregistrând cel mai mare ritm din 2011. Economia Statelor Unite a crescut cu 2,3% în anul 2017, în condițiile în care investițiile fixe s-au accelerat la 4% datorită nivelului scăzut al costurilor reale de finanțare și așteptările privind Legea Fiscală (a fost semnată de președinte în decembrie). În ceea ce priveşte zona euro, se poate observa o accelerare a creşterii PIB-ului (la 2,3% în anul 2017), o evoluție determinată prin îmbunătățirea cererii externe nete și prin consolidarea pieței interne (pe fondul politicii monetare expansioniste implementate de Banca Centrală Europeană). Nu în ultimul rând, economia chineză a accelerat la 6,9% în anul 2017, pe măsură ce cererea externă netă s-a îmbunătățit.

În anul 2017, România a fost liderul regiunii și în topul țărilor UE în ceea ce privește ritmul de creștere a PIB-ului. Potrivit primelor estimări publicate de Oficiul de Statistică (INS), economia românească a crescut cu 7% în anul 2017 (în accelerare de la 4,8% în anul 2016), cel mai mare ritm din 2008 încoace. Această creştere s-a datorat contribuţiei cererii interne, susținută de un mix de politici expansioniste fără precedent. Pe de altă parte, Banca Națională a României (BNR) a menținut rata dobânzii de politică monetară la înregistra un nivel scăzut de 1,75%.

Cum va evolua economia românească?

România va continua să fie atractivă, pe termen mediu, pentru fluxurile capitalului global, dată fiind poziția geostrategică (la confluenţa drumurilor din UE, Orientul Mijlociu și CSI) și potențialului de convergență față de media UE (PIB/capita în PPS a reprezentat 55% din nivelul Eurolandului în 2016).

Pe termen scurt, ciclul post-criză va continua, în timp ce investitorii strategici îşi vor consolida prezența în România, având un grad de investiție în economie, în tranziție de la clasa de jos la clasa mijlocie în termeni de PIB nominal (există perspective pentru a obține peste 200 miliarde de euro până la sfârșitul decadei).

Conform previziunilor Bancii Transilvania, dinamica de crestere a PIB-ului se va mentine peste 3% în următorii ani, pe măsură ce va continua ciclul de investiții, în timp ce climatul pozitiv în consumul intern se va consolida pe tot parcursul anului.

În acest scenariu, economia românească va converge către potențialul său (cu ritmuri de creștere de 4,3% în 2018, 3,7% în 2019 și 2,9% în 2020), datorită maturității ciclului post-criză și reechilibrării din mixul de politici interne.

În ceea ce privește investițiile fixe, se prognozează ca dinamica anuală 4,4% în 2018, 3,6% în 2019 și 2,8% în 2020, o evoluție susținută de nivelul scăzut al costurilor reale de finanțare.

În același timp, consumul privat ar încetini acest scenariu, în direcția convergenței către nivele sustenabile: 5,5% în anul 2018, 5,1% în anul 2019 și 4,2% în anul 2020. Pe de altă parte, contribuția cererii externe nete la ritmul de creștere a PIB-ului este prognozată să rămână negativă pe termen mediu, ca rezultat a faptului că importurile depășesc dinamica exporturilor.

Pentru piața muncii se aşteaptă o consolidare a climatului pozitiv în următoarele trimestre, astfel în 2018 și 2019 se va înregistra o rata medie anuală a șomajului de 4,7% și de 5% în 2020.

În ceea ce privește partea financiară a economiei, Banca Transilvania prognozează că inflația anuală medie va accelera de la 1,1% în 2017 până la 3,4% în 2018, înainte de a scădea la 2,9% în 2019 și la 2,6% în 2020.

În acest context, BNR va continua ciclul post-criză, prin majorarea ratei dobânzii de politică monetară în următoarele trimestre, pentru a contracara presiunile inflaționiste și acumularea de provocări la adresa stabilităţii macrofinanciare pe termen mediu.

Cu toate acestea, costurile reale de finanțare vor fi menținute la prețuri accesibile, fie pentru populație, fie pentru companii, atât pe termen scurt cât şi mediu.

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj

3 − one =