Coface România: evaluarea greşită a investiţiilor, una dintre greşelile majore care au dus la insolvenţă în 2017

insolvenţă

Anul 2017 a adus 8.256 proceduri noi de insolvenţă, în creștere cu 3% faţă de 2016, când s-au înregistrat 8.053 de noi proceduri, se arată într-un comunicat al Coface România. În ciuda minimului din ultimii 15 ani, România raportează un nivel mediu al companiilor insolvente raportat la 1.000 de firme active de 2,4%, ceea ce înseamnă de aproape două ori peste media din Europa Centrala şi de Est.

În acest context, este mai important să evaluăm calibrul companiilor insolvente, din perspectiva pierderilor financiare cauzate creditorilor şi a dimensiunii sociale, prin locurile de muncă pierdute. Din aceasta perspectivă, 2017 a înregistrat o oarecare stabilizare a companiilor insolvente cu venituri peste 1 milion de Euro, respectiv 326 firme, comparativ cu 333, în anul anterior. În ciuda acestui fapt, pierderile produse creditorilor de către firmele insolvente în 2017 s-au ridicat la 9,6 miliarde RON, în creștere cu 13% comparativ cu anul anterior, respectiv 8,5 miliarde RON. Pe de altă parte, numărul locurilor de muncă raportate de către firmele insolvente în 2017 se ridică la 47.578, cu 32% mai mic faţă de cel din anul anterior.

libris.ro
Cele 3 greșeli majore ale firmelor care au intrat în incapacitate de plată sunt:

  • Finanțarea deficitară a investițiilor, prin folosirea resurselor atrase pe termen scurt pentru a finanța nevoile pe termen lung. 7 din 10 companii insolvente şi-au plătit furnizorii mai târziu decât durata medie de colectare a creanțelor şi vânzarea stocurilor, motivul fiind faptul că 60% au achiziționat active corporale (ca de exemplu terenuri, mașini, utilaje), 30% şi-au achitat doar parțial datoriile către bănci (pentru a reduce costul cu dobânzile plătite) şi dividende către acționari, iar 10% au creditat diferite companii, majoritatea acestora fiind parte din același grup de firme (acționari şi / sau administratori comuni cu firma subiect sau grad de rudenie/ prieteni apropiați);
  • Investițiile greșite: 75% dintre companiile insolvente au avut un cost al finanțării afacerii (costul mediu ponderat al capitalurilor) mai mare decât randamentul activelor, deoarece rezultatul așteptat al investițiilor nu a fost materializat. Atunci când randamentul activelor (efectul) este inferior costului finanțării (efortul), situația companiei se deteriorează şi riscul de insolvenţă creşte;
  • Politica agresiva a dividendelor: o treime dintre firmele insolvente a distribuit majoritatea profitului net sub forma de dividend în mod accelerat înaintea momentului încetării activității, fără un factor compensator pentru consolidarea situației de lichiditate (ex: creșterea profiturilor obținute sau a cifrei de afaceri). Aceasta a determinat creșterea gradului de vulnerabilitate a companiilor respective, precum şi o dependenţă mai mare de finanțarea externă.

Cauzele intrării companiilor în incapacitate de plată

Din totalul celor 8.256 de companii insolvente în 2017, 4.185 au depus declarațiile financiare înainte de intrarea în incapacitate de plată. Pentru acestea, au fost calculați indicatorii financiari pentru ultimele 5 exerciții financiare precedente, cifrele fiind consolidate la nivelul întregului eșantion al firmelor insolvente. Rezultă, astfel că:

  • Nivelul veniturilor a scăzut semnificativ în ultimii 3-4 ani prealabili intrării în incapacitate de plată. Cifra de afaceri medie din 2016 a fost de 2,1 milioane RON, cu 28% mai puțin decât anul anterior şi cu 30% mai mică decât cea din 2012, nivelul de vârf al veniturilor pentru aceste companii;
  • În contextul scăderii semnificative a veniturilor, aceste companii au demonstrat o capacitate limitată de a se restructura. Flexibilitatea redusă şi incapacitatea de a se restructura eficient au fost determinate de nivelul foarte ridicat al cheltuielilor fixe. Acestea din urma au fost alimentate de investițiile majore în activele fixe, în condițiile în care ponderea acestora în totalul activelor a crescut constant, de la 36% în 2012, la 44% în 2016. Pierderile consolidate s-au ridicat la 9,3% din nivelul cifrei de afaceri;
  • Gradul de îndatorare a companiilor respective a crescut constant, de la 85% în 2012, la aproximativ 104% în 2016. Dinamica a fost determinată de acumularea de pierderi care au erodat nivelul capitalurilor proprii, aportul foarte scăzut de capitalizare din partea acționariatului şi necesitatea de suplimentare a datoriilor pentru a gestiona presiunile asupra lichidității;
  • Gradul de acoperire a datoriilor prin nivelul vânzărilor a scăzut de la 103% în 2012, la doar 75% în 2016;
  • Ciclul de conversie a banilor (calculat prin nivelul cumulat al rotației stocurilor şi creanțelor minus durata medie de plata a furnizorilor) a devenit negativ în 2016, ceea ce înseamnă că principala sursă de finanțare a fost reprezentată de creșterea datoriilor pe termen scurt, a căror pondere în total capitaluri împrumutate a crescut de la 48% (2012), la 75% (2016).

Industriile cu cel mai mare număr de insolvenţe

Din perspectiva distribuției sectoriale, industriile cu cel mai ridicat număr al companiilor insolvente prin raportare la 1.000 de companii active sunt: fabricarea produselor textile, producția şi furnizarea de energie electrică, asanarea şi îndepărtarea gunoaielor, industria extractivă şi construcții.

2017 a înregistrat o creștere semnificativă a companiilor nou înfiinţate, în condițiile în care numărul SRL-urilor înmatriculate este de aproape 100.000, revenind la nivelul din 2008, înainte de impactul crizei financiare globale la nivel local.

Evoluția înmatriculărilor în funcție de sectorul de activitate diferă semnificativ de la o industrie la alta. Cele mai mari creșteri din această perspectivă sunt în industria prelucrătoare (+122%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (+73%) şi alte activităţi şi servicii (+60%). În schimb, comerțul şi intermedierea financiară sunt singurele sectoare care au o scădere a companiilor nou înmatriculate, cu -10% (la doar 29.555) şi -22% (la 1.455).

“În ciuda creșterii economice record şi a avansului semnificativ al consumului cu aproape 10% faţă de anul anterior, în 2017 numărul insolvenţelor înregistrate creşte uşor. Aceasta evoluție arată ca după scăderea accelerată a numărului de insolvenţe în ultimii 3 ani, pe fondul creșterii lichidității din piață, efectul începe să se disipeze şi estimez că în perioada următoare vom vedea mai multe firme în incapacitate de plată.

Această estimare este bazată şi pe analize ale Coface, care arată că în economie numărul companiilor care nu realizează profit şi au o solvabilitate slabă este important (1 din 3 companii s-ar încadra în această categorie), acestea fiind extrem de expuse la a înregistra dificultăţi în plata datoriilor, în condițiile în care lichiditățile vor deveni mai greu accesibile sau mai scumpe.
Coface evaluează în fiecare an un număr mare de companii, care realizează peste 80% din cifra de afaceri din economia locală, iar o analiza a acestui portofoliu arată că doar 1 din 4 companii prezintă un risc scăzut de insolvenţă”, a precizat Eugen Anicescu, Country Manager, Coface România.

“Din perspectiva cadrului general al afacerilor în România, nu găsesc o explicație care să justifice creșterea numărului de companii în 2017, pentru că salariul mediu în sectorul privat a crescut cu aproape 15%, cadrul fiscal şi juridic au fost instabile, costul finanțării a crescut la finalul anului, investițiile publice au scăzut la jumătate faţă de anul anterior, în timp ce investițiile străine au stagnat în sectoarele cheie. Singura explicație în cazul creșterii cu 32% a numărului de companii nou înfiinţate este efectul de bază. Mediul de afaceri local a pierdut aproximativ un milion de companii în ultimii 10 ani, înregistrând un număr de firme care şi-au întrerupt activitatea de patru ori mai mare, comparativ cu media regională. La fiecare companie nou înființată în 2008 – 2016, 2,2 companii şi-au întrerupt activitatea. România a ajuns să aibă doar 23 de firme la 1.000 de locuitori, cel mai scăzut nivel din UE după Serbia, care are 19 firme la fiecare 1.000 de locuitori. în momentul de faţă, mediul de afaceri local este embrionar, deoarece jumătate dintre companiile active sunt înfiinţate după 2009 şi nu au trecut prin tumultul crizei financiare. Acest proces al regenerării distructive a lăsat un gol imens în mediul de afaceri, care acum poate fi preluat de companiile nou înfiinţate, în condițiile în care nivelul foarte ridicat al creșterii economice şi costul de finanțare în continuare scăzut creează oportunităţi interesante în acest moment”, a declarat Iancu Guda, Services Director, Coface România.

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj

fourteen + 12 =