Nord Literar lansează numărul iubirii

literar

Numărul lunii februarie al revistei de cultură Nord Literar se lansează sub semnul mărţişorului. Acesta promite, ca de fiecare dată, aceleaşi rubrici, „Cronică Literară”, „Vitrina”, „Interviu”, „Orfeu”, „Interpretări”, „Recenzii”, „Poezie”, „Comentarii”, „Traduceri” şi „Varia”.

Despre „fascinaţia miturilor” din opera lui Octavian Paler, profesorul Gheorghe Glodeanu susţine că este una puternică, făcând referire de această dată la volumul „Mitologii subiective”. Încadrându-se în aceeaşi rubrică, „Cronică Literară”, Daniela Sitar – Tăut, continuă să înfăţişeze latura lui „Brâncuşi Amourex” prin cea de-a II-a parte istoriei amoroase dintre Tantan şi Tonton. Pentru aprofundarea acestui subiect, scriitoarea intră în dialog cu Doina Lemny, cea care a editat două volume esenţiale în devoalarea intimităţii lui Constantin Brâncuşi. Aceasta susţine că „era important să publice cât mai repede o corespondenţă greu de consultat de cercetătorii români” pentru a accentua legăturile continue ale artistului cu compatrioţii.

libris.ro
Delia Munteanu descrie istoria zbuciumată a regelui Henric al IV-lea prin romanul Dianei Adamuk, „Adio, Margot”, susţinând că acesta „nu piere din mintea noastră nici după încheierea cărţii”. O lecţie de „Istorie şi istorie literară” oferă Dumitru Micu prin intermediul secţiunii „Vitrina”. El vorbeşte despre volumul Anei Blandiana, „Istoria ca viitor şi alte conferinţe şi pagini”, care actualizează mai ales „gândurile vorbite uitate demult sau ţinute minte doar prin locurile în care le rostim”. La împlinirea celor 15 ani de la despărţirea de această lume, Ioan Mariş îl comemorează pe profesorul Vasile Avram, despre care spune că avea un portfolofiu de scriitor care cuprindea un impresionant corpus de texte.

Despre „Reperele biobibliografice ale lui Marin Preda”, carte semnată de Sta V. Cristea, Săluc Horvat constată că „această carte întruneşte criteriilr unei cercetări prin care descoperim complexa personalitate a autorului Moromeţilor şi mai ales vasta sa operă literară. În paginile cu „Interpretări” identificăm faptul că acestea fac referire la poetul Camil Petrescu, prin volumul O sută şi una de poezii”, material semnat de Mircea Popa, dar şi la Poezia lui Constantin Cubleşan, interpretată de George Vulpescu.

Născut chiar în ziua de Dragobete, Horia Bădescu este aniversat în acest număr al lunii februarie printr-un „Exerciţiu de admiraţie” realizat de Alexandru Zotta. Secţiunea „Recenzii” cuprinde două opere de excepţie. „Lumea ca o literatură. Alte amintiri”, cartea semnată de Ioan Groşan este prezentată de către Gheorghe Pârja ca o piesă terminată pentru o simfonie ironică. Despre volumul „Etnografice… Etnologie”, semnat de Dumitru Rusan, Cornel Cotuţiu vorbeşte ca „despre un spaţiu românesc inconfundabil. Ioan Nistor defineşte cartea „Încolo şi încoace” a lui Mihai Matei Nistor ca fiind un „periplu european în douăsprezece naraţiuni”. Nici acest număr nu este lipsit de versuri. Prin urmare, rubrica „Orfeu” cuprinde poeme semnate de Horia Bădescu, la „Poezie” regăsim versuri de-ale Rodicăi Brad – Păuna şi ale Sebastianei Onuţă – Joicliuc, iar la „Traduceri” versuri semnate de Marian Drăghici traduse de Sonia Elvireanu, iar lirica belgiană este tradusă de Horia Bădescu.

Numărul lunii februarie este ilustrat cu lucrări din creaţia artistei Dalina Bădescu.

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj

16 + eleven =