Marea Adunare Centenară de la Chişinău, primul dintr-o serie de evenimente ce-şi propun să apropie unirea R. Moldova cu România

Marea Adunare Centenara
Foto: Mircea Zatusevschi

Marea Adunare Centenară, desfășurată ieri la Chișinău cu prilejul împlinirii a o sută de ani de la adoptarea de către Sfatul Țării de la Chișinău a deciziei de unire a Basarabiei cu România a provocat, după cum și era de așteptat, reacții controversate pe scena politică din Republica Moldova.

Cu o participare sub așteptările organizatorilor şi reflectat puţin de televiziunile de la Chişinău, evenimentul a avut totuși un impact puternic asupra opiniei publice, fie aceasta favorabilă evenimentului, nefavorabilă sau chiar ostilă.

Cifre total diferite privind participarea

Organizatorii, asociațiile unioniste de tineret ”Acțiunea 2012”, ”Onoare, Demnitate și Patrie” (ODIP), Tinerii Moldovei și Blocul Unității Naționale (BUN) au estimat o participare de 100 mii de oameni la adunare, cifră exagerată dacă ținem cont de suprafața Pieții Marii Adunări Naționale din Chișinău, care este prea mică pentru un număr atât de mare de persoane. De cealaltă parte, poliția a minimizat  de trei-patru ori numărul participanților, estimându-l la circa 7 mii de persoane. În realitate, ținând cont de suprafața pieții și în ce măsură aceasta, dar și parcul Catedralei din preajmă au fost populate, putem vorbi de o cifră de circa 25 mii de manifestanți.

La adunare au venit în coloane organizate reprezentanți ai asociațiilor organizatoare și ai patru partide din Republica Moldova – Partidul Național Liberal (PNL), Partidul Liberal (PL), Partidul Liberal Reformator (PLR) și Partidul Unității Naționale (PUN). Însă cea mai mare parte din participanți a venit pe cont propriu, inclusiv câteva mii de persoane din România.

Referindu-se la numărul participanților, care n-au reușit să umple piața, președintele pro-rus al R. Moldova, Igor Dodon, a calificat-o drept ”mare eșec”. În replică, unul din organizatori, liderul Asociației 2012, George Simion a remarcat că acești oameni au venit pe cont propriu și că pentru organizarea unei manifestații de o astfel de amploare, Dodon ar fi cheltuit cel puțin un milion de euro (n.a. – Președintele moldovean este cunoscut pentru organizarea unor manifestații de fațadă cu aducerea organizată a participanților plătiţi din contul banilor partidului socialiștilor, de multe ori manifestanții socialiști neştiind chiar de ce au fost aduși la miting).

Personaje controversate au vorbit de la tribuna adunării

Mai multe critici au fost aduse şi la adresa unor vorbitori de la tribună. În special acestea s-au referit la ex-primarul Chişinăului Dorin Chirtoacă (PL), cercetat penal pentru corupţie, Ion Hadârcă (PLR), actual senator din partea ALDE în senatul României şi Vitalia Pavlicenco (PNL), un partid de buzunar, care nu a reuşit niciodată să ocupe vreun mandat în parlament însă care rupe constant din votul pentru partidele de dreapta cu şanse de a accede în legislativ .

Traian Băsescu: „Suntem singurii care mai acceptăm să trăim după voinţa lui Stalin şi Hitler”

Tradiţional, ex-preşedintele român Traian  Băsescu, care a reprezentat PUN de la tribună, a fost întâmpinat cu entuziasm de publicul basarabean.

Cerem parlamentelor să voteze din nou unirea. Acum 100 de ani românilor le-a fost mai uşor să facă unirea? Suntem singura ţară care mai acceptă să trăiască după voinţa lui Stalin şi a lui Hitler. Balticii au fost băgaţi în Uniunea Sovietică în urma Pactului Ribbentrop-Molotov. România a rămas aşa cum au vrut Stalin şi Hitler. Este o chestiune de demnitate naţională reîntregirea ţării. Moldovenii sunt cetăţeni ai României. Nu există alt drum pentru restabilirea demnităţii poporului român. România a intrat în NATO, a intrat şi în UE. Al treilea obiectiv de ţară nu poate fi decât unirea cu Republica Moldova“, a menţionat Băsescu.

Parlamentul de la Chişinău n-a acceptat o şedinţă solemnă dedicată evenimentului de acum 100 de ani

De asemenea, a fost întâmpinată cu ovaţii şi Maria Ciobanu (Partidul Liberal Democrat), una din cele mai puternice voci în Parlamentul moldovenesc împotriva regimului oligarhic, care conduce în prezent cel de-al doilea stat românesc.

Basarabia vrea la ţara-mamă. Ruşine Parlamentului de la Chişinău că nu au dorit organizarea unei şedinţe solemne! Vor ei sau nu, oricum idealul nostru comun va fi realizat“, a menţionat aceasta cu referire la refuzul majorităţii parlamentare de a organiza o şedinţă solemnă în cinstea evenimentului de acum o sută de ani.

Au fost aclamaţi de către manifestanţi şi mai mulţi primari din satele moldoveneşti ce au votat unirea, printre care Vladimir Susarenco, primarul satului Sadova, sat de baştină a preşedintelui Dodon şi Marcel Snegur din Parcova, raionul Edineţ, prima comună basarabeană, care a votat simbolic declaraţia de unire pe data de 24 ianuarie anul curent.

În general, conţinutul discursurilor majorităţii vorbitorilor a fost asemănător, aceştia aducând omagii înaintaşilor, care în condiţiile extrem de grele de la începutul anului 1918 au pus începutul Marii Uniri prin declaraţia Sfatului Ţării de la 27 martie iar mesajul principal a fost că unirea este iminentă şi trebuie conjugate toate eforturile pentru a  fi înfăptuită cât mai curând.

În asentiment cu vorbitorii, mulţimea a scandat “Unire!”, „Trăiască, trăiască, trăiască şi-nflorească, Moldova, Ardealul şi Ţara Românească”, „România n-a avut graniţă la Prut!“.

Liderul celui mai cotat partid de dreapta, prezenţă discretă în piaţă

De remarcat prezenţa discretă în piaţă a Maiei Sandu, preşedinta Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS), partidul de dreapta cu cele mai mari şanse la alegerile parlamentare din toamnă.

Aceasta s-a fotografiat împreună cu un grup de membri de partid în piaţă pe fundalul tricolorului moldovenesc, postând pe reţelele de socializare şi un mesaj destul de prudent.

Astăzi, împreună cu colegii şi simpatizanţii PAS, am adus un omagiu înaintaşilor noştri, care cu 100 de ani în urmă au făcut o alegere. Atunci, oameni proveniţi din stări sociale şi etnii diferite, oameni care împărtăşeau ideologii şi valori diferite, au ales să trăiască într-un stat european, liber şi democratic, refuzând să facă parte din statul bolşevic-totalitar, guvernat prin violenţă şi minciună. Am venit astăzi în Piața Marii Adunări Naționale pentru a ne bucura alături de mulți alții de sărbătoarea unui veac de la unirea din 1918. Nu am venit cu lozinci, nu am venit urmând un interes sau altul, am venit cu sărbătoare în suflet și gânduri bune.” a menţionat Maia Sandu pe pagina sa de Facebook.

Proclamaţia finală anunţă un program amplu de acţiuni

În final, organizatorii evenimentului au dat citirii Proclamaţiei Marii Adunări Centenare, care reafirmă dreptul poporului moldovenesc la autodeterminare, după modelul german, fără niciun amestec din afară.

APRECIEM că Anul Centenar reprezintă un moment oportun de săvârşire a unui act de justiţie, în concordanţă cu istoria poporului nostru, cu normele de morală şi de drept internaţional, PLEDĂM pentru revenirea definitivă a populaţiei dintre Prut şi Nistru la trupul Patriei-Mamă, România, SOLICITĂM factorilor decizionali de la Chişinău şi Bucureşti să trateze Centenarul Marii Uniri cu responsabilitate faţă de soarta actualelor generaţii, dar mai ales faţă de cea a viitoarelor generaţii de pe ambele maluri de Prut”, se spune în proclamaţie.

Totodată, participanţii la manifestaţie şi-au luat angajamentul ca „în Anul Centenarului Marii Uniri să contribuie cu toate eforturile, fiecare dintre noi şi coordonat, la reîntregirea naţională.

  • Participăm la Consultarea publică din Municipiul Chişinău şi votăm PRO Unire între 1-14 aprilie;
  • Ne adunăm, toate colectivele şi localităţile care au declarat Unirea pe 1 iulie, la Capitala Unirii din 1918, Alba Iulia, unde aprindem Flacăra Unirii;
  • Convocăm Congresul Reîntregirii Neamului la Iaşi, veche Capitală a Moldovei, între 24-26 august;
  • Continuăm pe 1-2 Septembrie Marile Manifestaţii pentru UNIREA PAŞNICĂ A POPORULUI NOSTRU;
  • Dăm de ştire întregii lumi despre voinţa noastră legitimă la Bruxelles, între 24-26 septembrie, printr-o Conferinţă Internaţională de amploare în Parlamentul European.
  • CEREM celor două Parlamente să primească delegaţii ale Marii Adunări Centenare iar la şedinţa solemnă din 27 martie 2018, Parlamentul de la Bucureşti să adopte o decizie prin care să se implice pentru Reîntregirea naţională prin mijloacele paşnice ale democraţiei parlamentare şi în limitele Constituţiei României, în conformitate cu normele dreptului internaţional şi a Actul Final de la Helsinki”.

În final, participanţii la Marea Adunare Centenară s-au luat de mâni într-o horă a unirii.

C.I.

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj

20 − sixteen =