Marea Adunare Centenară de la Chișinău: va reuși trecerea de la simbolism la pragmatism?

Marea Adunare Centenară

Cel puțin 100.000 de oameni sunt aşteptaţi duminică să participe la Marea Adunare Centenară, organizată cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la adoptarea de către parlamentul Republicii Democratice Moldovenești (Sfatul Țării) a deciziei de unire a Basarabiei cu România.

Adunarea este organizată de către Alianța pentru Centenar din care fac parte patru organizații civice unioniste: Blocul Unității Naționale (BUN), asociația ”Onoare, Demnitate și Patrie” (ODIP), asociația „Acțiunea 2012” și mișcarea ”Tinerii Moldovei”.

libris.ro
Până acum, la eveniment și-au anunțat prezența Partidul Liberal, Partidul Național Liberal, Partidul Unității Naționale și Partidul Liberal Reformator.

Totodată, din România și-au anunțat prezența fostul șef de stat Traian Băsescu, Ludovic Orban (președintele PNL), primarul Sectorului 1 din București Daniel Tudorache, deputatul Constantin Codreanu, dar și primarii și consilierii care au votat declarațiile simbolice de Unire. Alături de ei vor veni români care își doresc reunirea celor două state.

Până la acest moment, cel puțin 130 de localități din Republica Moldova, din cele 900 au adoptat prin aleșii locali declarații simbolice de Unire, în semn de omagiu evenimentului epocal de acum 100 de ani. Iar după adunarea de duminică declarații similare ar putea să continue a fi adoptate într-un ritm și mai intens.

Dodon, cel mai virulent antiunionist

Acțiunile unioniste au stârnit reacții controversate pe scena politică de la Chișinău.

Cel mai agitat comentator este chiar președintele pro-rus al Republicii Moldova, Igor Dodon, care are o atitudine extrem de ostilă față de unionism, unioniști și față de România în general.

În ultimele săptămâni acesta a făcut mai multe comentarii vizavi de valul popular tot mai mare de celebrare a evenimentului de la 1918.

Dodon, împreună cu partidul său (Partidul Socialiștilor), sunt forța de șoc, care se opun deschis, prin acțiuni concrete mișcării unionist din Republica Moldova. Socialiștii sunt cei care se opun în consiliile locale aprobării declarațiilor de unire iar Dodon a făcut mai multe declarații belicoase.

Acesta a convocat chiar și Consiliul Suprem de Securitate (CSS) unde a propus modificarea legislației pentru ca unionismul să fie urmărit penal.

„CSS condamnă și recomandă pe de  altă parte, modificarea legislației penale pentru a include prevederi clare de răspundere penală pentru astfel de acțiuni. În timpul cel mai apropiat, o astfel de modificare a legislației va fi prezentată în Parlament”, a declarat Dodon.

Totodată, el a subliniat că CSS este profund îngrijorat de „posibile acțiuni de destabilizare” care ar putea avea loc în perioada 24-27 martie.

„Din informații prezentate, cei care se acoperă cu mesaje unioniste și patriotice, vor să vină la Chișinău pentru a face destabilizări. Eu sunt categoric împotriva unor astfel de acțiuni. Dacă cineva are de gând să vină cu astfel de acțiuni în Republica Moldova, vor fi penalizați foarte dur. Iar cei care au aprobat astfel de declarații și continuă să o facă, vor răspunde în fața legislației conform prevederilor penale”, a menționat președintele Dodon.

El a mai declarat că se va adresa la ONU și Consiliul Europei pentru a discuta despre „acțiuni ale României ce reprezintă riscuri pentru Republica Moldova”. 

De altfel, declarațiile președintelui moldovean nu mai sunt luate demult în serios. Chiar consătenii acestuia, locuitorii localităţii Sadova, au redactat şi semnat o declarație de unire. La fel a procedat și consiliul raional Călărași, raionul de baștină al acestuia.

”România ar putea fi cel mai mare dușman al moldovenilor”

Președintele moldovean spune că România ar putea deveni cel mai mare dușman al R. Moldova. „Eu vreau ca ei să conștientizeze că prin susținerea unor astfel de acțiuni există riscul major ca dușmanul numărul unu al Republicii Moldova, al moldovenilor să fie românii!”, a declarat Dodon cu referire la politicienii români.

La rândul său, Ministerul de Externe al României a declarat pentru oficiul din Chișinău al postului de radio Europa Liberă că poziția României rămâne cea exprimată de ministrul de externe Teodor Meleșcanu cu o săptămână în urmă: „… declaraţiile privind unirea pe care le-au adoptat mai multe municipalităţi sau conduceri de comune sunt de fapt expresia dorinţei de a fi mult mai aproape de România. Ele nu au valoare juridică, sunt expresia unei dorinţe pe care o înţelegem şi pe care o respectăm” a declarat ministrul de externe român pe 10 martie, la Ploiești.

Încercări de minimizare a importanței evenimentului

Dincolo de declarațiile belicoase ale președintelui moldovean se aud și unele declarații mai subtile, care au menirea să defăimeze cel mai mare val de manifestare unionistă de la declararea independenței Republicii Moldova. Fostul consilier al ex-președintelui Voronin, antropologul și istoricul Marc Tcaciuc, preocupat acum de fundamentarea ideologică a creării „națiunii civice moldovenești” a declarat pentru ziarul rusesc Komersant că mișcarea unionistă din R. Moldova nu are nicio bază ideologică solidă și că este stimulată doar de dorința oamenilor de a scăpa de sărăcie. De fapt, fostul ideolog al comuniștilor vrea să zică că unioniștii nu sunt decât niște oportuniști.

Pentru același ziar, expertul Vlad Cumlinschi spunea că mișcarea unionistă îi priește regimului de la Chișinău. Atât Partidul Democrat aflat la guvernare, cât și liderul acestuia, oligarhul Vladimir Plahotniuc au doar de câștigat de pe urma conflictului declarativ dintre unioniști și pro-ruși. Astfel, atenția opiniei publice este distrasă de la marile probleme ale statului moldovenesc, corupția și subordonarea structurilor statului.

Partidul Democrat, atitudine evazivă

În ce privește poziția Partidul Democrat, dacă luăm în calcul declarațiile liderilor săi, constatăm că este una extrem de ambiguă.

Președintele Parlamentului de la Chișinău, Andrian Candu și președintele de onoare al partidului, Dumitru Diacov, susţin tranșant că limba de stat în Republica Moldova este româna, manifestând o oarecare simpatie față de mișcarea unionistă.

Pe de altă parte, ex-președintele partidului, liderul grupului parlamentar al PDM, Marian Lupu, a declarat joi, 22 martie, în şedinţa Parlamentului de la Chişinău, că unirea Republicii Moldova cu România nu se va produce niciodată, iar cei care pledează pentru această idee „nu au ce căuta în această sală”. Afirmaţiile au fost făcute în contextul părăsirii şedinţei plenului de către deputaţii liberali, în semn de protest, după ce li s-a refuzat organizarea pe 27 martie a unei şedinţe festive în Parlament.

Însă cea mai tranșantă declarație antiunionistă îi aparține deputatului democrat Corneliu Dudnic, care a spus în cadrul unei întâlniri cu locuitorii din autonomia Găgăuză că va fi primul care va lua arma în mână în cazul declarării unirii.

Deși acesta a fost admonestat de conducerea partidului pentru „declarații virulente”, vorbele sale au avut un răsunet deosebit în rândul populației alolingve.

Conducerea Găgăuziei a anunțat, de altfel, convocarea unui miting antiunionist la Comrat pe data de 27 martie.

Lipsă de unitate printre partidele de dreapta

Aceste acțiuni și declarații ale alolingvilor n-ar cântări prea mult dacă ar exista o unitate în rândul populației băștinașe, cel puțin în rândul partidelor de dreapta.

Cele mai importante două partide de dreapta ale momentului dacă ținem cont de ultimele sondaje de opinie, Platforma Demnitate și Adevăr (PPDA) și Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) nu vor participa la Marea Adunare Centenară dar nici n-au schițat vre-o reacție cu privire la eveniment, deși în marea lor majoritate, atât membrii cât și adepții lor, au viziuni pro-românești.

Cu toate acestea, mișcarea unionistă are, probabil, cel mai mare elan de la independență încoace. Dacă acest val de susținere va fi gestionat corect, pe baza ei ar putea fi creată o forță politică de temut. La moment, însă, nu prea există lideri politici credibili sau suficient de puternici pentru a se pune în fruntea unei astfel de mișcări.

De altfel, pe lângă simbolismul momentului, evenimentul de mâine trebuie să clarifice un moment foarte important: vor fi oare suficient de înțelepți organizatorii dar și liderii partidelor declarate unioniste să-și domolească ambițiile și să constituie un bloc care să devină una din cele mai influente forțe politice? Va reuși oare unionismul basarabean depășirea acestei stări de simbolism romantic și trecerea la etapa pragmatică? Se va produce în sfârșit maturizarea mișcării unioniste din Republica Moldova?

C.I.

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj

twelve + 7 =