Fermierii moldoveni în lumina scandalului „lactatelor fără lapte”

lapte

Opinia publică din Republica Moldova încă mai discută despre calitatea lactatelor autohtone după ce, acum o lună, a fost bulversată de un scandal numit generic „lactatele fără lapte”.

Scandalul a fost generat de un articol apărut în presa periodică, care nu afirma direct, însă făcea să se înțeleagă că o mare parte din lactatele de pe rafturile magazinelor din ţară pur și simplu nu conţin lapte.

Accentele au fost puse astfel încât a fost afectată toată industria lactatelor

Acest lucru ar fi fost demonstrat de o expertiză de laborator realizată de Centrul de Metrologie Aplicată şi Certificare, efectuată la comanda Fundaţiei Est-Europene.

Potrivit autorilor studiului, pentru examinare au fost selectate 126 de tipuri produse lactate autohtone şi de import, cumpărate din diferite magazine iar, conform rezultatelor, din toate produsele supuse expertizei, un sfert nu au trecut testul, conținând grăsimi de origine străină, adică vegetală.

Imediat, chestiunea a ajuns în prim planul opiniei publice, problemele de ordin social, economic sau politic intrând într-un con de umbră.

Consumatorii, indiferent de simpatiile politice, confesiune sau naționalitate, s-au simțit amenințați și chiar condamnați să procure și să consume produse lactate de proastă calitate din cauza iresponsabilității și lăcomiei unor întreprinderi.

De remarcat că autorii studiului afirmă că, din toate produsele supuse expertizei, un sfert nu au trecut testul. Și doar un singur produs dintre acestea este de origine străină (ucraineană). Restul sunt autohtone.

Cine pierde…

Preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Lactate Carolina Linte a pus sub semnul întrebării corectitudinea și imparțialitatea studiului.

Marja de eroare a cercetărilor respective de laborator este mai mare de 5% însă, cu toate acestea, în tabel au fost incluse și produsele cu grăsimi vegetale în proporție mai mică de cinci la sută”, a explicat președinta Asociației.

Corectitudinea studiului ridică semne de întrebare şi din perspectiva probelor colectate: din totalul de 126 de probe, 94 au fost de la producătorii autohtoni și doar 32 de probe provenite de la produse din import. Și asta în condițiile în care ponderea produselor de import pe piața lactatelor din Moldova reprezintă circa 40%, cea mai mare parte a importului revenind Ucrainei.

Studiul susmenționat, involuntar, a lovit în toți producătorii moldoveni de lactate și, drept urmare, scandalul a avut un impact imediat asupra preferințelor consumatorilor.

… și cine câștigă

Deși nu putem face direct o paralelă, dar în următoarele zile apariţiei studiului, cantitatea lactatelor autohtone din rețelele de supermarketuri din R. Moldova, care, de altfel, în cea mai mare parte sunt deţinute de oameni de afaceri ucraineni, s-a redus iar a celor de import, majoritar ucrainene, a crescut.

Şi asta, în condițiile în care există intenţia de a fi introduse o serie de modificări la legea privind comerțul intern, care vor obliga supermarketurile să asigure o pondere a produselor autohtone de cel puțin 51% din totalul produselor alimentare expuse la vânzare.

Evident, scandalul respectiv pune sub semnul întrebării fezabilitatea unei astfel de legi. Or ce sens are să obligi magazinele să vândă majoritar produse autohtone dacă acestea nu sunt calitative?

De asemenea, au avut de câștigat comercianții din piețele agroalimentare. Carolina Linte susține că în urma scandalului, a crescut numărul celor care cumpără produse de la piaţă, care de multe ori nu corespund normelor.

Și unii dintre micii producători au înregistrat vânzări mai mari după publicarea studiului.

Când a apărut informaţia în presă, ne-au crescut vânzările la produse deoarece cumpărătorii erau siguri că la noi totul este natural”, a relatat un producător de lactate din Făleşti, Vasile Cireș.

Până la urmă, deși nu putem afirma că studiul a fost îndreptat împotriva industriei autohtone de lactate, aceasta dar și marea majoritate a fermierilor moldoveni, furnizori de materie primă, sunt cei mai afectați de scandalul laptelui.

ANSA confirmă problemele de calitate, însă nu doar a lactatelor moldovenești

Pentru a clarifica această situație, organismul de stat, abilitat să supravegheze calitatea și siguranța produselor alimentare comercializate pe piața autohtonă, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor a efectuat propriul studiu.

ANSA a constatat că zece produse lactate care se vând în Republica Moldova conţin grăsimi vegetale într-o proporție  mai mare de cinci la sută.

Nu au corespuns normelor produse ale trei companii autohtone şi trei de peste hotare, două din Ucraina și una din România.

Inspectorii ANSA au prelevat 141 de probe, iar în 10 dintre ele au depistat un procent de grăsimi vegetale ce depăşeşte norma admisă.

După vizitele inspectorilor, inclusiv la compania JLC, a fost întocmită o prescripție ca marfa neconformă să fie retrasă din comerț.

Producerea de lapte autohton, în scădere constantă

Un astfel de scandal privind industria lactatelor nu poate să nu influențeze una din cele mai vulnerabile ramuri ale agriculturii moldovenești, sectorul zootehnic, care și așa abia de mai răsuflă. În special este vorba despre fermele de bovine specializate în producerea laptelui. Insuficiența acestora este una din problemele, care afectează grav industria lactatelor. Și asta, deoarece doar fermele pot asigura industria cu materie primă calitativă pe parcursul întregului an. Acum, producția de lapte marfă este concentrată, în special, în gospodăriile țăranilor. Este vorba despre cel puțin 95 la sută din cantitatea laptelui produs în republic conform statisticilor pentru anul 2017. Și doar 5% se produce în fermele specializate în producerea laptelui marfă.

Din cauza acestei stări de fapt, întreprinderile de lactate se confruntă cu un deficit de materie primă, care se accentuează pe timp de iarnă. Dacă în 2015 numărul vacilor, producătoare de lapte a fost de 520 de mii, cu un an mai târziu el s-a redus până la 504 mii pentru ca la finele anului trecut să coboare până la  485 mii de capete.

Drept urmare, în 2017 volumul laptelui produs a scăzut cu circa patru la sută față de anul precedent și a constituit un volum de 485 mii de tone. De remarcat că în ultimii 7 ani acest volum a oscilat între 520 și 550 mii de tone.  Însă, potrivit Carolinei Linte, industria moldovenească a lactatelor, pentru a funcționa eficient, are nevoie de circa 800 mii de tone anual.

În timpul Uniunii Sovietice fermele produceau până la 1,8 milioane mii de tone de lapte. Totuși, era vorba despre o producere masivă, pentru piața Uniunii Sovietice și care aducea daune mari mediului ambiant. Acum, ținând cont de piața de desfacere internă și de capacitățile de producere a lactatelor, ar fi suficiente circa 800 mii de tone. Așa cum nu este asigurată această cantitate, procesatorii sunt nevoiți să achiziționeze materie primă de peste hotare, în special din Ucraina”, ne relatează președinta Asociației Producătorilor de Lactate.

De ce laptele ucrainean este mai competitiv

Totodată ea a menționat că datorită dimensiunilor pieței ucrainene dar și specificului de producere de acolo, atât materia primă cât și produsele lactate ucrainene sunt mai competitive în raport cu cele moldovenești.

O piață de trei milioane de oameni cum este cea moldovenească nu se compară cu piața de 48 milioane a Ucrainei. Datorită pieței mai mari, și capacitățile de producere sunt mai mari iar atunci când produci mai mult, costurile sunt în mod firesc mai mici. Astfel, și prețul lactatelor ucrainene este mai mic”, ne relatează președinta asociației.

În plus, potrivit expertului în agricultură Alexandru Sliusari, în Ucraina producătorii produselor animaliere deja de 20 ani nu achită TVA de 20 la sută iar din această cauză produsele lor devin și mai ieftine.

Și în Uniunea Europeană subvențiile sunt destul de mari. „În UE producătorii primesc subvenții directe de la stat pentru fiecare kilogram de carne sau de lapte produs. Totodată, creditele la ei sunt foarte ieftine”, ne spune Sliusari cu referire la competitivitatea produselor moldovenești în raport cu cele din exterior.

În Moldova, însă subvențiile sunt destul de mici și nu se prevede o majorare a lor. Acum în Republica Moldova sunt doar 70 de ferme de vaci pentru lapte, care asigură doar 5% din necesarul de lapte pentru industria lactatelor.

Este necesar un program de stat

Însă aceste istorii răzlețe nu sunt suficiente pentru a scoate de pe trendul negativ ramura producerii laptelui și a spori competitivitatea acestuia.

Statul susține foarte slab producătorii și procesatorii autohtoni de lactate. În Ucraina aceștia, cel puțin nu plătesc TVA și deja au un avantaj enorm în ce privește prețul. La noi, însă, după ce recent au fost introdus unele subvenții pentru sectorul zootehnic, acestea au început să fie reduse”, spune Alexandru Sliusari.

De menționat că Guvernul a încercat să promoveze în 2016 o politică protecționistă pentru lactatele moldovenești, introducând taxe vamale de 10-15% la importul de lapte și produsele lactate din Ucraina. Însă astfel de măsuri nu pot dura prea mult, or Republica Moldova este membru atât al OMC cât și al Zonei de liber schimb din cadrul CSI, din care face parte și Ucraina. Iar comerțul liber nu presupune taxe vamale. Până la urmă, politicile protecționiste nu sunt o soluție și nu rezolvă problemele ce țin de competitivitate.

Președinta Asociației producătorilor de lactate susține că problemele în sector sunt atât de complexe încât este nevoie de un program de stat pentru reabilitarea ramurii.

Pentru a soluționa problemele sectorului zootehnic dar și a industriei lactatelor este nevoie nu doar de subvenții direcționate spre crearea unor ferme cu implementarea tehnologiilor performante în domeniu. Pentru aceasta este nevoie de mult mai mult, este nevoie de un program de stat pentru o perioadă mai lungă, care să asigure o creștere calitativă a sectorului”, spune Carolina Linte.

Ea spune că sectorul zootehnic și în special ramura de producere a laptelui ar putea constitui o sursă importantă și constantă de venit pentru agricultori, or o fermă de lapte asigură venituri și locuri de muncă constante pe parcursul întregului an în raport cu ramurile agricole fitotehnice, care sunt sezoniere. Totodată, soluționarea problemelor sectorului ar condiționa și o dezvoltare mai bună a industriei lactatelor autohtone, care de bine de rău, rămâne printre puținele ramuri ale industriei moldovenești, care s-a menținut pe linia de plutire.

C.I.

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj

seventeen − 16 =