Declaraţiile de Unire, un fenomen care ia amploare în R. Moldova

unire

Începând cu celebrarea unirii Moldovei cu Ţara Românească, 24.01.2018, în R. Moldova se înregistrează un fenomen generat, în parte, de situaţia în care se află această ţară. Acesta constă în apariţia de Declaraţii de Unire cu România, declaraţii semnate de primăriile şi consilierii unor localităţi de pe întreg teritoriul moldovenesc după ce în prealabil au fost dezbătute în cadrul unor şedinţe oficiale de consiliu.

Despre acest fenomen a vorbit în cadrul unui mic interviu Puşcaş Ionel, ofiţer de presă al Partidului Liberal din R. Moldova şi membru al Consiliului Raional Criuleni, fiind şi el unul dintre semnatarii unei asemenea declaraţii.

 

Care este istoricul acestor Declarații de Unire? Care a fost prima localitate? Cine a generat acest fenomen şi în ce scop? Care este efectul dorit?

Ionel Pușcaș: Prima localitate din Republica Moldova, care a avut curajul să supună la vot Declarația de Unire cu România în ședința consiliului local a fost comuna Parcova, din raionul Edineț, situată în nordul Republicii Moldova. Evenimentul a avut loc pe data de 24 ianuarie 2018, în ziua când s-a celebrat Unirea Principatelor Române. Apoi acest val s-a extins, satele, comunele și orașele republicii s-au dezlănțuit, astfel aproximativ 110 localități au adoptat declarații de Unire cu România în decurs de o lună jumătate. Aceste localități reprezenintă aproximativ 600 mii de locuitori.

Declarațiile de Unire nu au fost programate să apară și nu sunt făcute la insistența cuiva. Este o un act de sinceritate și de curaj în anul Centenarului Marii Uniri. Prin semnarea acestor declarații, în localitățile respective se produce dezbatere, oamenii devin curioși. Când subiectul Unirii este dezbătut unii aplaudă, au lacrimi de bucurie că trăiesc aceste vremuri, în timp ce alții se opun.

 

Cum au reacționat autoritățile pe parcursul dezvoltării acestui fenomen?

Ionel Pușcaș: La început, autoritățile s-au făcut că nu observă și aici mă refer la Guvern (Pavel Filip – PD), Parlament (Andrian Candu – PD), cu excepția Președinției, conduse de Igor Dodon, care a început să amenințe primarii și consilierii locali. Dar odată ce acest fenomen s-a dezvoltat, iar localitate după localitate, din aproximativ toate raioanele au început să adopte aceste declarații de Unire, au început și presiunile indirecte din partea Guvernării (PD) și directe din partea lui Dodon.

Președinții de raioane au fost chemați și li s-a trasat ca sarcină să discute cu toți primarii să nu admită votarea acestor Declarații de Unire cu România, iar Guvernul prin Cancelaria de Stat, a început să notifice deciziile consiliilor locale, prin care s-au adoptat Declarațiile de Unire cu România. Cunosc situații povestite de primari, sau consilieri locali din raioanele Criuleni, Orhei și Ștefan Vodă, care au fost avertizați să nu permită adoptarea Declarațiilor de Unire.

 

Dar populația? Există o tensiune socială generată de acest fenomen? Dacă există, cine sunt anti-unioniștii şi cum încearcă să diminueze efectul acestui fenomen?

Ionel Pușcaș: Societatea, în marea ei majoritate, este foarte tolerantă la acest subiect, deoarece cca 30% din aceasta este unionistă, iar alte 20-25% mai degrabă susțin acest curent unionist. Dar există şi o parte a populație, aproximativ 10 -15%, care reprezintă minoritățile etnice, care vede dintr-o altă perspectivă acest curent. Deseori liderii acestui segment de populație, intoxică opinia publică cu diverse declarații românofobe, camuflate cu minciuni despre pericolul venirii românilor.

 

Ce se aude referitor la reacția societăţii şi a politicului în preajma datei de 27 martie?

Ionel Pușcaș: Cu siguranță, ziua de 27 martie va fi marcată cu mare fast la Chișinău și în toate localitățile din Republica Moldova. Este o zi și o dată simbol, deoarece anul acesta pe 27 martie se împlinesc 100 ani de la Unirea Basarabiei cu România. Partidele politice cu viziuni unioniste de la Chișinău, dar și ONG-urile unioniste vor avea mai multe acțiuni și evenimente, prin care se va marca această dată din calendar. Însă guvernarea, condusă de Vladimir Plahotniuc, nu întreprinde nimic, iar mai recent un deputat de la București a dezvăluit că Parlamentul de la Chișinău, dominat de cei din PD, a refuzat o ședință solemnă a celor două parlamente, care ar fi trebuit să aibă loc pe data de 27 martie.

 

Au existat reacții internaționale faţă de acest fenomen? Dacă nu, se așteaptă asemenea reacții? Din partea cui?

Ionel Pușcaș: Reacții au venit din partea deputaților europeni, deputaților români și chiar din partea conducerii Parlamentului României, care au aplaudat în picioare prezența în parlament a unei delegației compusă din Primari unioniști (acei primari care au semnat Declarațiile de Unire). Iar zilele acestea, am văzut un memoriu depus în Congresul SUA, prin care se cerea ca Unirea Republicii Moldova cu România să se producă anul acesta.

 

Prin aceste declarații se încearcă revigorarea curentului unionist? În ce mod?

Ionel Pușcaș: Curentul unionist în Republica Moldova este în ascensiune în ultimii ani. Acest curent a reapărut în mod public după evenimentele din 7 aprilie 2009 și după ce la Primăria Chișinău a venit Dorin Chirtoacă, un unionist desăvârșit, iar mai apoi s-a extins și la nivelul conducerii Republicii Moldova prin alegerea lui Mihai Ghimpu la șefia Parlamentului etc.

Curentul unionist, astăzi este promovat în mod special de tineri, considerând că astfel Republica Moldova ar putea ieşi din situația incertă în care se află în ultima perioadă de timp. Aceşti tineri cunosc bine limba română, au studiat istoria adevărată a românilor, își cunosc rădăcinile și promovează acest curent. Este de așteptat ca în maxim 5 ani, curentul unionist să depășească pragul de 50% susţinere în rândul societăţii moldoveneşti și să culmineze cu Unirea cea mult dorită, dacă nu se va întâmpla mai repede. Pentru că lucrurile așa par, cel puțin la prima vedere.

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj

two + sixteen =