Cooperarea moldo-română în anul centenarului. Ce își propun oficialii celor două state românești la modul pragmatic

Proiectul de interconectare la piața energetică europeană și asigurarea securității energetice a Republicii Moldova, proiectul SMURD și susținerea investițiilor românești, inclusiv în domeniul financiar se numără printre principalele proiecte de pe agenda comună moldo-română în anul centenarului.

Aceste aspecte ale colaborării moldo-române au fost pe agenda întâlnirilor dintre preşedintele parlamentului de la Chișinău, Andrian Candu și premierul Republicii Moldova, Pavel Filip cu primul ministru al României, Viorica Dăncilă, care a efectuat marți, 27 februarie, o vizită în capital celui de-al doilea stat românesc.

libris.ro
Premierul roman a menționat la rândul său că România va continua să sprijine Republica Moldova pe calea integrării europene, prin susținerea mai multor proiecte comune.

În anul centenarului și în cel premergător preluării președinției Consiliului UE trebuie să avem mai multe proiecte comune. România a fost și va fi ambasadorul Republicii Moldova la nivel european”, a subliniat Dăncilă.

Transgaz a câștigat proiectul de interconectare energetică

Proiectele de interconectare energetică și perspectiva operaționalizării gazoductului Ungheni-Chișinău, o chestiune spinoasă, tergiversată prea mult, par să fi mișcat din loc.

Luni, 26 februarie, Comisia pentru desfășurarea concursurilor de privatizare a anunțat că Transgaz România a câștigat competiția și va fi  singurul asociat în compania moldovenească Eurotransgaz SRL,  care va efectua interconectarea.

În context, premierul Pavel Filip a subliniat că prin intermediul acestui exercițiu, „Transgaz” România și statul român și-au reconfirmat bunele și serioasele intenții de a contribui la creșterea securității energetice a statului nostru. „Această investiție ne va permite să diversificăm sursele de import a gazelor naturale, fapt care stă la baza securității energetice a unui stat. Va avea de câștigat nu doar investitorul, nu doar statul român sau Republica Moldova, dar, în final, vor avea de câștigat consumatorii de gaze naturale, cetățenii Republicii Moldova”, a subliniat premierul moldovean.

Operaționalizarea interconectorului Ungheni-Chișinău reprezintă o prioritate nu numai pentru București și Chișinău, ci este un proiect major, cu relevanță regională pe agenda Uniunii Europene în cadrul politicii privind dimensiunea estică”, a adăugat Viorica Dăncilă.

Amintim că Vestmoldtransgaz a fost scoasă la privatizare pentru 180 de milioane de lei moldovenești (circa 41 milioane lei românești sau 9 milioane euro) și cu obligația realizării de investiții de 93 milioane euro în următorii 2 ani, sumă echivalentă cu valoarea proiectului de extindere până la Chișinău a gazoductului Iași-Ungheni și de majorare a capacității de transport a acestuia.

Principalul partener comercial, nu și cel mai mare investitor

În cadrul întrevederii bilaterale, cei doi oficiali au făcut o trecere în revistă a proiectelor comune în derulare.

Pe dimensiunea comercial-economică a fost relevat faptul că România rămâne principalul partener comercial al R. Moldova, anul trecut volumul comerțului bilateral depășind 1,3 miliarde de dolari. Totodată, cele mai multe întreprinderi străine care activează în Republica Moldova au capital românesc. În context, prim-ministrul Pavel Filip a salutat venirea pe piața Republicii Moldova a Băncii Transilvania.

Totuși, investițiile mari nu sunt prea frecvente, în special fiind vorba despre investiții mici și mijlocii. În consecință, România este abia pe locul cinci   în ce privește volumul investițiilor cu un volum de 697 milioane lei moldovenești sau circa 35 milioane de euro.

 

Sortarea după numărul de întreprinderi

Nr. Țara Nr. întreprinderi % Capitalul investit (mln. lei)
1 România 1 678 15 697
2 Italia 1 349 12 1 720
3 Turcia 1 251 11 384
4 Ucraina 1 092 10 266
5 Rusia 988 9 1 077
6 Germania 427 4 718

 

Sortarea după investițiile în capitalul social

Nr. Țara Nr. întreprinderi Capitalul investit (mln. lei) %
1 Olanda 167 2 617 19
2 Italia 1 349 1 720 14
3 Cipru 307 1 648 12
4 Rusia 988 1 077 9
5 Germania 427 718 6
6 România 1 678 697 5

 

 

Autostrada ”Unirii”, între vorbe și fapte

Dialogul a vizat, de asemenea, proiectele de construcţie a podurilor, vitale pentru economia ţării şi pentru cetăţeni. În acest sens, Pavel Filip a apreciat includerea construcției podului de la Ungheni într-un proiect național al României de construcție a autostrăzii Târgul-Neamț – Iași – Ungheni.

De remarcat, însă că despre construcția acestei autostrăzi se discută de peste 10 ani, fără a fi efectuate unele lucrări cât de cât semnificative.

Amintim că în luna noiembrie, Senatul de la București a adoptat tacit un proiect de lege care impune Guvernului construcția, în doar patru ani, a unei autostrăzi de 311 kilometri, cu un cost estimat la circa 9 miliarde de euro. Autostrada ar trebui să lege Târgu Mureș de Iași și Ungheni și s-ar numi „Autostrada Unirii”. În 10 ani, însă, Ministerul Transporturilor nu a finalizat nici studiile de fezabilitate pentru autostradă și a programat terminarea construcției pentru anul 2030.

Însă Guvernul Tudose nu a susținut, în mod evident, acest proiect de lege, considerându-l neconstituțional. Marea problemă o constituie costul de circa 9 miliarde de euro și durata execuției, care sunt evident fanteziste dacă ținem cont de faptul că Ministerul Transporturilor încearcă de 10 ani, fără succes, să facă studiile de fezabilitate pentru această autostradă.

Proiectele de succes rămân cele de ordin socio-cultural

Deși se vorbește de mai mulți ani despre necesitatea unei abordări mai pragmatice în relațiile bilaterale, totuși principala și cea mai de succes colaborare moldo-română rămâne a fi în domeniile social, învățământ și cultură.

Până acum cele mai vizibile proiecte de succes realizate în Republica Moldova cu sprijinul financiar al României s-au referit la reparația grădiniţelor, dotarea şcolilor cu mijloace de transport, oferirea burselor de studii, precum și renovarea Sălii cu Orgă și a Muzeului Național de Artă al Moldovei.

Rămânem consecvenți principiului nostru – investițiile României, fie că vorbim de educație, sănătate, cultură, energie, agricultură, bănci, sunt destinate tuturor cetățenilor Republicii Moldova, pentru că în centrul tuturor politicilor trebuie să se afle cetățeanul”, a spus premierul Viorica Dăncilă.

În timpul vizitei, la Chișinău a fost lansată Asociația Investitorilor din România. Scopul organizației este de a consolida mediul de afaceri din țara noastră și de a atrage noi investitori de peste Prut. Prezenți la eveniment, atât premierul de la București, Viorica Dăncilă, cât și ambasadorul României la Chișinău, Daniel Ioniță, s-au arătat optimiști în privința creării unui parteneriat investițional cu participarea entităților publice și private din ambele state.

Această structură reunește companiile cu capital român din Republica Moldova și reprezintă o platformă pentru dezvoltarea şi atragerea investițiilor române în economia națională.

În context, Pavel Filip s-a lăudat cu reformele pro-business, efectuate de către executiv și a îndemnat membrii AIR să participe activ la lucrările Consiliului Economic, pe platforma căruia sunt discutate și puse în aplicare reforme importante pentru dezvoltarea comunității de business.

La rândul său, Viorica Dăncilă a reiterat determinarea fermă a României de a-și consolida prezența pe piața din Republica Moldova, subliniind că lansarea AIR transmite un semnal de încredere investitorilor din România și UE față de mediul de afaceri din țara noastră. „Vă încurajez să realizați cât mai multe contacte între reprezentanții mediilor de afaceri, menite sa identifice noi oportunități de diversificare a prezenței investițiilor românești”, a spus premierul român.

Asociația Investitorilor din România reunește 14 companii care activează în Republica Moldova în domenii precum construcțiile, comerțul, logistica, sectoarele financiar-bancar și farmaceutic. Investițiile totale ale companiilor membre AIR în Republica Moldova se cifrează la aproximativ 76 milioane de euro.

Şi cooperarea la nivel local, în agendă

Modalitățile de intensificare a cooperării la nivel local dintre Republica Moldova și România au fost discutate astăzi, în cadrul Forumului Președinților Euroregiunii Siret-Prut-Nistru, la care au participat cei doi premieri.

Pavel Filip a apreciat activitatea platformei, care reunește 29 de raioane din Republica Moldova, municipiul Bălți, UTA Găgăuzia și trei județe din România – Iași, Prahova și Bistrița-Năsăud. „Această platformă este extrem de necesară pentru stabilirea de noi parteneriate, pentru efectuarea schimbului de experiență și de bune practici”, a spus premierul. El a îndemnat autoritățile locale, membre ale Asociației Euroregiunea Siret-Prut-Nistru, să valorifice din plin oportunitățile oferite în acest format de cooperare.

Viorica Dăncilă, a confirmat că Executivele de la Chișinău și București intenționează să extindă buna colaborare existentă la nivelul central pe segmentul administrației locale, această cooperare fiind esențială pentru parcursul european al Republicii Moldova. Ea a subliniat și relevanța activităților desfășurate de Asociație, menționând necesitatea intensificării schimburilor interculturale.

Asociația Euroregiunea Siret-Prut-Nistru a fost constituită în anul 2005. Scopul acesteia este de a îmbunătăți relațiile între comunitățile locale și autoritățile centrale, pentru a asigura dezvoltarea sustenabilă și echilibrată a regiunilor. Activitățile Asociației acoperă domenii variate de interes, de la economie, infrastructură, agricultură și dezvoltare rurală, până la educație, societate informațională și cultură.

Întrunirile la nivel înalt a oficialilor celor două state românești vor continua, Viorica Dăncilă venind cu propunerea ca prima ședință comună de Guverne, planificată pentru primul semestru al anului curent să fie completată cu o ședință comună între Parlamentele Republicii Moldova și României.

NU SUNT COMENTARII

Transmiteti un mesaj

19 − 9 =